Acţiune în constatare. Decizia nr. 447/2015. Tribunalul ARGEŞ

Comentarii

0

Decizia nr. 447/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 447/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 447/2015

Ședința publică de la 26 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. D.

Judecător E. M. C.

Judecător E. A.

Grefier E. R.

S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat de pârâtul R. L., împotriva sentinței civile nr.4890/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții D. C. și D. F., având ca obiect acțiune în constatare + OBLIGAȚIA DE A FACE.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 12.2015, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:

INSTANȚA

Asupra recursului civil de față:

Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la data de 26.04.2012, reclamanții D. C., D. F. au chemat in judecată pe pârâtul R. L. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate inexistența dreptului de creanță,privind valoarea de 20.000 Euro,precum și să-l oblige să radieze ipoteca nr_/31 12 2009 din Cartea Funciara nr_ a localitătii Moșoaia, pentru imobilul proprietatea reclamantilor, situat in intravilanul . 22, parcelele 1682, 1683, 1684, 1685, judetul Arges, compus din suprafata totală de 2963 mp, din care 942mp constructii, 683 mp arabili, si 1338 mp arabil, impreuna cu o casa de locuit cu dimensiunile si vecinatatile arătate in contractul de imprumut cu garantie imobiliara, autentificat sub nr .5055/30 12 2009 la BNP G. C., cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acțiunii, reclamanții arată că au încheiat cu paratul contractul de imprumut cu garantie imobiliara, autentificat sub nr 5055/30 12 2009 la BNP G. C..

Relevă reclamanții, că potrivit acestui contract au împrumutat de la pârât 20.000 Euro, echivalentul a_ lei ,calculat la cursul BNR, stabilind scadența la 01.02 .2010,dar nu au putut plăti la termenul scadent că nu se percepeau dobânzi,iar acesta a acceptat,ca ei să plătească în continuare, fără să întocmească o convenție scrisă, ori o convenție verbală.

Mai arată, că la data de 30.03.2011pârâtul,întrucât îi restituise o parte importantă din sumă a făcut o declarație pe propia răspundere,autentificată sub nr.772/30 03. 2011, BNP G. C. și a solicitat să radieze ipoteca nr_/31 12 2009 din Cartea Funciara nr_ a localitătii Moșoaia, pentru imobilul teren de 1200m.p. proprietatea reclamantilor, situat in intravilanul . 22, parcelele 1682, 1683, 1684, 1685, judetul Arges,ceea ce s-a și întîmplat ,care era de fapt ipotecat în baza contractului de imprumut cu garantie imobiliara

Coroborând toate înscrisurile depuse la dosar,rezultă că reclamanții au făcut toate demersurile pentru a achita în întregime suma împrumutată pârâtului ,dar refuză să radieze și cel de-al doilea imobil, cu rea-credință,ceea ce îi prejudiciază prin refuzul de a merge la notar

Mai susțin reclamanții, că pârâtul prin refuzul de a merge la notar ,este de rea- credință pentru că a cunoscut faptul că, au plătit împrumutul ,pentru care s-a constituit garanția lor pentru împrumutul in valută acordat acestuia, si care urma să fie desființată după remiterea datoriei, ,pârâtului.

Mai susțin că, actul încheiat de ei, este contrar bunelor moravuri si ordinii publice, deoarece îi profită pârâtului, care a obținut avantaje disproporționate, profitând de starea de constrângere in care se aflau, fiind astfel întemeiat pe o cauză imorală, care nu poate fi valabilă in situația in care pârâtul,a primit suma pe care o datorau ,și refuză radierea în totalitate,a imobilelor cunoscând că acesta constituiau o garanție pentru suma de bani împrumutată.

In susținerea acțiunii lor, au depus doar taxa de timbru.,de 20 lei,și timbru judiciar de 6 lei,ulterior aceștia beneficiind de ajutor public judiciar, pentru1.703,5 lei,din taxa stabilită,3407 lei,în 4 rate lunare ,de câte 425,8 lei.

In drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.1528 Cod civil, 111 Cod Procedură civilă.

Pârâtul, R. L. legal citat, a formulat întâmpinare ( fila 89-11 din dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți, ca lipsită de interes,și inadmisibilă cu privire la primul petit, pentru că au la îndemână contestația la executare,iar pe fond ca neântemeiată, cu cheltuieli de judecată.

A arătat pârâtul, că situația de fapt prezentată de reclamanți este falsă, deoarece din cuprinsul actului de împrumut rezultă că, a acceptat ipoteca, fiind de bună credință,că din acesta rezultă clar intenția părților, si care sunt obligațiile fiecăreia, că fiind vorba de un act autentic este încheiat in condiții legale, că nu au fost încălcate normele prohibite de lege, că nu are o cauză imorală, neexistând nici un argument sau vreo dovadă care să conducă la concluzia că reclamanții nu ar fi încheiat de bună voie actul,și că ar fi achitat împrumutul până în prezent.

