Pretenţii. Decizia nr. 717/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 717/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 8715/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 717/2015
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE MIHAELA BADEA
Judecător I. P.
Grefier F. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de pârâta . SRL împotriva sentinței civile nr. 3837/22.04.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta Administrația Bazinală de A. Argeș Vedea și având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelanta-pârâtă . SRL, consilier juridic O. N., care depune, în ședință publică, împuternicirea nr. 108/10.03.2015, atașată la dosar la fila 23, și pentru intimata-reclamantă Administrația Bazinală de A. Argeș Vedea, consilier juridic I. P., care depune, în ședință publică, împuternicire de reprezentare juridică atașată la dosar la fila 24.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată.
Părțile, prin consilieri juridici, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind excepții de invocat, cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta-pârâtă . SRL, prin consilier juridic, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, instanța de fond reținând, în mod eronat, că nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, fiind făcută dovada în acest sens.
Intimata-reclamantă Administrația Bazinală de A. Argeș Vedea, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, întrucât, în mod corect, a reținut că obiectul contractului îl formează închirierea, în baza căruia s-a asigurat folosința a_ mp, cu privire la balast fiind un alt aspect, fiind necesar încheierea unui contract abonament, conform legii. Arată că, prin contractul de închiriere, era obligată să pună la dispoziție bunuri, iar instanța de fond a observat, corect, că apelanta nu și-a îndeplinit obligația plății chiriei, bunurile fiind proprietate publică de stat, intimata-reclamantă fiind doar închirietorul acestora.
Socotindu-se lămurit, tribunalul declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față ;
Constată că, acțiunea înregistrată la data de 23.04.2013 pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr._, reclamanta A. B. DE APA ARGES VEDEA, în contradictoriu cu pârâta . SRL, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să plătească suma de_,83 lei, reprezentând pretenții – contravaloarea serviciilor prestate, penalități și dobânzi de întârziere.
În motivarea cererii, a arătat că în baza notei de negociere nr._/AM/02.11.2010 a încheiat cu pârâta contractul de închiriere nr.38/02.11.2010 pentru suprafața de teren de 42.000 m.p., bun imobil aflat în proprietatea statului și în administrarea reclamantei. Și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale, pentru contravaloarea serviciilor prestate fiind emise facturi, însă pârâta nu și-a respectat obligațiile.
Prin adresa nr._/27.07.2011, reclamanta a reziliat contractul de închiriere, deoarece avizul de gospodărire a apelor nr.91/27.05.2010 expirase.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.969 C.civ.
La data de 07.01.2014, pârâta a depus la dosar întâmpinare (filele 59-61), prin care a solicitat respingerea acțiunii. În motivare, a arătat că obiectul contractului de închiriere nr.38/02.11.2010 a constat în închirierea unei suprafețe de teren de_ m.p., situată în albia râului Vedea, în localitatea Nanov, jud.Teleorman, în scopul extragerii de agregate minerale (balast), volumul propus și scontat a se extrage din zona închiriată fiind de_ m.c. Contractul s-a încheiat pe o durată de 12 luni, până la data de 01.11.2011, dup semnare constituind prin scrisoare de garanție bancară o garanție de bună execuție pentru anul 2011 în valoare de 5775 lei; a suportat cheltuielile cu obținerea avizelor și autorizațiilor necesare desfășurării activităților permise în cadrul bunului închiriat; a efectuat în lunile decembrie 2010, martie, aprilie și mai 2011 mai multe excavări, în scopul identificării cantităților de balast, însă din probele recoltate a rezultat humă și pământ amestecat cu balast, în procent de 70-80%, deși în avizul de gospodărire a apelor volumul propus și scontat a se extrage din zona închiriată era de_ m.c. de nisip și pietriș (balast), acest lucru fiind adus la cunoștința reclamantei prin adresa nr.263/07.07.2011; reclamanta dovedește rea-credință, pentru că deși a avut cunoștință de imposibilitatea de a folosi bunul imobil conform contractului, a procedat la emiterea de facturi pentru plata chiriei, a dobânzilor și penalităților; a achitat contravaloarea chiriei pentru lunile noiembrie și decembrie 2010, în cuantum de 4774 lei, fără a beneficia de cantitățile de balast scontate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 C.pr.civ, art.1166, art.1170, art.1179, art.1270, art.1271, art.1272 N.C.civ.
