Fond funciar. Decizia nr. 660/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 660/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 2261/833/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR ORADEA
-SECȚIA I CIVILĂ-
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 660/R/2013
Ședința publică din 4 iunie 2013.
INSTANȚA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTEMARIA S.
JUDECĂTORADRIANA C.
JUDECĂTORCECILIA R.
GREFIEROVIDIU I.
Pe rol fiind pentru azi soluționarea recursului civil formulat de recurenta C. L. SALONTA PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 în contradictoriu cu intimații ., B. M., B. N., B. V. C., B. L. NICUȘOR, B. F. M., B. V. M., S. A. C. și C. JUDEȚEANĂ BIHOR DE APLICARE A LEGII 18/1991 împotriva sentinței civile nr. 852/2012 pronunțată de Judecătoria Salonta având ca obiect Legea 18/1991.
La apelul nominal nu se prezintă nici o parte.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura este completă, s-a depus la dosar prin registratura instanței la data de 4 iunie 2013 de către recurentă note de ședință prin care a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, cauza este la a doua strigare, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța consideră cauza lămurită închide faza probatorie și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, instanța de recurs reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 852 din 30.05.2012 pronunțată de Judecătoria Salonta în dosar nr._, s-a respins ca nefondate excepțiile invocate de pârâta C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Salonta privind lipsa calității procesuale active a reclamantei ., excepția inadmisibilității si prematurității acțiunii, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. B. C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții B. N., S. (fostă B.) A. C., B. V. C., B. L. NICUȘOR, B. V. M., B. F. M., C. L. PT. APLICAREA LEGII 18/91 SALONTA, și C. JUDEȚEANĂ BIHOR PT STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR și, în consecință, a fost obligată C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Salonta să înainteze documentația necesară emiterii titlului de proprietate Comisiei Judetene de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Bihor in vederea eliberării titlului de proprietate pe numele persoanei îndreptățite pentru suprafața de 0,58 ha teren extravilan pe raza loc. Salonta conform adeverinței nr. 4317p/17.07.2003 si a obligat C. județeană Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să emită titlul de proprietate pe numele persoanei îndreptățite – def. B. M. - pentru suprafața de 0,58 ha teren extravilan pe raza loc. Salonta conform adeverinței nr. 4317p/17.07.2003, s-a respins ca lipsit de interes capătul de cerere formulat de reclamantă de a se constata că pârâții nou introduși în cauză sunt moștenitorii legali ai defunctului B. M., respectiv B. N. - în calitate de soție supraviețuitoare, B. V. C. – în calitate de descendent de grd.1, B. L. Nicușor – în calitate de descendent de grd.1, B. V. M. – în calitate de descendent de grd.1, B. F. M. – în calitate de descendent de grd.1, S. A. C. – în calitate de descendent de grd.1, s-a respins cererea formulată de reclamantă, privind obligarea pârâtei Comisei Locale de Aplicare a Legii nr.18/1991 Salonta la plata de daune cominatorii în sumă de 50 lei /ha pentru fiecare zi întârziere, a fost obligată pârâta C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Salonta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în sumă de 1083 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în ceea ce privește legitimarea reclamantei de a formula prezenta acțiune, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 974 Cod civil, text legal care stabilește, ca o prima condiție, existenta unui raport obligațional între reclamantă si persoana în locul căreia exercita acțiunea.
După cum reiese din „precontractul de vânzare-cumpărare” depus la dosar, încheiat între reclamantă si numitul B. M. – în prezent decedat, acesta din urmă și-a asumat obligația de a-i înstrăina suprafața de teren arabil de 0,58 ha din extravilanul loc. Salonta, pentru care s-a eliberat de către Primăria Salonta adeverința nr. 4317p /17.07.2003, la prețul convenit de 8.700.000 ROL, cu mențiunea achitării integrale la momentul semnării acestui precontract; pe de altă parte, în vederea perfectării operațiunii de transmitere a proprietății, def. B. M. trebuia să intre în posesia titlului de proprietate asupra terenului menționat, iar reclamanta s-a obligat să efectueze întabularea pe cheltuiala sa și să semneze contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.