Susține pârâtul, că de la data autentificării actului menționat, declarația sa de radiere are o clauză potrivit căreia aceasta nu are efect asupra celorlalte clauze, tocmai pentru a nu da naștere la interpretări eronate și unilaterare deși a acceptat radierea ipotecii,pentru ca reclamanții să vândă terenul imobil, pentru a face rost de bani, și să-i restituie restul împrumutului, motive ne imputabile lui,iar aceștia nu s-au ținut de cuvînt.

A reliefat că,nu poate fi obligat să radieze ipoteca,întrucât nu renunță la garanție,pentru restituirea împrumutului,și referitor la excepția lipsei de interes, s-a considerat de pârât că, și pe acest capăt de cerere (radierea) există o acțiune în realizare, iar prezenta acțiune este lipsită de folos, întrucât o hotărâre care l-ar obliga pe creditor să declare că a primit banii și că solicită radierea ipotecii, nu se poate pune în executare silită.

Asupra excepțiilor inadmisibiltății acțiunii și a lipsei de interes,a considerat că acțiunea este inadmisibilă, dat fiind că reclamanții au la îndemână o acțiune directă cu privire la radierea dreptului de ipotecă și stingerea creanței. Referitor la dosarul cu obiect contestație la executare, că se încearcă să se probeze că s-ar fi achitat creanța deci inexistența acesteia,că reclamanții au la îndemână o acțiune în realizare.

Reclamanții au solicitat respingerea excepției întrucât este promovată acțiunea pentru faptul că clienții săi nu au avut posibilitatea realizării dreptului, ori, în speță solicită constatarea uni fapt negativ. Contestația la executare a fost depusă la 2 luni de zile după promovarea acestei acțiuni, dat fiind că se achitase datoria și reclamanții nu știau că vor fi executați silit. Arată că în dosarul_/280/2012 judecata a fost suspendată, deoarece împotriva pârâtului s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea de cămătărie.

Instanța la termenul din 28.03.2014a respins excepția,de inadmisibilitate, reținând că este aplicabil art. 111 Cod procedură civilă, reclamanții solicitând să se constate printr-o hotărârea judecătorească faptul că pârâtul nu are un drept de creanță izvorând din contractul de împrumut autentificat sub nr. 5055/30.XI.2009, datorită achitării sumei obiect al acestuia. În ceea ce privește contestația la executare, aceasta nu este o acțiune în realizare în adevăratul sens al cuvântului, fiind o cale de apărare în cazul declanșării executării silite, pe care de altfel, reclamanții au exercitat-o, aceasta fiind suspendată de instanța de judecată.

Referitor la excepția lipsei de interes, s-a considerat de pârât că, și pe acest capăt de cerere (radierea) există o acțiune în realizare, iar prezenta acțiune este lipsită de folos, întrucât o hotărâre care l-ar obliga pe creditor să declare că a primit banii și că solicită radierea ipotecii, nu se poate pune în executare silită.

La același termen s-au analizat condițiile existenței acțiunii în constatare sub aspectul că reclamanții pot cere realizarea dreptului și se justifică un interes (întrucât s-a achitat datoria iar reclamanții sunt pe cale de a fi executați silit).

Instanța a referitor la lipsa de interes invocată pe cale de excepție ,a motivat de faptul că, în cazul admiterii primului capăt de cerere, se va putea merge la O.C.P.I. pentru a solicita radierea ipotecii iar în caz negativ, este vorba despre o obligație intuitu personae care nu poate fi executată silit., omițând prin dispozitiv și considerente să se pronunțe,probabil din eroare,prin omisiune.

Astfel, la același termen se reține că nemaifiind excepții de invocat sau cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe.

Pentru reclamanți s-a solicit admiterea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și testimonială cu martorii G. L. – care a făcut legătura reclamanților cu pârâtul și C. V.– pentru dovedirea împrejurărilor perfectării și încheierii convenției.

Pentru pârâți s-a solicitat probele cu înscrisuri și interogatoriul reclamanților. Se opune probei testimoniale – raportat la obiectul acțiunii și fiind vorba de un înscris autentic, proba fiind inutilă. Dacă se tinde a proba achitarea sumei, solicită de asemenea respingerea probei, invocând art. 1191 din Vechiul Cod Civil.

S-a apreciat, că probele cu înscrisuri și interogatoriu, solicitate de părți sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, fiind admise, conform prevederilor art. 167, alin. (1) Cod procedură civilă.

Referitor la proba testimonială solicitată pentru reclamanți, aceasta a fost respinsă, în raport de prevederile art. 1191 și 1198 din Vechiul Cod Civil.

Instanța a administrat proba cu înscrisuri,interogatorii,dar prin desființarea completului,cauza, conform procesului- verbal ,din 14.10.2013,fla 102 a fost repartizată,completului C3,care a dispus citarea părților,depunându-se noi,înscrisuri fila112-126,de reclamanți,iar pârâtul note scrise127-132.,reiterându-se din nou aceleași excepții din înâmpinare.

La termenul din02.12.2013,instanța,noul complet investit a respins cererea de suplimentare a probatoriului peste înscrisuri având în vedere disp. art. 1191 cod civil .