La data de 20.01.2014, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare (filele 75-77), prin care a mai arătat că suma ce face obiectul acestui dosar reprezintă chiria terenului – folosința bunului, iar nu contravaloarea balastului exploatat; pentru acesta din urmă, între părți ar fi trebuit încheiat un abonament de utilizare/exploatare resurse minerale; pârâta, deși susține că nu a putut exploata cantitatea de balast scontată, nu a făcut demersuri pentru rezilierea contractului și predarea perimetrului.
Prin rezoluția din data de 21.01.2014, a fost fixat primul termen de judecată la data de 04.03.2014.
Prin cererea depusă la data de 04.03.2014 (fila 81), reclamanta și-a majorat obiectul cererii inițiale cu suma de 5156,35 lei, reprezentând penalități de întârziere la plată, calculate pe seama debitoarei, suma fiind menționată în factura . 12 nr.9880/15.05.2013 (filele 82-84).
Ca urmare a probatoriului administrat în cauză s-a dispus de Judecătoria Pitești prin sentința civil nr. 3837/22.04.2014 admiterea în parte a cererii precizată formulată de reclamanta A. B. DE APA ARGES VEDEA, în contradictoriu cu pârâta . S.R.L; a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de_,91 lei reprezentând contravaloare chirie restantă, precum și sumele de 3403,91 lei, respectiv 1827 lei, reprezentând dobânda, respectiv penalitățile de întârziere aferente debitului principal, calculate până la data de 31.03.2013.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, între părți s-au desfășurat raporturi contractuale, fiind încheiat contractul de închiriere nr.38/02.11.2010 între reclamantă, în calitate de locator și pârâtă, în calitate de locatar, având ca obiect folosința bunului imobil în suprafață de_ m.p., situat în perimetrul Nanov, jud.Teleorman, având datele de identificare prevăzute în avizul de gospodărire a apelor nr.91/27.05.2010. Contractul s-a încheiat pe o perioadă de 12 luni, începând din data de 02.11.2010 și până la data de 01.11.2011, cu posibilitatea de prelungire prin acordul părților, până la data expirării ultimului act de reglementare valabil (art.4 și 5 din contract).
Potrivit art.3 din contract, bunul imobil închiriat este dat în folosință în scopul declarat în nota de negociere nr._/02.11.2010, care face parte integrantă din contract. Prin aceasta din urmă (fila 5), s-a convenit atribuirea directă a contractului de închiriere a terenurilor situate în albiile minore ale cursurilor de apă, în vederea executării lucrărilor de extragere de agregate minerale.
La data încheierii contractului de închiriere și a notei de negociere (02.11.2010), pârâta, în calitate de beneficiar, deținea avizul de gospodărire a apelor pentru obținerea permisului de exploatare nr.91/27.05.2010 (filele 6-7), valabilitatea acestui aviz fiind de 1 an, deci până la data de 27.05.2011.
Conform notei de negociere, suprafața închiriată de 42 000 m.p. este cea menționată în documentațiile tehnice aferente actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, deținute de beneficiar, iar prin avizul de gospodărire a apelor menționat este delimitat exact amplasamentul terenului ce a făcut obiectul contractului de închiriere.
Prin coroborarea dispozițiilor din nota de negociere și avizul de gospodărire a apelor, reiese că pârâta urma a efectua lucrări de exploatare a nisipurilor și pietrișurilor din albia minoră a râului Vedea, în scopul amenajării albiei râului, prin eliminarea procesului accentuat de eroziune și îmbunătățirea regimului de curgere la ape mari; volumul propus a se extrage este de_ m.c., din care_ m.c. vor fi folosiți la umpluturi, urmând ca materialul excavat să fie transportat la beneficiar.
Prin urmare, față de dispozițiile contractuale la care s-a făcut referire, se reține că obligația contractuală a reclamantei era de a asigura pârâtei folosința bunului imobil în suprafață de 42 000 m.p., în schimbul unei chirii de 0,55 lei/m.p./an (art.7 din contract), plătibile lunar, în termen de cel mult 30 de zile de la emiterea facturii de către locator (art.8), iar pârâta s-a obligat să folosească bunul închiriat în scopul amenajării albiei râului, conform documentațiilor și avizelor obținute, urmând să beneficieze de materialul excavat, cantitatea propusă a se extrage fiind de_ m.c.
