Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1716/2013. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1716/2013 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 2989/112/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1716/F/2013
Ședința publică din data de 14 iunie 2013
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător
GREFIER: D. L.
P. de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud
reprezentat prin P. I. – procuror
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamant B. I. împotriva pârâtului S. R. – prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect despăgubiri - Legea nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanta B. I., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reclamanta B. I. se legitimează cu CI . nr._, domiciliată în comuna Chiochiș, ., județul Bistrița-Năsăud. Arată că își menține acțiunea așa cum a fost formulată în scris.
Tribunalul pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârât prin întâmpinare.
Reclamanta arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției invocată de pârât.
Reprezentanta parchetului solicită admiterea excepției invocată de pârât prin întâmpinare
Reclamanta și reprezentanta parchetului arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Nefiind cereri de formulat în cauză, tribunalul apreciază cauza în stare de judecată, unește excepția invocată cu fondul cauzei, declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea cauzei.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris.
Reprezentanta parchetului solicită admiterea excepției invocată de pârât prin întâmpinare, respingerea acțiunii reclamantei și a pretențiilor materiale ca fiind neîntemeiate.
TRIBUNALUL
Deliberând constată,
Prin acțiunea înregistrată sub nr._, în urma declinării competenței de către Tribunalul M., reclamanta B. I. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța în cauză să se constate calitatea socrului ei B. Marton de persoană cu condamnare politică, întrucât acesta a fost prizonier de război în URSS în perioada 11.02._48.
Totodată se solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 60.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și a sumei de 60.000 lei daune morale potrivit art. 5 alin.1 din Legea 221/2009.
Cererea a fost motivată sumar, arătându-se doar faptul că socrul reclamantei, a fost prizonier de război deportat în URSS în perioada 11.02._48, suferind grave prejudicii morale și că acesta este beneficiarul prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990.
Au fost anexate cererii copia actelor de stare civilă și copia livretului militar al defunctului.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare, inițial prin Direcția generală a Finanțelor Publice M. (f. 14-17 dosar declinat) și ulterior prin Direcția Finanțelor Publice Bistrița-Năsăud (f.6-7). S-a solicitat în principal admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei B. I., pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar modificarea cuantumului solicitat în sensul diminuării acestuia.
Față de excepția lipsei calității procesuale active se arată că având în vedere dispozițiile exprese ale art. 5 alin.1) din Legii nr.221/2009, calitatea procesuală activă, în cererile privind acordarea de despăgubiri morale sau materiale o au doar persoanele care au suferit în mod direct condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv. Or, din conținutul acțiunii deduse judecății, precum și din actele depuse în susținerea solicitărilor, rezultă faptul că reclamanta este nora defunctului B. Marton, motiv pentru care conform dispozițiilor normative anterior menționate, nu are calitate procesuală activă în promovarea unei astfel de acțiuni.
Pe fondul cauzei prin întâmpinări se arată, în esență, următoarele:
Față de măsura "prizonierat URSS", se solicită a se constata că măsura care ar fi faptul generator de prejudicii nu se regăsește printre cele expres prevăzute de art. 1 alin.2 și nici printre măsurile prevăzute de asemenea expres în art. 3 alin.1), motiv pentru care se apreciază că se impune analiza acestei situații de fapt în măsura în care aceasta se confirmă și din probele administrate, prin prisma disp. art. 1 alin.3) din Legea nr. 221/2009.
Astfel în vederea stabiliri caracterului unei astfel de măsuri se face de către legiuitor trimitere la dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, or în conformitate cu acestea " constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop:
a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică;
b) militarea pentru democrație și pluralism politic;
c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale existente până la 22 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta;
d) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile și politice, economice, sociale și culturale;
e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limba ori de religie, de apartenența sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
Față de aceste statuări legale, se solicită a se observa că din probele anexate de reclamantă, precum și din susținerile ei, nu reiese că B. Marton ar fi avut activitate de natură de a conduce la concluzia că aceasta a avut unul dintre scopurile mai sus-menționate și că măsura dispusă este în directă legătură cu această activitate or, față de această situație se impune, atât respingerea petitului prin care se solicită constatarea calității de persoană condamnare politică, precum și a celui privind acordarea de despăgubiri reprezentând daune morale și materiale.
