Partaj judiciar. Decizia nr. 248/2013. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 248/2013 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 10399/190/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 248/2013
Ședința publică din data de 30 Mai 2013
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: C. N., judecător
JUDECĂTOR: C. I.
JUDECĂTOR: I. S.
GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de reclamanții M. GAROFIȚA L. și M. M. D. împotriva sentinței civile nr.1098 din 12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nici una dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Tribunalul, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului, o pune în discuție și, având în vedere că recurenții au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr.1098/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată prin întâmpinare de pârâta B.-G. și pe cale de consecință, s-a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă cererea formulată de reclamanții M. GAROFIȚA L. și M. M. D. în contradictoriu cu pârâta S.C. B.R.D.- G.S.G. S.A.- SUCURSALA Bistrița, cu sediul în mun. Bistrița, .. 2, jud. Bistrița-Năsăud; s-a respins ca nefondată cererea reclamanților M. GAROFIȚA L. și M. M. D., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâții C. C. și C. E., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, C. T.-A., C. I.-M., ambele cu domiciliul în mun. Bistrița, .. 2, .-Năsăud, O. I., O. V., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, ., .-Năsăud, P. V. I., P. C. S., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, C. I. VILUȚ, cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, STICLEȚ D., cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, M. M., cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, .-Năsăud, O. M., cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, R. I., R. I., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, M. V., M. A., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, P. P., cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, .-Năsăud, M. I., M. L., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, B. M., cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, P. L., P. N., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, ., jud. Bistrița-Năsăud, H. A., H. R. E., ambii cu domiciliul în mun. Bistrița, . nr. 12, .-Năsăud, . - SUCURSALA BISTRIȚA, cu sediul în mun. Bistrița, Piața P. R. nr. 1A, jud. Bistrița-Năsăud, . – Sucursala Bistrița, cu sediul în mun. Bistrița, .. 2, jud. Bistrița-Năsăud; s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâților ce se opun acțiunii civile la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta B. apare ca întemeiată față de înscrisul extras CF (fila 254) în care se arată că imobilul apartament cu nr. 32 nu mai figurează ca ipotecat în favoarea pârâtei B. de către pârâții P. V. și P. C.-S., neexistând nicio sarcină înscrisă în favoarea B., motiv pentru care a fost admisă ca atare excepția invocată de pârâtă, fiind în mod corelativ, respinsă cererea reclamantei față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că nu este probată în nici un fel existența unui partaj convențional prin care reclamanții au dobândit în deplină și exclusivă proprietate părțile comune cu destinația de pod. Mai mult, o asemenea convenție de partaj convențional este chiar contrazisă de pârâții P. L. și P. N. ce au arătat în mod expres prin întâmpinare faptul că nu a existat o astfel de înțelegere.
Este adevărat că în cauză a fost încuviințată și administrată proba cu interogatorul pârâților, reclamanții solicitând a se face aplicarea prevederilor art. 225 C.proc.civ. pentru pârâții ce au refuzat în mod nejustificat să se prezinte la interogator, însă, pe lângă faptul că dispozițiile legale menționate nu sunt de natură imperativă, dând posibilitatea instanței să aprecieze dacă în speță se impune sau nu a se socoti lipsa la interogator drept mărturisire sau început de dovadă scrisă, această probă trebuie să se coroboreze cu alte mijloace de dovadă care să formeze instanței convingerea că în cauză a fost încheiat un partaj convențional, ceea ce nu s-a întâmplat în speță, nefiind depus niciun înscris semnat și însușit de către toți coproprietarii care să aibă ca obiect un partaj convențional. Mai mult, în mod expres, pârâții P. au declarat că se opun admiterii acțiunii, nerecunoscând astfel încheierea vreunei convenții în sensul indicat de reclamanți.