A doua condiție care poate fi reținută pentru aplicarea textului, vizează inactivitatea debitorului, adică acesta sa nu intenteze el însuși acțiunea pe care o poate formula împotriva propriului său debitor.
Condiția analizată se verifica în cauza deoarece, debitorul/pârâtul B. M. (în prezent decedat) sau moștenitorii acestuia nu au mai făcut nici un demers după eliberarea de către Primăria Municipiului Salonta a adeverinței nr. 4317p/17.07.2003. Nu interesează în cauza motivele inactivității debitorului, deoarece acțiunea oblică este instituită în interesul creditorului, ca mijloc de prevenire si conservare a patrimoniului debitorului, în temeiul dreptului sau de gaj general, motiv pentru care singura cerință de examinat este condiția obiectivă a inactivității debitorului.
A treia condiție ce reiese din art. 974 cod civil privește natura juridica a acțiunii sau a drepturilor a căror protejare juridica se urmărește: creditorul nu poate exercita drepturile si acțiunile strict personale. Creditorul nu se poate așadar subroga în exercițiul tuturor drepturilor si acțiunilor debitorului său decât în privința acelora care au un conținut patrimonial si un text de lege nu oprește exercitarea lor.
Instanța de fond a reținut și dispozițiile art. 34 alin. 6 din HG 890/2005 și tocmai instituirea acestei posibilități de a se desemna o altă persoană în scopul de a semna procesul-verbal de luare în primire a terenului demonstrează că nu este vorba de un drept sau acțiune strict personală, cum nici faptul că procura trebuie să fie specială și autentică nu este de natură a-i da acest caracter.
Prin urmare cererea de chemare în judecata promovată în cadrul acestui dosar nu face parte din acțiunile strict personale ale debitorului sau interzise a fi exercitate de lege, astfel încât instanța de fond a constatat îndeplinită în speță și această condiție de admisibilitate a cererii.
Deși din textul art. 974 Cod civil nu rezulta, pentru a fi admisibila acțiunea oblica, reclamanta trebuie sa dovedească existența unui interes justificat pentru promovarea cererii. Un asemenea interes este prezent în cazul în care inactivitatea debitorului este de natură să amenințe patrimoniul acestuia de insolvabilitate sau de agravarea situației de insolvabilitate în care se găsește. Or, în condițiile în care def. B. M. și moștenitorii acestuia nu au mai efectuat nici un demers în perioada 2003 – 2010 în vederea punerii sale în posesie și a obținerii titlului de proprietate pentru suprafața de teren a cărei înstrăinare a promis-o, instanța de fond a apreciat ca omisiunea debitorului/moștenitorilor de a acționa în judecată pe pârâtele C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Salonta și C. județeană Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în scopul întregirii patrimoniului său, duce la posibilitatea pierderii acestuia prin punerea în posesie a altor persoane.
Prin urmare, reclamanta a uzat de acțiunea oblică pentru a formula prezenta acțiune. Față de această împrejurare, prin încheierea de ședință din data de 14.03.2012 instanța de fond a respins excepția invocată de către pârâta C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Salonta privind lipsa calității procesuale active a reclamantei.
Aceeași pârâtă a invocat si excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că reclamanta, tinde să eludeze procedurile administrative, precum si excepția prematurității - deoarece în spetă nu este finalizată procedura administrativă, nefiind depuse de către def. B. M./moștenitorii acestuia actele solicitate de C. L. Salonta în vederea clarificării situației.
Instanța de fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la motivarea de către pârâtă a acesteia, deoarece reclamanta nu tinde la eludarea procedurilor administrative, ci doar, pe calea acțiunii oblice, solicită eliberarea titlului de proprietate, în numele unei persoane îndreptățite la reconstituire si care a urmat, la rândul său, procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 18/1991.
