Înapoiere minor. Decizia nr. 152/2013. Tribunalul BIHOR
Comentarii |
|
Decizia nr. 152/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 13704/271/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA Nr. 152/A/2013
Ședința publică din 22 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. F. A.
Judecător J. B.
Grefier F. A. F.
Pe rol fiind judecarea cauzei Minori și familie privind pe apelanta pârâtă P. N. C., domiciliată în Oradea, ., nr.51, județul Bihor și apelantul reclamant B. F., cu domiciliul procesual ales în Oradea, ..12, ., împotriva sentinței civile nr. 4950/28.03.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect înapoiere minor.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea a avut loc în ședința publică din 15.04.2013 când s-a întocmit încheierea de ședință care face parte integrantă din încheiere, prin care instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 22.04.2013, când:
TRIBUNALUL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față constată următoarele :
Prin sentința civilă nr. nr. 4950/28.03.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis acțiunea precizată de reclamantul B. F., în contradictoriu cu pârâta P. N., și s-a stabilit locuința minorei B. A. G., ns. la data de 25.04.2006, la domiciliul tatălui ei – prezentul reclamant.
S-a dispus ca exercitarea autorității părintești asupra minorei să se facă în comun, de către ambii părinți.
A fost obligată pârâta la plata unei pensii de întreținere în sumă de 175 lei lunar în favoarea minorei, începând cu data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 20.07.2011 și până la majoratul fetiței sau alte noi dispoziții.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele :
Din relația de concubinaj a părților, s-a născut minora A. G., la data de 25.04.2006, reclamantul recunoscând-o ca și copilul lui și fiind trecut ca tată în certificatul de naștere al fetiți care în prezent se află împreună cu tatăl ei în Belgia, acesta având reședința acolo.
Cu privire la situația efectivă a minorei, după ce pârâta s-a mutat cu actualul ei concubin, reclamantul s-a întors în țară, a luat fetița cu el și a dus-o în Belgia, cu acordul mamei. Minora este bine îngrijită de tatăl ei acolo.
S-au depus la dosar dovezi ale reședinței reclamantului în Belgia, faptul că beneficiază de un venit lunar de 1047 Euro și că minora frecventează cursurile grădiniței în mod regulat de la data înscrierii ei acolo (filele 31-36 dos.).
Din probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut că fetiței îi este bine cu tatăl ei în Belgia, acesta se ocupă în mod corespunzător de ea, el are o locuință acolo, realizează venituri, fetița merge la grădiniță.
Pentru aceste considerente, prima instanța apreciind că acțiunea formulată de reclamant este întemeiată, a admis-o astfel cum a fost precizată, ca urmare a aplicării prevederilor Noului Cod Civil, față de disp. art. 6 alin. 6 din acesta.
Având în vedere că pârâta se află în România și nu poate contribui în natură la aceste cheltuieli, instanța de fond a stabilit o sumă de bani cu titlu de pensie de întreținere.
În consecință, în baza art. 499, 513, 529, 530 alin. 2 C.Civ., prima instanță a obligat pârâta la plata sumei de 175 lei lunar în favoarea minorei sale, suma fiind stabilită în funcție de venitul minim net pe economie, față de solicitarea reclamantului, aceasta urmând a fi achitată cu începere de la data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 20.07.2011 (cf. art. 532 alin. 1 C.Civ.) și până la majoratul minorei sau alte noi dispoziții.
Împotriva sentinței civile nr. 4950/28.03.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, a formulat apel pârâta P. N. C. care a solicitat modificarea sentinței atacate, în sensul stabilirii domiciliului minorei la mamă și obligarea intimatului la plata pensiei de întreținere.
În motivare s-a arătat că treptat relațiile dintre părți s-au răcit, după care tatăl profitând de faptul că aceasta nu era acasă, a luat fata de la bunica maternă și a dus-o în Belgia fără a avea acordul acesteia, deși avea pașaportul expirat, unde are o relație de concubinaj cu o tânără care are un comportament necorespunzător față de fată.
În final s-a arătat că mama îndeplinește toate condițiile necesare pentru a asigura minorei cele necesare creșterii și educării, are un loc de muncă stabil și o locuință corespunzătoare.