Față de cele expuse, s-a apreciat că nu poate constata existența vreunui partaj convențional, astfel că nu poate admite cererea reclamanților prin care se tinde a se transforma coproprietatea forțată asupra părților comune indivize în proprietate exclusivă a reclamanților. Este adevărat că la acest moment, în fapt, părțile comune cu destinația de pod au o cu totul altă destinație dată de către reclamanți, însă acest fapt nu poate avea ca efect stingerea drepturilor pe care pârâții persoane fizice coproprietari ai părților comune indivize le au asupra acestui spațiu, orice soluție de aducere în acord a stării de fapt cu cea de drept ținând tot de voința părților ce pot oricând încheia o convenție la care să achieseze toți coproprietari.
S-a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței expuse au declarat recurs reclamanții M. G. si M. M. D., prin mandatarul lor ales, solicitând admiterea recursului formulat in termen, (fiind comunicat in data de 04.03.2013), casarea in totalitate a sentințeu atacata si rejudecand, sa se admită acțiunea principala asa cum a fost ea formulata in sensul, să se constatate ca in temeiul unui partaj voluntar incheiat la data de 14.11.2005, intre coproprietarii partii comune indivize, având ca destinație pod, din imobilul . inscris in CF 5219, top. 8302/C Bistrița, spațiul de apr. 48,50 mp, impreuna cu cota d e teren aferenta a revenit reclamanților si in temeiul autorizației de construcție nr. 158/2006, acesta a fost remodelat si amenajat ca spațiu de locuit, având componenta de 2 camere, hol, baie, iar hotărârea sa tina loc de act apt de intabulare si sa se dispună intabularea imobilului in CF pe numele reclamanților, iar în subsidiar, casarea in totalitate a sentinței atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond in vederea completării probatiunii cu proba testimoniala, in vederea dovedirii partajului efectuat in anul 2005, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata a celor ce se opun admiterii prezentului recurs, pentru următoarele motive.
Recurenții au solicitat instanței de fond sa constate ca in temeiul unui partaj voluntar incheiat la data de 14.11.2005, intre coproprietarii pârtii comune indivize, având ca destinație pod, din imobilul . in CF 5219, top. 8302/C Bistrița, spațiul de apr. 48,50 mp, impreuna cu cota de teren aferenta a revenit reclamanților si in temeiul autorizației de construcție nr. 158/2006, acesta a fost remodelat si amenajat ca spațiu de locuit, având componenta de 2 camere, hol, baie, iar hotărârea sa tina loc de act apt de intabulare si sa se dispună intabularea imobilului in CF pe numele reclamanților. In soluționare a acestei cereri, instanța de judecata a nesocotit mai multe texte legale invocate si a apreciat incorect probatiunea formulata in dosar, mai a Ies ca motivarea hotărârii este in jurul unui document intitulat intampinare din partea paraților P. L. si soția N., cerere, care nu a fost insotita de probe, chiar daca au fost acordate cel puțin 10 termen de judecata. Starea de fapt, corecta a fost recunoscuta d e ceilalți coproprietari, care prezenți fiind sau prin înscrisuri depuse la dosar a u fost de acord cu acțiunea si au confirmat existenta partajului voluntar si existenta construcției.
