Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 2792/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2792/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 27643/280/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2792/2015
Ședința publică de la 29 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător A. D.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare,, spre soluționare, apelul formulat de revizuentul M. C. S., împotriva sentinței civile nr.2528/2015, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind S. G. și S. E., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 22.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Pitești la data de 10.11.2014 sub nr_ revizuentul M. C. S. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimații S. G. și S. E., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună revizuirea Sentinței civile nr. 3443/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria Pitiți, în dosarul civil nr._/280/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 251/23.10.2013 a Tribunalului Argeș și irevocabilă prin decizia civilă nr. 859/17.04.2014, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, schimbarea în tot a sentinței civile atacate și pe fond admiterea acțiunii în totalitate așa cum a fost precizată și obligarea pârâților -intimați la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii revizuentul a arătat că, prin acțiunea civilă înregistrată la data de 10.09.2012, pe rolul Judecătoriei Pitești, ce a format obiectul dosarului civil nr._/280/2012, reclamantul M. C. S. a chemat în judecată pe intimații - pârâți, pentru a se dispune prin hotărâre judecătorească: constatarea nulității absolute a contractului autentic de vânzare -cumpărare nr. 2193/27.07.2007, încheiat la BNP I. G., având ca obiect suprafața de 725 mp teren intravilan, situat în Pitești, ., jud. Argeș; repunerea părților în situația anterioară încheierii actului juridic, în sensul de a fi obligați vânzătorii să-mi restituie integral prețul achitat în sumă de 49.000 Euro și 6.000 Euro avans (total 55.000 Euro), diferența de curs valutar în sumă de 1.100 Euro și dobânda legală începând de la data achitării sumelor de bani și până la restituirea efectivă a sumelor de bani achitate și toate cheltuielile ocazionate de încheierea antecontractului și contractului de vânzare - cumpărare; obligarea intimaților - pârâți la plata contravalorii lipsei de folosință a terenului și a garajului pe ultimii 3 ani, înainte de intentarea acțiunii, și în continuare până la finalizarea litigiului; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu judecarea procesului, obligarea la plata cheltuielilor efectuate cu expertiza topografica extrajudiciara.
Prin Sentința civilă nr. 3443/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești s-a admis excepția prescripției extinctive și s-a respins acțiunea precizată formulată de reclamant împotriva pârâților, cu motivarea că în speță nu s-a făcut dovada că reclamantul s-a aflat într-o eroare esențială, eroare obstacol, care să atragă sancțiunea nulității absolute a contractului de vânzare -cumpărare, ci într-o eroare viciu de consimțământ, sancționată cu nulitatea relativă și, în această situație, acțiunea a fost intentată peste termenul de prescripție extinctivă prevăzut de Decretul nr. 167/1958.
Reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu expertiză topografică pentru a se dovedi că intimații - pârâți (vânzătorii) nu au procedat la vânzarea terenului promis spre vânzare, așa cum a fost identificat prin antecontractul de vânzare - cumpărare, și a fost vândut un alt teren, situație care nu se putea constata decât prin efectuarea unei expertize de specialitate.
Prima instanță a respins ca nefiind necesară, utilă proba cu expertiza topografică, deși a unit excepția prescripției extinctive cu fondul cauzei, refuzând să administreze probele necesare stabilirii corecte a situației de fapt, pentru pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Fără să administreze toate probele necesare aflării adevărului și stabilirii reale a situației de fapt, prima instanță a admis excepția prescripției extinctive a cererii de chemare în judecată invocată de pârâții - intimați și a respins pe fond acțiunea fără să analizeze susținerile și solicitările reclamantului, pe baza unor probe ce se impuneau a fi administrate, respectiv expertiza topografică pentru stabilirea exactă și reală a terenului promis spre vânzare și cel care s-a vândut în realitate, existând o neconcordanță în poziționare (amplasament), configurație (lungimea laturilor), vecinătăți, suprafața imobilului dezmembrat și a ignobilului din care a fost dezmembrat, coordonatele reale ale terenului dezmembrat față de coordonatele terenului măsurat și vândut, suprapunerea cu alte terenuri.
