Contestaţie la executare. Decizia nr. 20/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 20/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 1884/265/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 20/A/2015
Ședința publică din data de 19 februarie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător
JUDECĂTOR: S. I., vicepreședinte tribunal
GREFIER: N. G.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de contestatorii H. G. și H. Etuța împotriva sentinței civile nr. 1976/2014 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru contestatorii-apelanți, avocat D. A., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
În temeiul art.466 NCPC tribunalul constată că este competent să soluționeze prezentul apel.
Tribunalul constată că apelul este în termen formulat, motivat și legal timbrat.
Reprezentantul contestatorilor-apelanți, avocat D. A., depune la dosar împuternicire avocațială. Arată că susține apelul așa cum a fost formulat în scris și nu formulează cereri prealabile dezbaterii apelului.
Constatând că nu sunt cereri de formulat, excepții de soluționat, în baza art. 492 raportat la art. 392 Cod procedură civilă, tribunalul deschide dezbaterile asupra fondului apelului și dă cuvântul reprezentantului contestatorilor-apelanți în susținere.
Reprezentantul contestatorilor-apelanți, avocat D. A., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată.
Constatând lămurite împrejurările de fapt și temeiurile de drept, tribunalul închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată că:
Prin sentința civilă nr. 1976/2014 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, a fost respinsă contestația la executare silită formulată de contestatorii H. G. și H. Etuța în contradictoriu cu intimatul S. I., întrucât potrivit Încheierii din 25 octombrie 2013 dată de executorul judecătoresc S. V. în dosarul execuțional nr. 153/2013, s-a dispus încetarea executării silite obiect al acestui dosar execuțional, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar precum și din piesele dosarului execuțional acvirat instanța de fond a reținut că la data de 14.06.2013 numitul S. I. a solicitat executarea silită a numiților H. G. și H. Etuța în baza titlului executoriu constând în actul de adjudecare întocmit la 14 mai 2013 de executorul judecătoresc M. M. în dosar execuțional nr. 689/ex/2011.
Cererea de executare silită astfel formulată a constituit obiectul dosarului execuțional nr. 153/2013 al executorului judecătoresc S. V., contestat în cauză.
Prin Încheierea civilă nr. 1541/2013 dată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, s-a încuviințat executarea silită în baza acestui titlu executoriu, încheiere de asemenea contestată în cauză.
Contestatorii nu au solicitat suspendarea provizorie a executării silite și nici suspendarea executării silite obiect a dosarului execuțional nr. 153/2013 al executorului judecătoresc S. V. motiv pentru care executarea silită s-a derulat în continuare, iar prin Încheierea dată de executorul judecătoresc S. V. la data de 25.10.2013, având în vedere că debitorii au părăsit și evacuat imobilele, iar creditorii au renunțat la cheltuielile de executare avansate, iar pentru diferența de onorar executare silită, s-a revenit renunțându-se și de către biroul executorului judecătoresc, în conformitate cu art. 702 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă s-a dispus încetarea executării silite.
În acest context contestația la executare astfel formulată de contestatori a rămas fără obiect.
Pentru considerentele expuse, nu s-a mai impus analizarea susținerilor contestatorilor.
Așa fiind, în baza art. 711 și următoarele Cod procedură civilă s-a respins contestația la executare având în vedere că prin Încheierea din 25.10.2013 s-a dispus de către executorul judecătoresc încetarea executării silite obiect al dosarului execuțional contestat. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Împotriva acestei hotărâri, contestatorii H. G. și H. Etuța au formulat apel, apreciind că aceasta este netemeinică și nelegală, solicitând admiterea apelului cu reținerea cauzei spre rejudecare și schimbarea în tot a hotărârii apelate ca urmare admiterea contestației la executare.
În motivare s-a arătat că instanța de fond a apreciat eronat probatoriul depus la dosar. Contestatorii au evacuat de bunăvoie imobilul supus executării, dar nu și alte imobile edificate de către contestatori pe terenul proprietatea lor și care nu au făcut obiectul executării.
S-a menționat că instanța de fond nu a luat în considerare de cine a fost semnat actul de încetare a executării silite și nici nu s-a pronunțat cu privire la petitul de anulare a încheierii.
Totodată, s-a precizat că, atâta vreme cât contestația la executare a fost formulată de către o persoană fără calitate, trebuia admisă a le da posibilitatea de a solicita întoarcerea executării și să intre în posesia imobilului de pe teren nesupus executării.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 466 și urm. Noul Cod de procedură civilă.
Intimatul S. I., legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat apărări scrise.
Apelul este fondat.