O prima critica adusa acestei sentinte sub aspectul netemeiniciei si nelegalitatii, este aceea, ca instanța de fond, fiind investita cu soluționarea unui litigiu asemănător si provenit din același dosar a pronunțata doua decizii diametral opuse, . partajul iar in celalalt nu. A nesocotit de asemenea toate probele directe si indirecte, care au confirmat existenta partajului si a nesocotit voința pârtilor in cuantum de 95% fata de cei 5%, care au arătat ca nu sunt d e acord cu acțiunea si ca semnătura lor ar fi fost făcuta de numitul C. C., fara a se face o plângere penala in acest sens. Un alt aspect, care de asemenea a fost nesocotit de instanța de judecata, este aceea, ca nici la un termen d e judecata nu a fost invocat vreo excepție de nelegalitate a autorizației d e construcție ( si nu a apreciat corect dipozitiile legii nr. 51/1991 a construcțiilor. ) care este un act opozabil tuturor pârtilor, care are la baza eliberării, acest acord expres arătat. Aceasta voința a intrat deja in circuitul civil, prin pasivitatea arătata si prin acordul express al celor doi parați care s-au opus acțiunii si considera, ca a fost doar o chestiune de rea-credinta, opoziția depusa si nesustinuta. Dispozițiile art. 183 cod de proc. civ. vechi trebuiau insotite de probe concludente, utile si pertinente, si prezumția la care a ajuns instanța de judecata nu subzista in cauza. O alta critica, adusa sentinței civile pronunțate este aceea, ca in lumina dispozițiilor art. 225 cod de proc civ., instanța de judecata, chiar daca a rămas la latitudinea sa, trebuia sa aplice acest text de lege cu privire la interogator, având acea dovada scrisa si in baza rolului sau activ, se impunea sa ordone, prin metodele procedurale prezenta obligatorie a paraților in fata instanței la cele apr. 10 termene de judecata. Considera ca instanța de judecata a greșit in aprecierea probelor efectuate in cauza a dat o alta conotatie acestora si a pronunțat o sentinta lipsita de temei legal si nefondata pe nici un text de lege aplicabil in speța. Motivarea deciziei de respingere nu este susținuta de nici o proba din dosar si astfel s-a adus atingere si raporturilor civile si securității actelor din circuitul civil, intervenindu-se astfel si in dreptul de proprietate recunoscut al recurenților in lumina art. 553 si 555 Noul Cod Civil, care reflecta voința legiutorului din vechiul cod abrogat (art. 480). Voința părtilor s-a născut in anul 2005, cand s-a efectuat si construcția noului apartament, asa ca, dupa apr. 8 ani, nu s e poate accepta ca o persoana sa-si modifice poziția doar din simple mofturi. Este de asemenea netemeinica sentința pronunțata, deoarece instanța de judecata s-a erijat astfel in apărătorul unei parti in detrimentul alteia si astfel a fost știrbită imparțialitatea magistratului, care a dat curs probelor neconcludente in defavoarea probelor clare si pertinente.
In sustienerea cererii in subsidiar menționează, ca aceasta proba nu era utila in contextul recunoașterii 95% din coproprietari a partajului voluntar si a inopozabilitatii la concluziile expertizei. Azi, dupa aceasta optica a instanței, aceasta proba apare ca fiind utila si pertinenta sens in care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se administra aceasta cerere.
In drept s-au invocat art. 299, 304 pune. 8,9, 274, 242 alin.2, cod de proc civ.
În sarcina reclamanților recurenți tribunalul a stabilit obligația de a achita o taxă de timbru de 476,5 lei și un timbru judiciar de 5 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, raportat la pretențiile deduse judecății, jumătate din taxa de timbru achitată pentru soluționarea acțiunii în primă instanță.
Potrivit disp.art.20 din Legea nr.146/1997 modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea acțiunii sau cererii.
La termenul de judecată acordat, 30.05.2013 recurenții nu și-au îndeplinit obligația stabilită de instanță, deși fuseseră legal încunoștiințați în legătură cu necesitatea îndeplinirii prealabile a obligației și sancțiunea aplicabilă în caz de neconformare încă din data de 10.04.2013, aspect atestat de dovada de îndeplinite a procedurii de citare atașată la dosar f. 10,11.
Văzând că recurenții nu și-au îndeplinit obligația stabilită în sarcină și că nici nu au formulat vreo cerere de ajutor public judiciar, cum nu s-au conformat dispoziției instanței de a achita taxa de timbru menționată, văzând și dispozițiile art.20 din legea taxelor judiciare de timbru, în temeiul art.315 Cod proc.civilă, tribunalul va anula ca netimbrat recursul promovat.
Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanții M. Garofița și M. M. D., ambii domiciliați în mun.Bistrița, ., nr.12. ., județul Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr.1098/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr.10._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din datata de 30 mai 2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
C. N. C. I. – I. S. V. V.
Red.dact. N.C. 12.06.2013
Jud fond OCV
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 485/2013.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 117/2013.... → |
|---|