De asemenea, proba cu expertiza topografică se impunea și pentru a se constata lățimea reală a drumului de acces, existența și poziționarea utilităților și a sarcinilor și servituților în teren, care nu au fost prevăzute în antecontract, inexistența imobilului garaj și a terasei betonate din documentația cadastrală înregistrată la OCPI. Suprafața din care a fost dezmembrat imobilul este mare decât 193 mp (amprentă la sol), față de cât reiese din actul de dezmembrare. Amprenta reală la sol a imobilului în litigiu este peste 205 mp, situație care deturnează poziționarea suprafeței garajului existent.
Reclamantul a atacat cu apel Sentința civilă nr. 3443/09.04.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 251/23.10.2013 a Tribunalului Argeș.
În motivele de apel, apelantul - reclamant a solicitat să se efectueze o expertiză topografică, pentru identificarea terenului în raport de cele două acte juridice, antecontract și contract de vânzare - cumpărare, probă respinsă de instanța de apel ca nefiind utilă, probă care în mod nelegal a fost respinsă fără o motivare justificată, situație care a dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale și netemeinice.
Ca urmare a neîncuviințării probei cu expertiza topografică, tribunalul ajunge la concluzia greșită, fără să indice dovezile pe care se bazează soluția pronunțată că există o identitate fizică între terenul convenit prin contractul autentificat sub nr. 2193/27.07.2007 și cel deținut în prezent de către apelant (pagina 11 din decizie) și împrejurarea că terenul ce a format obiectul antecontractului a fost diferit de cel care a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare este lipsit de relevanță juridică, deoarece părțile sunt libere să negocieze anumite clauze contractuale însă, cauză, revizuentul -reclamant a indicat că tocmai nerespectarea clauzelor din antecontract a creat o eroare esențială, obstacol, privind terenul care a fost vândut prin contractul autentic de vânzare - cumpărare și care, dacă s-ar fi constatat pe baza unei expertize topografice, diferențele esențiale și vânzarea altui teren decât cel promis, s-ar fi stabilit că există motive de nulitate absolută a actului juridic prin care s-a vândut un alt teren decât cel promis.
Reclamantul - revizuent a atacat cu recurs decizia civilă nr. 251/23.10.2013 a Tribunalului Argeș în care a reiterat motivul de nelegalitate a celor două hotărâri judecătorești, pronunțate de instanțele de fond și apel care au respins în mod nejustificat și nelegal proba cu expertiza topografică, prorogă esențială și necesară pentru stabilirea situației de fapt reale, pe baza căreia se putea constata că s-a vândut un alt teren decât cel promis spre vânzare, cumpărătorul aflându-se într-o eroare obstacol, ceea ce conducea la nulitatea absolută a actului juridic încheiat în acest mod.
Instanța de recurs, Curtea de Apel Pitești a respins motivul 4 de recurs, prin care recurentul - reclamant a solicitat casarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului și efectuarea expertizei topografice pentru a se putea constata în mod real dacă vânzătorii au vândut terenul promis prin antecontract sau dacă au vândut un alt teren așa cum, de fapt, s-a procedat, teren pe care nici cumpărătorul și nici mandatara acesteia nu au putut să-l identifice, datorită prezentării unei documentații cadastrale false, aflându-se într-o eroare obstacol, esențială, cu privire la terenul care s-a vândut.
Instanța de recurs a stabilit că acest motiv de recurs este nefondat, întrucât nu se impune efectuarea unei expertize topografice, în vederea stabilirii situației de fapt, din moment ce s-a clarificat că în speță este vorba despre o nulitate relativă a contractului de vânzare - cumpărare, iar acțiunea în animare trebuie introdusă în termenul stabilit prin dispozițiile Decretului nr. 167/1958, termen nerespectat de către reclamant și care a atras, în mod judicios, respingerea acțiunii, urmare admiterii excepției prescripției extinctive (pagina 12 din decizie).
Din analizarea acestui motiv de recurs, rezultă că instanța superioară a stabilit că nu se impune efectuarea unei expertize topografice cu obiectivele solicitate de recurentul - reclamant, în vederea stabilirii situației de fapt, probă care a fost pentru a treia oară respinsă, deși era determinantă în stabilirea corectă a situației de fapt, în sensul că s-a vândut un alt teren decât cel promis spre vânzare prin antecontract, cu toate că hotărârea judecătorească trebuie să fie conformă cu legea și cu adevărul stabilit pe baza unor probe evidente, care să nu creeze dubiu în stabilirea situației de fapt, ci să clarifice exact litigiul dintre părți, ceea ce în speță nu s-a realizat.