In ce priveste excepția prematurității introducerii acțiunii, determinată de faptul că reclamanta nu a așteptat finalizarea procedurii administrative privind emiterea titlurilor de proprietate, instanța de fond a respins această excepție, având in vedere faptul că procedurile administrative nu sunt obligatorii, potrivit art. 21 din Constituția României, iar pe de altă parte, procedura emiterii titlului de proprietate s-a prelungit in timp foarte mult, nefiind finalizată nici în prezent, deși hotărârea de validare a fost emisă.
Instanța de fond a respins ca lipsită de interes cererea reclamantei de a se constata că pârâții nou introduși în cauză sunt moștenitorii legali ai defunctului B. M., respectiv B. N. - în calitate de soție supraviețuitoare, B. V. C. – în calitate de descendent de grd.1, B. L. Nicușor – în calitate de descendent de grd.1, B. V. M. – în calitate de descendent de grd.1, B. F. M. – în calitate de descendent de grd.1, S. A. C. – în calitate de descendent de grd.1, având în vedere că nu se dezbate succesiunea defunctului B. M., soția supraviețuitoare și descendenții defunctului fiind chemați în judecată doar pentru opozabilitate.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a constatat că def. B. M. – cu dom. în Tulca nr. 748 a formulat, în timpul vieții, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in baza Legii nr. 18/1991, fiindu-i eliberată de Primăria Municipiului Salonta adeverința nr. 4317p/17.07.2003 privind suprafața de 0,58 ha teren cu care acesta figura în Registrul agricol al localității, iar potrivit adresei emise sub nr. 1335/22.05.2012 de . „este validat conform anexei 3 cu suprafața de 3,06 ha….și urmează să i se întocmească titlul de proprietate”.
Reclamanta mai solicită si obligarea pârâtei Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr.18/1991 Salonta la plata de daune cominatorii în sumă de 50 lei /ha pentru fiecare zi întârziere, cerere respinsă ca neîntemeiată față de prevederile art. 64 din Legea nr. 18/1991.
Prin urmare, față de probele administrate, în baza prevederilor art. 8 și art. 11 din Legea nr.18/1991, instanța de fond a admis în parte prezenta acțiune si a obligat C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Salonta să înainteze documentația necesară emiterii titlului de proprietate Comisiei județene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor in vederea eliberării titlului de proprietate pe numele persoanei îndreptățite pentru suprafața de 0,58 ha teren extravilan pe raza loc. Salonta conform adeverinței nr. 4317p/17.07.2003 si a fost obligată C. județeană Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să emită titlul de proprietate pe numele persoanei îndreptățite – def. B. M. - pentru suprafața de 0,58 ha teren extravilan pe raza loc. Salonta, conform adeverinței nr. 4317p/17.07.2003.
În ceea ce privește întârzierea în îndeplinirea atribuțiilor sale, pârâta invocă neprezentarea moștenitorilor def. B. M. pentru punerea în posesie, însă nu a făcut dovada îndeplinirii, în prealabil, a propriei obligații prev. de art. 34 alin. 5 din HG 890/2005, fiind irelevantă în acest sens și susținerea pârâtei C. locală în sensul că Procura autentificată sub nr. 2110/18.07.2003 dată de B. M. cetățeanului italian Amadei Giampiero nu conținea datele de contact ale acestuia, atâta timp cât mandatul său nu privea și reprezentarea pârâtei cu ocazia punerii sale în posesie.
Constatând culpa procesuală a pârâtei C. locală Salonta de aplicare a legilor fondului funciar, în baza art. 274 Cod procedură civilă, a fost obligată aceasta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei în sumă de 1083 lei reprezentând onorariu avocațial, justificat cu înscrisurile depuse in acest sens.