Reclamanta și-a respectat obligația contractuală, sens în care au fost emise facturile reprezentând contravaloare chirie, anume factura nr._/31.01.2011, pentru suma de 2517,20 lei, din care s-a achitat suma de 111,09 lei, rămânând un rest de plată de 2406,11 lei, factura nr._/28.02.2011, pentru suma de 2517,20 lei, factura nr._/31.03.2011, pentru suma de 2517,20 lei, factura nr._/29.04.2011, pentru suma de 2517,20 lei, factura nr.397/31.05.2011, pentru suma de 2517,20 lei, din care s-a achitat suma de 406 lei, rămânând un rest de plată de 2111,20 lei. Debitul total este în sumă de_,91 lei și a fost calculat în perioada de valabilitate a contractului și a avizului de gospodărire a apelor.
Pârâta nu și-a îndeplinit în totalitate propria obligație de plată a contravalorii chiriei lunare, pentru care au fost emise facturile fiscale mai sus menționate, debitul fiind achitat doar parțial.
Societatea pârâtă nu a negat raportul juridic contractual stabilit între părți, după cum nu a contestat nici întinderea creanței invocate de reclamantă.
Nu poate fi însă reținută apărarea pârâtei conform căreia nu ar fi exploatat cantitatea de balast scontată, din moment ce obiectul contractului a fost clar stabilit de părți, anume folosința bunului închiriat, în scopul amenajării albiei râului, cu obligația corelativă a pârâtei de a plăti chiria lunară convenită. Faptul că părțile au estimat o anumită cantitate de balast ce ar fi extrasă, o parte ce urma a fi folosită la umplutură, iar altă parte ce urma a fi însușită de beneficiar, nu influențează cu nimic obligațiile contractuale ale părților. Nu rezultă din contract împrejurarea că elementul determinat la încheierea convenției ar fi fost obligația asumată de locator privind asigurarea locatarului în privința excavării unei anume cantități de balast. Nici faptul că locatorul nu a cerut rezilierea contractului, în raport de dispozițiile art.22 alin.1, ci a optat pentru executarea acestuia, nu exonerează pârâta de plata obligațiilor constând în plata chiriei lunare. Aceasta avea posibilitatea, raportat la situația de fapt și dispozițiile art.21 alin.1 din contract să solicite rezilierea convenției (neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor asumate de către una dintre părți dă dreptul părții lezate să ceară rezilierea contractului și să pretindă daune-interese).
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata dobânzilor și penalităților de întârziere, instanța a apreciat cererea întemeiată în parte, anume pentru suma de 3403,91 lei cu titlu de dobândă și 1827 lei reprezentând penalități de întârziere. Sumele solicitate conform clauzei penale sunt în cuantum de 6028,27 lei, din care 871,92 lei prin cererea de chemare în judecată și 5156,35 lei prin cererea de majorare a câtimii obiectului cererii.
Părțile au inserat în contract clauza penală (art.9) conform căreia în cazul neexecutării obligației de plată prevăzute la art.8, se percep dobânzi și penalități de întârziere, calculate la nivelul și după procedura prevăzută de Codul de procedură fiscală.
Potrivit art.120 alin.7 din O.G. nr.92/2003, în vigoare la momentul încheierii contractului și până la data de 01.03.2014 (conform art.XXVIII lit.b din OUG nr.8/2014), nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere și poate fi modificat prin legile bugetare anuale, iar conform art.1201 din O.G. nr.92/2003 (în vigoare până la data modificării textului prin OUG nr.50/29.05.2013), plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale. Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel:a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadență, nu se datorează și nu se calculează penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale principale stinse; b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalității de întârziere este de 5% din obligațiile fiscale principale stinse; c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalității de întârziere este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.