Respingerea acestei probe cu expertiza topografică, în mod succesiv, de către cele trei instanțe de judecată, probă esențială și determinantă în aflarea adevărului și stabilirea situației de fapt, corecte, reale, privind identificarea celor două terenuri din antecontract și contract, a determinat efectuarea unei expertize extrajudiciare de către un expert specializat în topografie, care constituie un înscris nou doveditor, determinant și relevant în rezolvarea litigiului în mod legal, pe baza unei probe care se impunea cu necesitate să fie administrată de către instanțele judecătorești, însă acestea au refuzat obsesiv administrarea acestei probe și pentru a admite excepția prescripției extinctive prin reținerea unor motive de nulitate relativă pentru a se putea admite excepția prescripției extinctive.
Înscrisul nou doveditor îl constituie raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit la data de 24.10.2014 de expert tehnic judiciar specialitatea cadastru - topografie M. G., din conținutul cărei rezulta că nu există identitate de suprafață a terenurilor din antecontract (756 mp) și contract (725 mp), cu privire la servituti și sarcini, în antecontract precizându-se că terenul promis spre vânzare este liber de sarcini și servituti, iar în contract se specifică „accesul la calea publică se va face pe servitutea de trecere constituită anterior", în antecontract nu se specifică nici o sarcină, însă în contract, la pct. 2.3 se specifică „rețelele de utilități care deservesc locuința vânzătorului, situate pe terenul vândut prin actul de față, să rămână pe același amplasament".
Din planșele anexate la dosar, expertul, pe bază de măsurători și transpunerea în teren a celor două acte (antecontract și contract), contractul dobândit pe baza documentațiilor cadastrale aflate în dosarul nr._/280/2012 al Judecătoriei Pitești, având numărul cadastral 5575/7 este diferit de terenul existent fizic, atât ca suprafață, 717 mp fizic, 756 mp (725 mp) cât și ca amplasament (poziție).
Expertul M. G. a constatat că terenul fizic este deplasat spre est cu 2,78 m pe latura de nord și este rotit în așa fel încât nici o latură a terenului din cele două acte nu corespunde cu ce este în realitate în teren.
Aplicarea amplasamentului terenului (terenul din contractul de vânzare -cumpărare) determină o suprapunere cu terenul vânzătorilor spre est, pe suprafața de 50 mp+11 mp de garaj și rămânerea unei suprafețe libere de 38 mp spre est, precum și suprapunere cu terenul lui Knall L. - F. pe suprafața de 5 mp.
Se mai menționează că în interiorul terenului existent fizic se află o conductă de gaze cu contor de gaze, un cămin de apă, un garaj (10 mp), o platformă beton (terasa) și o placă de beton îngropată în partea de sud - vest (fosă septică).
Expertul a stabilit că toate elementele topografice identificate și măsurate sunt transpuse pe planșele nr. 1-4 denumite „planul de situație scara 1:200" anexate la raport.
Acest înscris nou doveditor este determinant, care relevă o altă situație de fapt decât cea greșit reținută de instanțele de judecată și care îndeplinește toate condițiile prev. de art. 322 pct. 5 Cod pr. Civ., pe baza căruia se solicită schimbarea sentinței atacate, respingerea excepției prescripției extinctive și admiterea pe fond a acțiunii, constatându-se nulitatea absolută a contractului autentic de vânzare - cumpărare nr. 2193/27.07.2007 și repunerea părților în situația anterioară, cu obligarea pârâților la plata tuturor sumelor de bani solicitate, precum și contravaloarea lipsei de folosință a terenului.
Potrivit art. 322 pct. 5 Cod pr. Civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-ar descoperit înscrisuri doveditoare care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Așa cum rezultă din cele trei hotărâri judecătorești menționate, revizuentul - reclamant a solicitat și a stăruit în fața fiecărei instanțe să se încuviințeze și să se administreze proba cu expertiza topografică, pentru a se putea stabili corect, real situația de fapt, cu privire la terenul ce a făcut obiectul antecontractului, respectiv terenul promis spre vânzare și terenul vândut prin contractul autentic de vânzare - cumpărare, care nu corespund cu terenul existent fizic și, deci s-a vândut un alt teren decât cel negociat care, cumpărătorul fiind într-o eroare esențială, obstacol, care atrage nulitatea absolută a actului, în mod fraudulos încheiat și imprescriptibilitatea acțiunii întemeiată, susținută și dovedită de nulitate absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2193/27.07.2007, care are la bază acte de dezmembrare și o documentație cadastrală falsă.