Împotriva acestei hotarari în termen legal si scutit de plata taxei de timbru a declarat recurs parata C. Locala Salonta de aplicare a legii fondului funciar, solicitand admiterea recursului,modificarea în parte a sentintei recurate în sensul respingerii cererii de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 1083 lei în favoarea reclamantei.
În dezvoltarea motivelor în fapt s-a învederat ca prin modul prin care reclamanta a formulat actiunea tinde sa obtina dreptul de proprietate asupra unei suprafete de teren prin eludarea procedurilor avute în vedere de legislatia în vigoare sens în care a fost invocata si în fata instantei de fond exceptia lipsei calitatii procesuale active a acesteia,cu atat mai mult cu cat în speta a fost emis titlul de proprietate nr.3633/2003 pentru suprafata de 0,58 ha si pe cale de consecinta se poate conchide cu faptul ca prezenta actiune este lipsita de obiect.Mai mult raportat la lipsa calitatii procesuale a reclamantei se învedereaza ca numitul Amadei Giampiero nu a fost mandatat de numitul B. M. în calitate de reprezentant al reclamantei ci în calitate de persoana fizica care nu a dovedit faptul ca i-ar fi refuzat sau l-ar fi împiedicat exercitarea mandatului sau,în procura lipseste adresa acestuia fiind astfel imposibila contactarea sa si ca prezenta actiune este inadmisibila întrucat titlul de proprietate este emis înca din anul 2003.
Se mai învedereaza ca solicitarea reclamantei a fost pe ordinea de zi a comisiei pentru fiecare caz în parte si a concluzionat ca a fost emis titlu de proprietate nr.3633/2003 care a si fost dealtfel eliberat conform extrasului din Registrul de eliberare a titlurilor de proprietate pe perioada 2003-2012 si în lumina prevederilor legale în speta nu exista un refuz al comisiei care de altfel si-a îndeplinit în mod corespunzator atributiile sale reglementate de HG nr.890/2005 si se poate constata buna credinta a sa. Pe de alta parte arata ca partile nu se afla în prezenta unei actiuni oblice întrucat reclamanta nu poate exercita actiunile si drepturile patrimoniale ce au caracter exclusiv si strict personal ale numitului B. M. cu atat mai mult cu cat s-a emis înca din anul 2003 un titlu de proprietate,ca la dosarul cauzei s-a depus un precontract de vanzare cumparare nedatat încheiat pentru o suprafata de teren neidentificata care conform pct. II alin.2 „ va fi predat efectiv în posesia cumparatorului beneficiar la data semnarii prezentului precontract în stare buna fara vicii ascunse”.Data fiind situatia de fapt si de drept persoana fizica Amadei Giampiero în numele si pe seama persoanei reprezentate nu a facut dovada nici a faptului ca s-a prezentat la comisia locala în vederea exercitarii mandatului avut în discutie si nici ca ar fi fost refuzat,ca în mod eronat este invocata culpa sa procesuala, solicitandu-se stabilirea în sarcina sa a cheltuielilor de judecat,ca este de buna credinta si ca atare nu se justifica cheltuielile de judecata solicitate.
În drept au fost invocate prevederile art.304 si art.304 ind.1 Cod procedura civila,Legea nr.18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare precum si alte acte normative în vigoare incidente.
Intimatii nu au formulat si depus la dosar întampinare.
Examinând recursul formulat prin prisma criticilor aduse cât și din oficiu, instanța de recurs reține următoarele:
În ceea ce privește criticile recurentei, potrivit căreia acțiunea oblică a reclamantei intimate se impunea a fi respinsă ca inadmisibilă, având în vedere caracterul exclusiv personal al obligației, ce urma a fi executată, instanța le apreciază ca fiind neîntemeiate. Astfel în prezenta cauză dreptul a cărui realizare se urmărește este un drept patrimonial care nu are un caracter personal și care poate fi realizat atât personal cât și prin reprezentare, așa cum recunoaște inclusiv recurenta când face trimitere la faptul că documentația pentru emiterea titlului de proprietate se putea întocmi fie în prezența titularului dreptului, fie a reprezentantului legal al acestuia, or drepturile strict personale sunt de regulă incompatibile cu exercitarea acestora prin reprezentare. Mai mult nu se poate susține în mod rezonabil faptul că dreptul de proprietate asupra unui teren ar putea fi realizat in contradictoriu cu autoritățile îndrituite la emiterea titlului doar de către titularul îndreptățit, beneficiul acestei acțiuni neexistând tocmai in patrimoniul persoanei direct interesate de emiterea titlului și care dispune atât de procură legalizată de la titular cât și de o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare.