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat instanța a acordat cuvântul asupra fondului cauzei ,punând în vedere părților să pună concluzii și pe excepțiile invocate în prezenta cauză și anume excepția inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes invocate de pârât.

Instanța așa cum s-a reținut,și mai sus, a considerat că încheierea din 28.03.2013 conține omisiuni care nu pot fi îndreptate nici la din oficiu, nici la cerere pentru că încheierea cuprinde omisiuni ale instanței de a motiva și a se pronunța, considerând necesar să suplinească acele omisiuni punându-le în discuție,din nou,și unindu-le cu fondul cauzei.

După rămânerea în pronunțare,instanța a repus cauza pe rol,suplimentând probatoriu din oficiu, cu relații de la BNP G. C.,pentru a înainta toate actele în copii certificate ce au stat la baza contractului de imprumut cu garantie imobiliara, autentificat sub nr 5055/30 12 2009.

Acestea au fost înaintate cu adresa nr.14/14.01.2014,aflate la filele148-174.

Urmare a acestor relatii,la data de 17.03.2014,la solicitarea instanței reclamanții D. C., D. F. și-au precizat acțiunea,, susținând invocarea acelorași temeiuri de drept,în schim motivarea în fapt a extins cele arătate inițial,cerererea fiind la fila176,solicitând suplimentarea probatoriului.

În esență,se face referire indirectă la aplicabilitatea cauzelor justificative de neexecutare a obligațiilor de către pârât, în calitate de creditor,care ar fi ilicită în ce privește contractul încheiat,pe care o invocă,reclamanții în calitate de debitori,ai unei obligații imediat exigibile,în sensul că nu are, nici un motiv să refuze propria prestație când,ei au achitat debitul,iar pârâtul are un comportament lipsit de loialitate,și de o manieră exagerată,neexecutarea fiind suficient de importantă,existând potrivit împrejurărilor ,refuzul acestuia,ce contravine exigențelor bunei- credințe.

Au arătat că, asa cum au dovedit cu înscrisuri, exista multiple dosare de încuviințare executare silita care dovedesc fara echivoc practica paratului R. L. ,in domeniul cămătăriei.

Argumentele au fost acelea în dovedirea modului in care paratul practica cămătăria,că sunt înscrisuri,respectiv imprumutul cu ipoteca - similar cu cele 12(doisprezece) dosare indicate, care au la baza contracte de împrumut cu garanție imobiliara.

Au exemplificat împrejurările ,sumele subsecvente împrumutate de la O. E., P. C C. D., S. M. ,M. I. C. si C. V.., înscrisuri sub semnătura privata, ce au fost folosite la plata împrumutului,pe care îl consideră camataresc, asa cum chiar este stipulat in corpul acelor acte.

S-a precizat faptul ca, magistratul care a inceput judecata prezentei spete, si a instrumentat probatoriu, a intrebat expres paratul prin apărător daca intelege sa se inscrie in fals împotriva acestor acte,dar acesta a cerut termen sa ia la cunostiinta si la următorul termen nu s-a înscris in fals împotriva celor S(cinci) persoane, care in calitate de prieteni, care i-au au ajutat sa plătească imprumutul către paratul R. L..

Au mai susținut, si faptul ca acesta nici nu putea sa faca altfel ,deoarece înscrisurile sunt autentice . nu sunt făcute procauza, si reprezintă sursa banilor cu care s-a achitat imprumutul iar dacă paratul daci se inscria in fals, făcea in mod cert un denunț calomnios, care alături de cămătărie este catalogat ca infracțiune, sens în care este înscrisul nr. 4, in care parte este M. I. C.,ce a dat declarație notariala nr. 772 in data de 30.03.2011 de radiere a ipotecii in vederea vânzării la același notar, fapt ce conduce la ideea că, nu se putea inscrie in fals împotriva lui insasi.

S-a reliefat că,era utila declaratia chiar a doamnei notar C. G., care la solicitarea noastră prin notificarea partajului de a se prezenta, si a fi de acord cu ridicarea ipotecii, ia adus ta cunostiinta acest fapt. la convocat si chiar a insistat sa încheiem in mod amiabil litigiul, pentru a nu a mai fi necesar instrumentarea dosarului penal,aflat în curs de soluționare

S-a solicitat suplimentarea probatoriului arătând în mod separat ,că erau utile si adrese la societățile bancare, paratul neputând deține asupra sa mii, sau chiar zeci de mii de euro, pentru dovedirea fara echivoc faptului ilicit, ca banii împrumutați asa ,cum au hotărât ,au fost achitați.

Reclamanții au arătat și faptul că pârâtul a trecut la executare silită,dar au formulat contestație, prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 12.07.2012, prin care au solicitat anularea tuturor actelor de executare silită și încetarea executării silite efectuate de B. B. E. A. în dosarul nr. 81/2012, precum și suspendarea executării silite în temeiul art. 403 alin 1 C.pr.civ.

De asemenea ,au arătat că este promovată acțiunea precizată, pentru faptul că, nu au avut posibilitatea realizării dreptului, ori, în speță solicită constatarea uni fapt negativ. Contestația la executare a fost depusă la 2 luni de zile după promovarea acestei acesteia, dat fiind că se achitase datoria și reclamanții nu știau că vor fi executați silit,iar în dosarul_/280/2012 judecata a fost suspendată, deoarece împotriva pârâtului s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea de cămătărie.