Înscrisul nou doveditor, constituit de expertiza extrajudiciară întocmită de expert topometrist îndeplinește condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod pr. Civ. întrucât este un înscris nou determinant în soluționarea legală și temeinică a acțiunii deduse judecății și nu a putut fi înfățișat, întrucât reclamantul s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă, ca urmare a respingerii administrării probei cu expertiza topografică de către instanțele de judecată investite cu judecarea acțiunii ce a format obiectul dosarului nr._/280/2012, respectiv prima instanță, instanța de apel și instanța de recurs și, ca atare, a atras imposibilitatea înfățișării acestei probe dintr-o împrejurare mai presus de voința reclamantului, care a stăruit în administrarea acestei probe, fiindu-i în mod nejustificat și în mod nelegal respinsă.
Fiind respinsă administrarea celei mai concludente probe, a expertizei topografice, nu s-a putut stabili adevărul în această cauză, motiv pentru care reclamantul a solicitat efectuarea expertizei extrajudiciare de către un expert specializat în topografice, întrucât prin modul cum s-a judecat procesul, fără încuviințarea administrării acestei probe, a fost grav prejudiciat și i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, precum și asigurarea garantării tuturor drepturilor procesuale pentru judecarea temeinica și legală a cauzei supuse judecății, bazată pe probe evidente și nu doar pe aprecieri subiective, nesusținuta de dovezi, așa cum s-a procedat în această speță.
Fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 322 pct. 5 Cod pr. Civ. 1865, în sensul că expertiza tehnică extrajudiciară topografică, constituie un înscris nou determinant, din conținutul căruia rezultă o altă situație de fapt diferită de cea care a fost reținută de instanțele de judecată, care în mod nelegal au respins succesiv administrarea probei cu expertiza topografica, proba esențială care se impunea să fie administrată pentru stabilirea adevărului și pronunțarea unei hotărâri conformă cu legea și cu adevărul, se solicită admiterea cererii de revizuire, așa cum a fost formulată.
La data de 23.02.2015 intimații au formulat întâmpinare arătând că este inadmisibilă cererea de revizuire.
Prin sentința civilă nr. 2528/17.z03.2015 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul M. C. S., în contradictoriu cu intimatii S. G. și S. E., ca inadmisibilă.
S-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de revizuent.
S-a admis cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimați.
A fost obligat revizuentul să plătească intimaților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța areținut că raportul de expertiză invocat ca înscris nou în cauză nu îndeplinește cerințele prevăzute de art.322 pct.5 C.pr.civ pentru că acesta a fost întocmit la solicitarea revizuientului după pronunțarea hotărârii de către instanța de recurs.
Nimic nu s-a opus ca revizuientul să întocmească un astfel de raport pe parcursul soluționării cauzei, nedovedindu-se existența unei împrejurări mai presus de voința sa care să-l fi împiedicat să întocmească raportul de expertiza extrajudiciara în timpul soluționării cauzei și să-l depună la dosar.
Faptul că instanțele au respins proba cu expertiză nu constituie o împrejurare mai presus de voința părții.
Raportul de expertiza nu a existat la momentul pronunțării hotărârilor.
Mai mult decât atât, raportul de expertiză nu constituie un înscris de natura să atragă incidenta dispozițiilor art. 322 pct. 5 C.pr.civ. Raportul de expertiza tehnică extrajudiciara este un mijloc de proba ce se transpune în scris.
Pentru considerentele expuse instanța a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 5 C.pr.civ. drept pentru care a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel revizuentul criticând-o pentru următoarele considerente:
-. Hotărârea este nelegală ,deoarece prima instanță în ședința publică din17.03.2015, a acordat cuvântul părților asupra probatoriului raportat la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire și după ce a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri, instanța s-a pronunțat că admite în principiu cererea de revizuire,după care s-a acordat cuvântul părților asupra cererii de revizuire, ce ulterior, în practicaua sentinței să se menționeze că instanța rămâne în pronunțare asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire pe care a respins-o ca inadmisibilă.
Sentința este nelegală ,întrucât expertiza tehnică topografică extrajudiciară îndeplinește condițiile prev. de art. 322 pct. 5 C.pr.civ., în sensul că aceasta constituie un înscris nou doveditor ,care nu a putut fi înfățișat.