Instanța de fond prin sentința pronunțată a respins contestația la executare ca rămasă fără obiect raportat la conținutul încheierii din 25 octombrie 2013 dată de executorul judecătoresc S. V. în dosarul execuțional nr. 153/2013, în care s-a consemnat că debitorii H. G. și H. Etuța au părăsit și evacuat imobilele, iar la cheltuielile de executare s-a renunțat. Tribunalul apreciază că în mod greșit a concluzionat instanța că această contestație la executare a rămas fără obiect și că nu se impune a fi analizate solicitările contestatorilor H. G. și H. Etuța. Chiar dacă debitorii au eliberat imobilul și executarea silită a fost încheiată, persistă interesul contestatorilor în soluționarea contestației formulate, întrucât în ipoteza admiterii acesteia, există posibilitatea solicitării întoarcerii executării silite conform art. 722 și urm. NCPC.
Raportat la cele arătate mai sus, tribunalul conchide că soluția instanței de fond de a respinge contestația la executare ca rămasă fără obiect, apare ca fiind greșită. Este evident că instanța de fond nu a soluționat contestația la executare pe fondul ei, dar tribunalul raportat la cuprinsul cererii de apel și văzând dispozițiile art. 480 alin. 3 NCPC, apreciază că nu sunt întrunite condițiile pentru a se trimite dosarul spre rejudecare instanței de fond (apelanții solicitând rejudecarea de instanța de apel), astfel încât admițând apelul și anulând hotărârea atacată, urmează să rețină cauza spre rejudecare.
Cu privire la fondul contestației la executare, contestatorii H. G. și H. Etuța au invocat faptul că cererea de executare silită a fost formulată de către adjudecatarul bunului, respectiv de către S. I., acesta a vândut însă imobilul înscris în CF_ Rebrișoara cad. 86/4 si dac.86/4 – C2 numitei P. O., care și-a intabulat în CF dreptul de proprietate la data de 31.05.2013. În opinia contestatorilor în această situație odată cu vânzarea – cumpărarea și predarea în posesia cumpărătoarei a imobilului, la data formulării cererii de executare silită, S. I. nu mai avea calitatea de creditor.
Tribunalul constată că aceste argumente nu pot fi considerate ca fiind întemeiate, cererea de executare silită a fost formulată și încuviințată raportat la titlul executoriu constând în actul de adjudecare întocmit la 14 mai 2013 de executorul judecătoresc M. M. în dosar execuțional nr. 689/ex/2011, iar titularul acestui act a fost S. I., acesta fiind singurul îndreptățit să solicite evacuarea contestatorilor H. G. și H. Etuța în baza acestui titlu executoriu. Contrar celor susținute de contestatori, tribunalul apreciază că prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost transferat dreptul de a cere executarea silită asupra cumpărătoarei, doar S. I. având posibilitatea în continuare de a se prevala de titlul de adjudecare, iar în vederea îndeplinirii obligației asumate prin contractul de vânzare - cumpărare de predare a bunului înstrăinat, chiar era necesar să procedeze la începerea executării silite. În ceea ce o privește pe cumpărătoarea P. A., aceasta nu ar fi avut recunoscută calitatea procesuală activă pentru pornirea executării silite în baza actului de adjudecare, întrucât nu a avut calitatea de adjudecatar, iar ca și dobânditoarea bunului aflat la acel moment în posesia contestatorilor, dacă ar fi înțeles să se îndrepte direct împotriva acestora, trebuia să promoveze o acțiune de revendicare sau de evacuare, nicidecum direct executarea silită, așa cum afirmă contestatorii.
S-a mai invocat de către contestatorii - apelanți H. G. și H. Etuța că instanța de fond nu a luat în considerare de cine a fost semnat actul de încetare a executării silite, fără să precizeze însă alte detalii pentru care ar considera că actul ar fi nevalabil. Tribunalul verificând încheierea din 25 octombrie 2013 dată de executorul judecătoresc S. V. în dosarul execuțional nr. 153/2013, observă că acesta îndeplinește toate condițiile de fond și de formă impuse de dispozițiile legale și poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc.
Raportat la cele arătate mai sus, tribunalul rejudecând în urma admiterii apelului si anulării sentinței civile nr. 1976/30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, urmează să respingă, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorii H. G. și H. Etuța în contradictoriu cu intimatul S. I., privind dosarul execuțional nr. 153/2013 al Biroului executorului judecătoresc S. V..
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de contestatorii H. G. și H. ETUȚA, ambii cu domiciliul în Rebrișoara, nr. 893 jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 1976/30.09.2014 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, pe care o anulează și rejudecând:
Respinge contestația la executare silită formulată de contestatorii H. G. (CNP_) și H. ETUȚA (CNP_), ambii cu domiciliul în Rebrișoara, nr. 893 jud. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu intimatul S. I., domiciliat în Rebrișoara, nr. 789 jud. Bistrița-Năsăud, privind dosarul execuțional nr. 153/2013 al Biroului executorului judecătoresc S. V., ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
B. I. S. S. I. G. N.
Red/Dact:
BISz/MD
20.04.2015/ 5 ex
Jud. fond: M. D. M.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 52/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Succesiune. Decizia nr. 23/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