Pârâtul a susținut că, precizarea reprezintă o modificare a acțiunii,invocând prev art132 dinC.pr. civ,și că este inadmisibil,s-a opus prin notele de ședință,aflate la filele 200-202,opunăndu-se în continuare la suplimentarea probatoriului,invocând aceleași apărări.

Astfel a repetat aceleași argumente, că situația de fapt prezentată de reclamanți este falsă, deoarece din cuprinsul actului de împrumut rezultă că, au acceptat ipoteca, fiind de bună credință,că din acesta rezultă clar intenția părților, si care sunt obligațiile fiecăreia, că fiind vorba de un act autentic este încheiat in condiții legale, că nu au fost încălcate normele prohibite de lege, că nu are o cauză imorală, neexistând nici un argument sau vreo dovadă care să conducă la concluzia că reclamanții nu ar fi încheiat de bună voie actul,și că ar fi achitat împrumutul până în prezent.

Instanța in cauză a admis si administrat doar proba cu înscrisuri suplimentare, iar proba cu martori a respins-o,considerând că precizarea reclamanților nu reprezintă o modificare a acțiunii,fiind completată motivarea în fapt,în susținerea motivelor de drept inițiale.

Prin sentința civilă 4890/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă excepția de inadmisibilitate și excepția lipsei de interes invocate de pârâtul R. L., iar pe fond admite actiunea precizată formulată de reclamanții D. C., D. F., în contradictoriu cu pârâtul R. L..

S-a constatat inexistenta dreptului de creanță al pârâtului R. L. fata de reclamantii D. D C. si D. F., in valoare de 20.000 euro, respectiv contravaloarea in lei, si obliga pe pârât sa radieze ipoteca nr_/31 12 2009 din Cartea Funciara nr_ a localitătii Moșoaia, pentru imobilul proprietatea reclamantilor, situat in intravilanul . 22, parcelele 1682, 1683, 1684, 1685, judetul Arges, compus din suprafta totală de 2963 mp, din care 942mp contructii, 683 mp arabili, si 1338 mp arabil, impreuna cu o casa de locuit cu dimensiunile si vecinatatile arătate in contractul de imprumut cu garantie imobiliara, autentificat sub nr 5055/30 12 2009 la BNP G. C..

A fost obligat pârâtul sa plăteasca reclamantilor suma de 5427,6 lei reprezentând cheltuieli de judecata,

În considerentele sentinței se rețin următoarele:

Reclamanții D. C., D. F. au încheiat cu paratul R. L. contractul de imprumut cu garantie imobiliara, autentificat sub nr 5055/30 12 2009 la BNP G. C.., fapt ce rezultă potrivit înscrisurilor ,înaintate prin adresa nr.14/14.01.2014,aflate la filele148-174, de notară.

Astfel că, potrivit acestui contract au împrumutat de la pârât 20.000 Euro, echivalentul a_ lei reclamanți cu ipotecă,calculat la cursul BNR, stabilind scadența la 01.02.201,dar nu au putut plăti la termenul scadent cu toate că,potrivit convenției nu se percepeau dobânzi,iar părătul a acceptat,ca ei să plătească în continuare, fără să întocmească o convenție scrisă, sau o convenție verbală.

Împrumutul a fost garantat de reclamanți,cu ipotecă imobiliară,luând naștere din convenția părților, în temeiul art.1749 alin 1 din C.civ., ipoteca nr_/31 12 2009 din Cartea Funciara nr_ a localitătii Moșoaia, pentru imobilul proprietatea acestora, situat in intravilanul . 22, parcelele 1682, 1683, 1684, 1685, judetul Arges, compus din suprafata totală de 2963 mp, din care 942mp constructii, 683 mp arabili, si 1338 mp arabil, impreuna cu o casa de locuit cu dimensiunile si vecinatatile arătate in contractul de imprumut, cu garantie imobiliara, autentificat sub nr .5055/30 12 2009 la BNP G. C..

Ca drept accesoriu,ipoteca însoțește obligația pe care reclamanții o aveau în calitate de debitori, față de creditorul pârât,a cărei soartă o împărtășește integral.

La data de 30.03.2011pârâtul,întrucât îi restituise o parte importantă din sumă a făcut o declarație pe propia răspundere,autentificată sub nr.772/30 03. 2011, BNP G. C. și a solicitat să radieze ipoteca nr_/31 12 2009 din Cartea Funciara nr_ a localitătii Moșoaia, pentru imobilul teren de 1200m.p. proprietatea reclamantilor, situat in intravilanul . 22, parcelele 1682, 1683, 1684, 1685, judetul Arges,ceea ce s-a și întâmplat ,care era de fapt ipotecat în baza contractului de imprumut cu garantie imobiliara

Din răspunsurilor la interogatoriu, coroborat cu înscrisurile depuse, rezultă că reclamanții au dovedit împrejurările ,în care au plătit sumele împrumutate de la O. E., P. C C. D., S. M. ,M. I. C. si C. V.,întocmite chiar de aceștia,cu fiul reclamanților,sau cu D. F.,care la rândul lor au efectuat plățile către părăt.