Referitor la criticile recurentei privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată instanța de recurs le apreciază ca fiind întemeiate, sens în care vor fi avute în vedere dispozițiile art. 274 Cod de procedură civilă, care îndreptățesc acordarea cheltuielilor de judecată reclamantului a cărei acțiune a fost admisă și care nu se află in culpă procesuală, condiția existenței unei culpe procesuale care a justificat aceste cheltuieli fiind obligatorie și un element esențial in analiza instanței, cheltuielile neputând fi acordate oricând de plano, justificat doar de admiterea unei cereri.
În primul rând se impune a se reține faptul că intimata reclamantă S.C. B. C. SRL are în prezenta cauză o dublă calitate, fiind pe de o parte beneficiarul unei promisiuni sinalagmatice de vânzare cumpărare, pentru terenul în litigiu, poziție de creditor care o îndrituiește să acționeze pe calea acțiunii oblice, dar pe de altă parte, este, prin reprezentantul său legal, Amadei Gianpiero și mandatarul persoanei îndreptățite la reconstituire, care a fost mandatat în această calitate să intabuleze dreptul și să procure toată documentația necesară în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, calitate în care a fost împuternicit, să întreprindă toate demersurile necesare în vederea eliberării și ridicării titlului de proprietate pentru întregul terenul dobândit de către intimații pârâți cu titlu de reconstituire în baza Legii 18/1991, să semneze în numele acestora, să intabuleze dreptul de proprietate în CF.
Se apreciază că cele două calități nu se exclud reciproc atât creditorul beneficiar al promisiunii, cât și mandatarul urmărind același scop de eliberare cu celeritate a titlului de proprietate in vederea transmiterii în condițiile legale a dreptului promis.
Atunci însă când creditorul, beneficiar al promisiunii, acționează pe cale acțiunii oblice, invocând pasivitatea debitorului în neexecutarea propriei obligații de a obține titlul este clar, așa cum afirmă și recurenta, că acesta își invocă propria culpă, de data asta din postura de mandatar, deoarece tocmai reprezentantul său legal, era îndrituit prin mandat să facă toate demersurile pentru emiterea titlului de proprietate, astfel încât lipsa acestor demersuri și pasivitatea debitorului a cărui reprezentant legal era, au pricinuit prezentul litigiu și implicit cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
In consecință este pertinentă afirmația recurentei potrivit căreia reclamanta intimată și-a invocat propria culpă odată cu formularea prezentei acțiuni oblice fundamentate pe pasivitatea debitorului, dar si pe propria pasivitate în calitate de mandatar.
În ceea ce privește culpa în neemiterea titlului de proprietate pe numele persoanei îndreptățite, instanța de recurs va retine o culpă comună atât a Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Salonta, dar și a reclamantei intimate . care nu a dovedit nici un fel de demersuri pentru a obține eliberarea titlului de proprietate, deși reprezentantul său legal Amadei Gianpiero avea un mandat special în acest sens. În consecință existând o culpă comună se impune ca ambele părți să își suporte propriile cheltuieli antrenate în prezentul proces.
Se impune o asemenea soluție cu atât mai mult cu cât obligația recurentei C. L. de aplicare a legii fondului funciar Salonta de a emite titlul de proprietate se află . interdependență cu obligația intimatei de a face demersuri în acest sens.