Față de acordarea de daune morale de asemenea, în vederea adoptării soluției de respingere a cererii, se arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 1358/2010, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin.1) teza întâi din L.221/2009, a fost admisă excepția ridicată de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și pe cale de consecință au fost declarate neconstituționale aceste prevederi, decizia a fost publicată în M.O 761/15.11.2010. În același Monitor Oficial a fost publicată și decizia C.C.R nr.1354//2010, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile art. I pct. I și art. II din O.U.G nr.62/2010, act normative prin care a fost completată și modificată L.221/2009.
În respectarea aceleiași dispoziții constituționale mai sus-menționate, se apreciază că instanța de fond, investită cu soluționarea unui litigiu ce se fundamentează și pe prevederile legale declarate neconstituționale, urmează să ia act de abrogarea acestor dispoziții, urmând să soluționeze litigiul în funcție de faza procesuală la care acesta se află și de normele legale incidente în cauză.
În ceea ce privește încadrarea situației de fapt în prevederile art. 5 alin. 4) prin care se arată că dispozițiile Legii nr. 221/2009 se aplică și persoanelor care au beneficiat de prevederile Decretului lege nr. 118/1999, precum și celor care sunt beneficiare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999, se solicită a se constata că acordarea de despăgubiri într-o atare situație este posibilă numai în situația când B. Marton se încadrează în prevederile art. 1, 3 și 4 din același act normativ, cu alte cuvinte atunci când aceștia se afla în una dintre cele două situații prevăzute de textul legal, respectiv în cea în care caracterul politic al măsurii administrative sau al condamnării reprezintă de drept o condamnare politică fie în situația în care instanța investită să constate un astfel de caracter, o apreciază ca întemeiată și dispune în consecință. Astfel, față de cele de mai sus, rezultă că B. Marton, deși beneficiar al drepturilor stipulate în Decretul lege nr. 118/1999 așa cum rezultă din decizia nr. 141 din 05.04.1999, nu se încadrează în una din situațiile prevăzute de art.1), 3) și 4) din Legea nr. 221/209, de unde rezultă că cererea reclamanților nu poate fi apreciată decât ca neîntemeiată.
De asemenea se mai apreciază că reclamanta nu se află în situația existenței unei măsuri care să poate fi apreciată ca având caracter politic, astfel că nici una dintre condiții nu este îndeplinită pentru care acțiunea să poată fi apreciată ca întemeiată, motiv pentru care se solicită respingerea.
Examinând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B. I., instanța reține următoarele:
Din actele de stare civilă depuse la dosarele conexate rezultă că reclamanta B. I. este nora lui B. Marton (f.2, 8-9).
Conform art. 5 alin.1 din Legea nr. 221/2009 are calitatea de a se adresa instanței victima directă a condamnării politice, iar moștenitorii acestuia, soțul sau descendenții până la gradul II, inclusiv, doar după decesul persoanei care a suferit condamnarea, calitatea procesuală a acestor din urmă categorii de persoane fiind recunoscută de legiuitor doar cu caracter de subsidiaritate.
În cauza de față a solicitat despăgubiri (materiale și morale) nora lui B. Marton, or din dispozițiile legale citate mai sus rezultă în mod clar că ea nefiind descendent al acestuia, nu are legitimare pentru a formula acțiune bazată pe dispozițiile Legii nr. 221/2009, motiv pentru care instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge în consecință acțiunea formulată de reclamanta Bazat I. ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Instanța urmează să ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B. I., excepție invocată de pârât.
Respinge acțiunile civilă formulată de reclamanta B. I., cu domiciliul în com. Chiochiș, ., județul Bistrița-Năsăud, împotriva pârâtului S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu domiciliul procesual ales la D.G.F.P. Bistrița-Năsăud, Bistrița, .. 6, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.06.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
B. I. S. D. L.
Red./Dact.
BISz /24.06.2013/ 4. ex.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 98/2013. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 91/2013.... → |
|---|