Astfel, la filele 94-100, sunt înscrisurile ce atestă împrumuturile,întocmite fie în formă autentică ,fie sub forma unor înscrisuri sub semnătură privată, din conținutul cărora, rezultă că au fost făcute tocmai pentru a achita datoria pârâtului.

Coroborând toate înscrisurile depuse la dosar,rezultă că reclamanții au făcut toate demersurile pentru a achita în întregime suma împrumutată pârâtului ,dar refuză să radieze și cel de-al doilea imobil, cu rea-credință,ceea ce îi prejudiciază,prin refuzul de a merge la notar

Astfel pârâtul a trecut la executare silită imobiliară,împotriva reclamanților adresându-se B. B. E. A., formulând cerere în acest sens,cererea de încviințare fiind admisă, prin încheierea din 07.05.2012 a Judecătoriei Pitești,în dosarul nr._ .,fila 113, formându-se dosarul dosarul de executare nr. 81/2012.

Reclamanții în situația expusă,au formulat contestație la executare,la Judecătoria Pitești,ce face obiectul_/280/2012 judecata a fost suspendată, deoarece împotriva pârâtului s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea de cămătărie În ce privește dosarul menționat,prin în încheierea de suspendare a cauzei ca urmare a declanșării urmăririi penale împotriva creditorului, instanța a considerat că sunt întrunite condițiile art. 244 alin. 1 pct. 2 C. pr. civ., conform relațiilor comunicate de P. de pe lângă Judecătoria Pitești și Inspectoratul de Politie al Județului Argeș – Poliția Municipiului Pitești, reținând potrivit acestora că a fost începută urmărirea penală la plângerea contestatorilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 3 din Legea 216/2011 privind darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată

În sensul menționat,reclamanții în prezenta cauză, au depus depus înregistrări după evidența informatizată,a unor cauze înregistrate la Judecătoria Pitești și Topoloveni care atestă faptul,că pârâtul este creditorul mai multor persoane,împotriva cărora a solicitat încuviințarea executării silite,și care contestă la rândul lor,executarea, darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire.

În esență,în speță,față de situația de fapt reținută,se pune problema indirectă a aplicabilității cauzelor justificative de neexecutare a obligațiilor de către pârât, în calitate de creditor,a comportamntului ilicit în ce privește contractul încheiat,pe care îl invocă,reclamanții în calitate de debitori,ai unei obligații imediat exigibile,în sensul că nu are, nici un motiv să refuze propria prestație când,ei au achitat debitul,iar pârâtul are un comportament lipsit de loialitate,și de o manieră exagerată,neexecutarea fiind suficient de importantă,existând potrivit împrejurărilor ,refuzul acestuia,ce contravine exigențelor bunei- credințe.

Instanța, poate analiza aceasta ,în lumina vechiului C.civ.,ca problemă de drept,chiar dacă această problemă de drept reglementa, decât anumite materii:vânzarea-1333,schimb-1407,depozit-1619,însă practica judiciară în unanimitate a susținut aplicabilitatea generală în cazul,tuturor contractelor sinalagmatice.

De aceea,actiunea reclamanților ,nu este inadmisibilă,și nici lipsită de interes,excepțiile fiind respinse,iar încadrarea juridică aparține judecătorului,în limitele investirii chiar, dacă temeiul juridic dat acțiunii este greșit

Este cert că reclamanții solicitând să se constate printr-o hotărârea judecătorească faptul că pârâtul nu are un drept de creanță izvorând din contractul de împrumut autentificat sub nr. 5055/30.XI.2009, datorită achitării sumei obiect al acestuia,în contextul în care au formula tși contestația la executare, aceasta nu reprezintă o acțiune în realizare în adevăratul sens al cuvântului, fiind o cale de apărare în cazul declanșării executării silite, pe care de altfel, reclamanții au exercitat-o, aceasta fiind suspendată de instanța de judecată.

Referitor la excepția lipsei de interes, s-a considerat că, și pe acest capăt de cerere (radierea) există în consonanță cu ,garantarea datoriei, iar prezenta acțiune nu este lipsită de folos, întrucât există regula simultaneității obligațiilor contactului care este specifică,pentru că este sinalagmatic ce ar obliga pe creditor să declare că a primit banii și că se radieze ipoteca,problemă, care, nu se poate pune în executare silită.

Practic,în mod indirect se invocă,neexecutarea de către pârât a reciprocității și interdependenței obligațiilor născute din contract,de către debitorii obligației,respectiv de reclamanți,care invocă că sunt debitori ai unei obligații imediat exigibile,și că nu are nici un motiv să refuze executarea propiei obligații.

Astfel,comportamentul pârâtului trebuie să se subsumeze noțiunii de bună- credință în general,în executarea contractului,și înseamnă să nu fie cerută de o manieră exagerată ,iar remediul este să-l determine să-si execute propia obligație .