Astfel punerea în posesie se realizează în prezența titularului dreptului sau a mandatarului acestuia și este o condiție a eliberării titlului de proprietate.
Or in cauza prezentă s-a făcut dovada faptului că persoana îndreptățită, defunctul B. M., a dobândit adeverința nr. 4317/p din 17.07.2003 emisă de C. L. de aplicarea a Legii 18/1991 Salonta prin care l-i s-au recunoscut îndreptățirea la terenul in litigiu, adeverință in baza căreia a încheiat cu S.C. B. C. SRL un antecontract de vânzare cumpărare prin care a promis înstrăinarea acestui teren. Totodată vânzătorul promitent l-a mandatat pe Amadei Gianpiero, reprezentantul legal al S.C. B. C. SRL în baza unei procuri speciale notariale să facă toate demersurile pentru eliberarea titlului de proprietatea in vederea perfectării contractului.
In consecință este evident faptul că singura persoană cu adevărat interesată de eliberarea titlului de proprietate era reclamanta intimată, deoarece vânzătorul promitent își încasase deja suma de bani solicitată cu titlu de preț pentru terenul promis. Cu toate acestea nu există la dosar nici o dovadă a demersurilor făcute de Amadei Gianpiero pentru eliberarea titlului de proprietate și punerea sa in posesie.
Totodată nu s-a făcut nici o dovadă la dosar despre faptul că organul îndrituit cu punerea în posesie și emiterea titlului ar fi fost încunoștințat măcar de existența acestui mandat și despre persoana mandatarului și adresa acestuia. In aceste condiții se afla . a-l pune in posesie pe acesta. Desigur se impunea ca si recurenta să facă anumite demersuri în vederea identificării persoanei ce urmează a fi pusă in posesie sau a succesorului în drepturi a acestuia, iar neefectuarea acestora decât după declanșarea procesului îi este imputabilă.
In aceste condiții instanța de recurs apreciază că in speța nu se poate retine o culpă procesuală exclusivă a pârâtei.
În contextul considerentelor mai sus expuse, instanța de recurs apreciază recursul formulat ca fiind fondat urmând a-l admite în baza art. 312 aliniat 3 Cod procedură civilă și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă împotriva sentinței recurate pe care o va modifica în parte în sensul că va înlătura dispozițiile privind obligarea pârâtei C. L. de aplicare a legii 18/1991 Salonta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, va menține restul dispozițiilor sentinței recurate și va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul civil formulat de recurenta C. L. Salonta pentru aplicarea legii fondului funciar cu sediul în Salonta, ., jud. Bihor în contradictoriu cu intimații . cu sediul în Timișoara, .. 2, .. T., B. M. cu domiciliul în loc. Tulca, nr. 580, județ Bihor, B. N. cu domiciliul în loc. Tulca, nr. 748, județ Bihor, B. V. C. domiciliul în loc. Tulca, nr. 748, județ Bihor, B. L. Nicușor domiciliul în loc. Tulca, nr. 748, județ Bihor, B. F. M., B. V. M. cu domiciliul în loc. Tulca, nr. 432, județ Bihor, S. A. C. domiciliul în loc. Tulca, nr. 410, județ Bihor, și C. Județeană Bihor de Aplicare a Legii 18/1991 cu sediul în Oradea, .. 5, județul Bihor împotriva sentinței civile nr. 852 din 30.05.2012 pronunțată de Judecătoria Salonta pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispozițiile privind obligarea pârâtei C. L. Salonta de aplicare a legilor fondului funciar de a plăti reclamantei ., cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 1.083 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4.06.2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
M. S. A. C. C. R. O. I. în
concediu de paternitate
semn. prim grefier
V. B.
Red. jud. S.M.
Red. jud. fond B.C.
Tehnored. S.M.
2 ex/03.07.2013
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 838/2013. Tribunalul BIHOR | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 30/2013.... → |
|---|