Prin apelul declarat în termen legal, reclamantul a solicitata modificarea sentinței atacate în sensul ca autoritatea părintească să fie exercitat numai de către tatăl, arătând că relațiile de concubinaj s-au deteriorat ca urmare a faptului că mama i-a părăsit și a intrat în relație de concubinaj cu tatăl vitreg.
S-a mai arătat că mama nu a vizitat copilul din iunie 2011, că nu a contribuit material la întreținerea acesteia și că refuză să își dea acordul pentru reînnoirea pașaportului fetiței care este înscrisă la o școală din Belgia, motiv pentru care apreciază că nu sunt motive temeinice pentru exercitarea autorității de către ambii părinți.
Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea apelului declarat de către reclamant arătându-se că mama nu și-a părăsit copilul, ci acesta fost luat fără acordul acesteia și dus în Belgia.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate dar si din oficiu, instanța o găsește netemeinică pentru motivele ce urmează a fi prezentate mai jos.
În mod greșit prima instanță și-a însușit punctul de vedere al reclamantului concluzionând că fetiței îi este bine cu tatăl ei în Belgia care se ocupă în mod corespunzător de ea, are o locuință, realizează venituri și fetița merge la grădiniță, fără a arăta în concret care ar fi motivele reale pentru care copilul nu poate fi încredințat la mamă.
Dimpotrivă, instanța reține că și mama care are o locuință confortabilă, un loc de muncă stabil, poate asigura condiții decente pentru creșterea și educarea minorei care chiar dacă nu se ridică la nivelul oferit de către tatăl, nu poate duce la lipsirea mamei de la dreptul de a trăi alături de minoră și de a exercita autoritatea părintească asupra acesteia, în absența dovedirii unor elemente care ar arăta că aceasta ori comportamentul ei i-ar afecta sănătatea sau integritatea minorei.
Faptul că mama ar fi intrat în relație de concubinaj cu tatăl vitreg nu poate influența relația dintre mamă și copil, cu atât mai mult cu cât aceasta s-a opus întemeiat la reînnoirea pașaportului minorei care se află în Belgia tocmai pentru a determina tatăl să o aducă în țară și astfel să aibă posibilitatea să o vadă.
Totodată, se constată că acordul inițial al mamei privind plecarea minorei în Belgia împreună cu tatăl a fost ulterior revocat, pârâta dorind fără succes readucerea acesteia în țară.
Instanța apreciază că soluția cea mai echitabilă în prezenta cauză este ca minora să nu aibă domiciliul la tatăl și întrucât în primă instanță pârâta nu a formulat o cerere reconvențională în acest sens, va admite apelul declarat de pârâtă pe care o va modifica în totalitate, în sensul că va respinge acțiunea precizată de către reclamantul B. F. în contradictoriu cu pârâta P. N. C., celelalte solicitări ale acesteia având caracterul unei cereri noi formulate direct în apel care astfel sunt inadmisibile.
Se constată că apelul declarat de către reclamant urmează să fie respins implicit prin admiterea primului apel.
Va obligă reclamantul să plătească pârâtei 1.003,15 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă de timbru judiciar și timbru judiciar de 3,15 lei și onorariu avocațial de 1.000 lei potrivit chitanțelor nr.37/2012 și nr.43/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite apelul P. N. C., domiciliată în Oradea, ., nr.51, județul Bihor, în contradictoriu cu intimatul apelantul reclamant B. F., cu domiciliul procesual ales în Oradea, ..12, ., împotriva sentinței civile nr. 4950/28.03.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea pe care o modifică în totalitate, în sensul că respinge acțiunea precizată de către reclamantul B. F. în contradictoriu cu pârâta P. N. C..
Obligă reclamantul să plătească pârâtei 1003,15 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.04.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
A. L. F. B. J. F. F. A.
Red.ALF
Tehnoredactat ALF./FF/ 4 ex22.05.2013
Emis 2 comunicări cu:
- P. N. C.
- B. F.
Azi.2013,grefier
← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 321/2013. Tribunalul BIHOR → |
---|