La data de 30.03.2011pârâtul,întrucât îi restituise o parte importantă din sumă a făcut o declarație pe propia răspundere,autentificată sub nr.772/30 03. 2011, BNP G. C. și a solicitat să radieze ipoteca nr_/31 12 2009 din Cartea Funciara nr_ a localitătii Moșoaia, pentru imobilul teren de 1200m.p. proprietatea reclamantilor, situat in intravilanul .,ceea ce s-a și întîmplat ,care era de fapt ipotecat în baza contractului de imprumut cu garantie imobiliara

Coroborând toate înscrisurile depuse la dosar,rezultă că reclamanții au făcut toate demersurile pentru a achita în întregime suma împrumutată pârâtului ,dar pârâtul refuză să radieze și cel de-al doilea imobil, cu rea-credință,ceea ce îi prejudiciază prin refuzul de a merge la notar.

Este de reținut că,nu s-a invocat în mod direct excepția de neexecutarede reclamanți,dar instanța la cererile formulate îndeplinirea condițiilor în cadrul procesului, poate verifica cu titlu de apărare, susținerile ,lor..Totodată, din probele administrate rezultă, că reclamanții au avut încredere in pârât in ideea că acesta va radia ipoteca în întregime, că actul constituia in sine o garanție pentru imprumutul acordat ,că îl cunoștea pe fiul lor, care nu i-a cerut chitanțe abuzând de încrederea acestuia,că erau constrânsi .Așadar, situația de fapt creată după întocmirea actului era tensionată, exista o stare de constrângere, care crea avantaje pârâtului, in mod disproporționat față de prestația pe care a primit-o prin contractul incheiat. Este cert că, reclamanții au plătit împrumutul, că de fapt acesta era garantat .

Instanța, in cauză trebuie să analizeze dacă conduita pârâtului denotă, reaua- credință,buna-credință fiind o prezumție relativă ,care a fost răsturnată.,rezultând din probe,că este contrară bunelor moravuri si ordinii publice.

Scopul imediat, denumit si scopul obligației, ca element component al cauzei actului juridic intocmit intre părți a fost in cazul de față, ca reclamanții să restituie împrumutul garantând cu ipoteca asupra imobilelor,dar intenția pârâtului fiind de fapt, așa cum rezultă din probele administrate, de a obține un avantaj patrimonial net superior valorii acestora, si sumei imprumutate ,să devină proprietar cu toate că nu a intrat in posesia lor, tocmai pentru că ințelegerea lor a fost cea menționată, in cele expuse mai sus.

In cauza dedusă judecății, având in vedere considerentele de ordin teoretic prezentate anterior, instanța retine că reclamanții nu au avut niciodată intenția de a vinde imobilele ce nu au fost radiate de pârât, ci de a garanta imprumutul acordat de către parat, astfel incât lipsește elementul obiectiv al cauzei actului intocmit.

Față de situația de fapt reținută, instanța a apreciat că comportamentul pârâtului are o cauză imorală, neexistând nici un argument sau vreo dovadă care să conducă la concluzia că reclamanții nu au achitat de bună voie împrumutul, scopul

Este cert, că nu a recunoscut că a primit banii și a trecut la executare silită, că acesta nu a dorit ulterior să respecte ințelegerea de a radia în totalitate ipoteca, după ce prietenii reclamanților le-au împrumutat sume,ce le-au luat pentru a plăti suma împrumutată. Astfel, s-a creat o situație profitabilă lui, obținând un avantaj disproporționat față de prețul trecut in actul de împrumut, care a fost dat reclamanților.

Astfel, conform relațiilor comunicate de P. de pe lângă Judecătoria Pitești și Inspectoratul de Politie al Județului Argeș – Poliția Municipiului Pitești ,depuse în dosarul prin care s-a contestat executarea, împotriva pârâtului a fost începută urmărirea penală la plângerea contestatorilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 3 din Legea 216/2011 privind darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată.

In acest mod ,el a devenit de rea-credință ,considerând că are acoperire juridică ,dorind să valorifice garanția, putând a dispune de prerogativele acestui drept, solicitând executarea silită.

Si aceste imprejurări impun concluzia că. actul încheiat de ei, este contrar bunelor moravuri si ordinii publice, deoarece îi profită pârâtului, care a obținut avantaje disproporționate, profitând de starea de constrângere in care se aflau, fiind astfel întemeiat pe o cauză imorală, care nu poate fi valabilă in situația in care pârâtul,a primit suma pe care o datorau ,și refuză radierea în totalitate,a imobilelor cunoscând că acesta constituiau o garanție pentru suma de bani împrumutată,refuz ce este contrar bunei-credințe.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:

Soluția este rezultatul unei grave eroari judiciare, hotărârea fiind netemeinica si nelegala.

Chiar prin modul în care este redactată și motivată soluția, se încalcă dreptul la apărare, această hotărâre fiind neclară, neavând nici un sens și nicio logică, astfel încât nu se pot formula critici privind legalitatea și temeinicia hotărârii, decât raportat la erorile și confuziile judecătorului, astfel cum sunt expuse în hotărâre.