Prin înscrisurile depuse la filele 83-84, reclamanta a prezentat modalitatea de calcul a dobânzilor și penalităților de întârziere, însă din debitul astfel pretins calculat până la data de 31.03.2013, nu se vor avea în vedere sumele de 132,54 lei și 358,05 lei, reprezentând penalități de întârziere, acestea fiind calculate la facturile nr._/30.11.2010 și nr._/28.12.2010, ce nu au fost depuse la dosar, astfel că suma solicitată cu titlu de penalități ce urmează a fi acordată este în cuantum de 1827 lei. Raportat la aceleași considerente, din suma solicitată cu titlu de dobânzi, vor fi scăzute sumele de 173,10 lei și 133,67 lei, astfel că suma ce va fi acordată este de 3403,91 lei.
In drept, potrivit art.969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar conform art.970 C.civ. convențiile trebuie executate cu buna credința.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor contractuale și legale mai sus menționate, instanța a admis în parte cererea precizată și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de_,91 lei reprezentând contravaloare chirie restantă, precum și sumele de 3403,91 lei, respectiv 1827 lei, reprezentând dobânda, respectiv penalitățile de întârziere aferente debitului principal, calculate până la data de 31.03.2013.
Sentința sus menționată a fost apelată de pârâta . SRL care a considerat-o nelegală și netemeinică motivat de faptul că, în mod eronat instanța de fond a reținut că această parte nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale atâta timp cât, înscrisurile aflate la dosarul cauzei evidențiază faptul că, în scopul garantării îndeplinirii întocmai a obligației de plată a chiriei a constituit prin scrisoare de garanție bancară o garanție de bună execuție pentru anul 2011, în valoare de 5775 lei și a suportat toate cheltuielile cu obținerea avizelor și autorizațiilor necesare desfășurării activităților permise în cadrul bunului închiriat și în vecinătățile acestui perimetru . Ca urmare, apelanta apreciază că a dat dovadă de bună credință în executarea contractului de închiriere cu reclamanta și a achitat contravaloarea chiriei pentru lunile noiembrie și decembrie 2010 în cuantum de 4774 lei ,fără a beneficia de cantitățile de balast scontate .
În ceea ce privește obiectul contractului, apelanta apreciază că, acesta a fost clar stabilit de părți în articolul 3 din contract, iar locatorul avea obligația de a verifica și constata lunar sau ori de câte ori era nevoie, dacă bunul imobil este folosit conform scopului pentru care a fost încheiat contractul, fără a stânjeni folosința acestuia de către locatar .
La data de 29.01.2015 se formulează întâmpinare de către Administrația Bazinală de A. Argeș Vedea prin care se solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond .
Analizând sentința apelată în raport de critica formulată, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Susținerile apelantei în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor contractuale sunt nefondate,deoarece instanța de fond a reținut în considerentele sentinței în raport de probele administrate de părți și de susținerile acestora că pârâta, respectiv apelanta nu și-a îndeplinit în totalitate propria obligație de plată a contravalorii chiriei lunare ,astfel că debitul a fost achitat doar parțial, aspect recunoscut și în apelul formulat.
În ceea ce privește buna credință în executarea contractului încheiat între părți se constată că acest element contractual nu a fost contestat de părți, iar instanța a reținut că, pârâta nu a contestat întinderea creanței invocată de reclamantă.
De asemenea, critica în ceea ce privește obiectul contractului ,respectiv folosința bunului închiriat se constată că, aceasta a reprezentat o apărare a pârâtei respectiv a apelantei ce se regăsește analizată în considerentele sentinței, iar nota de negociere la care se face referire în articolul 3 din contractul de închiriere ( fila 5 și 8 dosar fond) nu influențează obligațiile contractuale ale părților și nu stipulează un anumit volum de extragere așa cum precizează apelanta în această critică.
Față de cele reținute și în raport de disp.art.480 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta . SRL, cu sediul în mun. A., ., jud. Teleorman împotriva sentinței civile nr. 3837/22.04.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE A. ARGEȘ VEDEA cu sediul în mun. P., Calea Campulung, nr. 6-8, jud. Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2015.
Președinte, M. B. | Judecător, I. P. | |
Grefier, F. G. |
Red. I.P.
Tehn D.T. 4 ex.
14.04.2015
| ← Servitute. Decizia nr. 903/2015. Tribunalul ARGEŞ | Cereri. Decizia nr. 907/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