Astfel, instanța de fond a motivat că nimic nu s-a opus ca revizuientul să întocmească pe parcursul procesului un raport de expertiză extrajudiciară și să-l depună la dosar, însă s-a dovedit că încă de la prima instanță revizuientul a solicitat încuviințarea probei cu expertiză specialitatea topografie, cerere ce i-a fost respinsă .
În mod nelegal instanța a motivat că respingerea probei cu expertiză de instanțele de judecată nu constituie o împrejurare mai presus de voința părților .
Sentința apelată este nelegală și cu privire la faptul că prima instanță a stabilit că raportul de expertiză extrajudiciară nu constituie un înscris de natură să atragă incidența disp.art. 322 pct.5 C.pr.civ.pe considerentul că acesta constituie un mijloc de probă ce se transpune în scris pentru că în accepțiunea apelantului acesta are caracterul unui înscris prin care au fost constituite și stabilite situații de fapt determinante referitoare la obiectul litigiului.
Pentru aceste considerente, se solicită admiterea apelului .
Prin întâmpinare, intimații solicită respingerea apelului ca nefondat .
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și în raport de probatoriul administrat în cauză tribunalul va constata următoarele:
Primul motiv de apel este nefondat.
Astfel, analizând practicaua sentinței apelante tribunalul va constata că instanța a acordat părților cuvântul doar asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire asupra căreia a rămas în pronunțare fără să se pronunțe în ședință publică asupra acestuia și să rămână în pronunțare asupra cererii de revizuire cum în mod eronat se susține de către revizuient.
Și motivul doi de apel prin care se susține că înscrisul invocat în cadrul cererii de revizuire întrunește condițiile prev. de art. 322 pct.5 C.pr.civ .este nefondat
Astfel, prin cererea de chemare în judecată ,apelantul revizuient a solicitat instanței în contradictoriu cu intimata S. Gh. și E. revizuirea sentinței civile nr. 3443/09.04.2013 fundamentându-și . cererea pe un raport de expertiză extrajudiciară întocmit la data de 20.10.2014 la solicitarea revizuientului de către expert M. G., apreciind că acesta reprezintă un înscris nou care întrunește condițiile prev.de art.322 pct.5 C.pr.civ.
Analizând înscrisul invocat în mod corect instanța de fond a reținut că acesta nu îndeplinește condițiile prev. de art. 322 pct.5 C.pr.civ. care prevăd că revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Deci, revizuirea poate fi solicitată în baza acestor dispoziții legale în următoarele situații:
-dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică;
-dacă, după darea hotărârii partea interesata a descoperit înscrisuri care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
În cauza revizuentul invoca a doua situație.
Deci, revizuientul are obligația să dovedească doua elemente: faptul că înscrisul a existat la data pronunțării hotărârii, nefiind ulterior acestui moment și faptul imposibilității prezentării înscrisului dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Așadar, tribunalul va constata așa cum în mod corect a reținut și prima instanță că raportul de expertiză invocat a fost întocmit la solicitarea revizuientului după pronunțarea hotărârii de către instanța de recurs, fără să fie împiedicat să întocmească un astfel de raport extrajudiciar pe parcursul soluționării cauzei ,nedovedindu-se existența unei împrejurări mai presus de voința sa așa cum în mod corect a reținut și prima instanță care să-l fi împiedicat să-l întocmească în timpul soluționării cauzei ,neavând relevanță că proba cu expertiză tehnică a fost respinsă de instanța de judecată cu ocazia soluționării cauzei .
Relevant este că acest raport de expertiză extrajudiciară nu a existat la momentul soluționării cauzei .
În plus, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond raportul de expertiză nu constituie un înscris în înțelesul disp.art. 322 pct.5 C.pr.civ. acesta fiind doar un mijloc de probă ce se transpune în scris.
Pentru aceste considerente,. Tribunalul apreciind ca nefondate criticile formulate de către apelant în temeiul art. 480 C.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de revizuentul M. C. domiciliat în mun. P., .. L3, ., . S., împotriva sentinței civile nr.2528/2015, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind S. G. și S. E. ambii domiciliați în mun. P., ., jud. Arges.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Septembrie 2015
Președinte, E. M. C. | Judecător, A. D. | |
Grefier, E. R. |
Red. A.D.
Tehn D.T./ 5 ex.
01.10.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 620/2015. Tribunalul ARGEŞ | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 29-09-2015, Tribunalul... → |
|---|