În mod greșit au fost respinse excepțiile invocate prin întâmpinare si susținute in ședința publica (si intrucat aceste excepții fuseseră anterior soluționate).

Astfel, în privința primului capăt de cerere respectiv al acțiuunii în constatarea inexistenmței dreptului de creanță, având în vedere că reclamanții exercitaseră o contestație la executare, iar aceasta este o veritabilă acțiune în realizarea dreptului, în cadrul căreia puteau invoca eventual stingerea creanței prin plată, în speță trebuiau aplicate art.111 Cod de procedură civilă iar cererea trebuia respinsă ca inadmisibilă.

În privința excepției lipsei de interes a formulării capătului doi de cerere, se observă că acțiunea este lipsită de orice fel de folos practic pentru reclamanți întrucât pe calea acestei acțiuni nu se poate obține radierea directă și efectivă a ipotecii din cartea funciară.

Prin hotărârea data, instanța a încălcat formele de procedura prevăzute sur.

sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 (art.304 pct.5 Cod de procedură civilă ).

Hotărârea este data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii (art. 304 pct.9 Cod de procedură civilă) pe ceea ce privește admiterea capătului de cerere prin care a fost constatata inexistența dreptului de creanță al recurentului față de reclamanți.

În lipsa oricărei probe privind restituirea sumei de 20.000 euro, instanța își exprimă această convingere a restituirii împrumutului la care a ajuns ca urmare a unei prezumții greșite pe care a tras-o din analizarea înscrisurilor depuse de către reclamanți la termenul din 05.09.2013.

In plus, instanța a ignorat prevederile contractuale privind efectuarea plații si pe legale privind dovada plații sumei împrumutate, (incalcand art 969 C.civ.)

Clauza expersa menționata in contractul de imprumut exclude orice alta modalitate de aceasta urmând a fi făcuta in fata notarului, contra chitanța.

Instanța a stabilit greșit starea de fapt, interpretând greșit probele administrat» cauza

Deși retine ca reclamanții au împrumutat suma de 20.000 Euro de la parat, prin act autentic garantat cu ipoteca, si ca nu au putut plăti la scadenta, in mod greșit si fara corespondent in probatoriu si in realitate, retine judecătorul fondului ca "paratului i-ar fi fost restituita o parte importanta din suma" motiv pentru care a făcut o declarație autentificata, prin care a solicitat s radieze ipoteca pentru un teren din bunurile ipotecate.

Instanța greșit retine ca reclamanții ar fi dovedit împrejurările in care ar fi plătit sumele împrumutate de la numiții O.E.. P. C. C.D., S.M., M.I.C si CV. de către fiul reclamanților sau D. F., care la rândul lor au efectuat plățile către pârât.

Hotărârea cuprinde si motive ( de drept si de fapt) străine de obiectul si natura cauze

(art. 304, pct.7 Cod de procedură civilă)

Actiunea a fost admisa in temeiul art. 1556 C.civ. (noul), dispoziție legala fara legătura cu obiectul cauzei, referitoare la "excepția de neexecutare a contractelor.

Dacă instanța a avut în vedere art.1556 Cod civil se observă și că în acest caz textul de lege este eronat.

Încă din practicaua hotărârii, rezultă că judecătorul cauzei a fost în eroare cu privire !a obiectul litigiului, intrucat, atunci când se refera la întâmpinarea paratului, invoca o . pretinse apărări ale paratului, care nu se reqasec in intampinare, din cuprinsul actului de împrumut rezulta ca a acceptat ipoteca fiind de buna credința,.,, act autentic incheiat in condiții legale... ca nu au fost incalcate normele prohibite de lege, ca nu are o cauza imorala, neexistand nici un argument sau vreo dovada care sa conducă la concluzia ca reclamanții nu ar fi incheiat de buna voie actul" (tot paragraful)

Instanța, fara temei, retine in motivare o stare de fapt fara corespondent in realitate, apreciind ca reclamanții ar fi avut incredere in pârât ca va radia ipoteca, ca actul constituia in sine o garanție (?!), intrucat l-ar fi cunoscut pe fiul lor, ca fiul lor nu i-a cerut chitanțe abuzând de increderea acestuia (!?), ca erau constrânși.

Obiectul prezentului litigiu este insa constatarea inexistentei (stingerea) unui drept de creanța rezultat dintr-un contract de împrumut, ca urmare a unei pretinse restituiri a sumei împrumutate (plata).

Raționamentul și concluzia judecătorului cauzei sunt greșite și în ceea ce privește aceste motive, întrucât pornește de la premisa greșită și nedovedită a restituirii sumei împrumutate, invocă niște împrejurări de fapt neinvocate, inexistente și nedovedite în cauză, încalcă prezumția de nevinovăție, actul autentic are forța probantă deplină neputând fi combătută decât prin înscrierea în fals împotriva notarului.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază recursul ca fondat.

Astfel, tribunalul constată că instanța de fond a fost învestită cu 2 capete de cerere, respectiv să se constate inexistența dreptului de creanță al pârâtului față de reclamanți și să fie obligat să declare pe propria răspundere la notar și să solicite radierea ipotecii nr._/31.12.2009 din cartea funciară nr._ a localității Moșoaia.

În ce privește primul capăt de cerere instanța de fond a reținut corect cererea dedusă judecății respectiv constatarea inexistenței dreptului de creanță a pârâtului împotriva reclamanților urmare a achitării acestuia de către reclamanți, analizând tocmai dacă acest drept de creanță mai există sau nu, funcție de această cerere respingând corect excepția inadmisibilității acțiunii.

În cauză, instanța de fond a reținut că reclamanții și-au achitat obligațiile rezultate din contractul de împrumut respectiv au restituit suma împrumutată având în vedere o . prezumții coroborate cu înscrisuri.

Instanța de fond având în vedere acordul exprimat de pârât cu privire la radierea ipotecii instituite pe o parte din bunurile ce au constituit garanție imobiliară la contractul de împrumut a prezumat că acesta a primit o sumă de bani, prezumție coroborată așa cum am arătat și cu înscrisurile depuse.

În cauză, însă pentru a se stabili cu certitudine și mai presus de orice îndoială situația de fapt se impunea suplimentarea probatoriului și cu proba testimonială pe teza probatorie a destinației banilor despre care se face vorbire în contractul de împrumut respectiv scopul pentru care au fost împrumutați și dacă au fost utilizați potrivit acestui scop.

Nu se pune problema unei probe testimoniale în contra unui înscris pentru că martorii nu vor fi audiați pentru a se confirma sau infirma un înscris ci pentru a se face dovada unui fapt juridic respectiv faptul plății precum și pentru a se face dovada scopului în care au fost împrumutați banii din contractele de împrumut depuse de reclamanți cu excepția contractului de împrumut cu pârâtul.

Într-adevăr dacă s-ar fi dorit să se facă dovada cu martori în contra sau peste ceea ce se menționează într-un înscris cu o valoare mai mare de 250 lei proba testimonială era inadmisibilă, însă în speță proba testimonială este utilă, concludentă și pertinentă pentru a se face dovada destinației banilor împrumutați de reclamanți conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

De altfel, așa cum am arătat plata constituie un fapt juridic iar dovada acesteia poate fi făcută prin orice probă administrată și confirmată de noul Cod civil care însă nu își găsește aplicabilitate în prezenta speță fiind sub imperiul vechiului Cod civil.

Dar chiar și sub imperiul vechiului Cod civil proba testimonială este admisibilă în speță pentru a se face dovada destinației banilor împrumutați.

Tribunalul având în vedere declarația prin care pârâtul a arătat că este acord cu radierea ipotecii de pe un imobil ce constituia garanție imobiliară aferentă contractului de împrumut reține că este cert că acestuia i-a fost restituită o parte din împrumut până la acea dată, însă pentru a se face dovada efectivă a sumei restituită se impune suplimentarea probatoriului cu proba testimonială urmând a se stabili pentru ce au fost utilizați banii ce fac obiectul înscrisurilor aflate la f.95-98, 100 dosar fond.

În ce privește capătul doi de cerere tribunalul constată că instanța de fond s-a pronunțat pe ceea ce nu s-a cerut respectiv pe obligarea pârâtului la radierea ipotecii cu atât mai mult cu cât radierea unei ipoteci nu poate fi făcută de o persoană fizică, ci de Oficiul de cadastru la cererea celui interesat.

Instanța urmează a se pronunța pe cererea dedusă judecății, respectiv obligarea pârâtului de a solicita radierea, soluție ce va fi dispusă funcție de materialul probator administrat în cauză.

Întrucât, în calea de atac a recursului este inadmisibilă proba testimonială, iar pentru a se stabili cu certitudine situația de fapt și de drept în cauză se impune administrarea probei testimoniale pe teza probatorie a destinației sumelor de bani de care se face vorbire în înscrisurile depuse la f.95-98, 100 dosar fond tribunalul apreciază că în cauză se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, urmând a se analiza dacă reclamanții au restituit sau nu suma împrumutată potrivit contractului de împrumut nr.5055/30.12.2009 și în consecință dacă mai există sau nu dreptul de creanță al pârâtului împotriva reclamanților, funcție de această soluție urmând a fi analizat și capătul doi de cerere dedus judecății.

Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.312 Cod de procedură civilă urmează a admite recursul, a casa sentința și a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul formulat de pârâtul R. L., domiciliat în P., ., nr. 4, ., . împotriva sentinței civile nr.4890/2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții D. C. și D. F. ambii domiciliați în ., nr. 156, jud. Argeș

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2015

Președinte, A. D.	Judecător, E. M. C.	Judecător, E. A.
	Grefier, E. R.

red.E.M.C.

dact.C.E.C./7 exp.

19.06.2015.

jud.fond C.I.E.

← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art....		Contestaţie la executare. Decizia nr. 1595/2015. Tribunalul ARGEŞ →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Decizia nr. 1595/2015. Tribunalul ARGEŞ Pretenţii. Decizia nr. 3201/2015. Tribunalul ARGEŞ