Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină. Sentința nr. 166/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 166/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 464/112/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 166/F/2015
Ședința publică din data de 18 mai 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: N. C., judecător
GREFIER: G. N.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta C. A. în contradictoriu cu pârâtul D. Lenuț, având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor si hotărârilor străine).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă, avocat S. M., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Reprezentanta reclamantei, avocat S. M., arată că susține cererea astfel cum a fost formulată în scris.
Tribunalul constată că este competent să soluționeze prezenta cauză în temeiul disp.art. 1098 Cod procedură civilă.
Reprezentanta reclamantei, avocat S. M., arată că nu formulează cereri prealabile dezbaterii cauzei, nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar note scrise solicitând dezbaterea fondului cauzei la acest termen de judecată.
Tribunalul, încuviințează în probațiune înscrisurile depuse la dosar și văzând că nu se formulează alte cereri stabilește că nu se impune estimarea duratei necesare cercetării procesului.
Având în vedere că nu sunt cereri de formulat și nici excepții de soluționat, tribunalul declară închisă faza cercetării procesului, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul reprezentantei reclamantei pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei, avocat S. M., solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată.
Constatând lămurite împrejurările de fapt și temeiurile de drept, tribunalul declară închise dezbaterile în fond, reținând cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând constată,
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamanta Claian A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. Lenuț recunoașterea sentinței civile nr. 71/2011 pronunțata in dosarul civil nr. 1814042C_ pronunțata de Judecătoria de Prima Instanța si Instrucție nr. 5 Motril și să se pronunțe o hotărâre de exequator, pentru următoarele motive:
In fapt, între reclamantă și pârât a existat un litigiu care a fost soluționat de instanța competenta din Motril (Granada, Spania) privitor la minorul Daragota Lenut A. a cărui naștere a fost înregistrată în Registrul civil din Montril sub nr._/06. Prin sentința respectiva custodia minorului a fost încredințată reclamantei. Pentru că reclamanta dorește ca această sentința să fíe recunoscută și în România a promovat prezenta acțiune.
Apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1095 NCPC în sensul: hotărârea este definitiva așa cum rezultă din certificatul de confirmare, instanța care a pronunțat-o a fost competenta, potrivit statului respectiv, paratul a participat la întreg procesul, având chiar avocat ales.
In drept s-au invocat dispozițiile art. 1095 si art. 1098 NCPC.
Examinând cererea de recunoaștere a hotărârii străine, tribunalul constată următoarele:
Prin sentința nr. 71/2011 pronunțată de Judecătoria de Primă Instanță și Instrucție nr. 5 și de Violență asupra Femeii din Montril, Spania, în dosar nr. 1814042C_, hotărâre definitivă, s-a decis încredințarea minorului Lenuț A. mamei, cu precizarea că drepturile părintești sunt împărțite între tată și mamă, s-a stabilit în favoarea tatălui programul de vizitare a băiatului, predarea-primirs copilului făându-se fără ca părinții să se întâlnească, prin punctul de schimb din orașul Motril, s-a interzis tatălui să părăsească teritoriul spaniol însoțit de minor, fără consimțămânul expres al mamei sau în lipsa acestuia fără autorizare judiciară și s-a impus pentru pârât plata a 200 euro lunar cu titlu de pensie alimentară pentru copil, sumă ce se va depune în contul curent stabilit de mamă în primele 5 zile ale fiecărei luni, dar și plata a 50% din cheltuielile extra cu caracter necesar ce ar apare în perioada vieții fiului său.
În temeiul principiului priorității dreptului comunitar, cu caracter absolut, prevăzut de art. 4 C.proc.civ. și art. 148 alin. 2 din Constituție, consacrat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea pronunțată în cauza 6/64 C./ENEL din 15 iulie 1964, unde s-a decis că supremația dreptului european se aplică tuturor actelor naționale, indiferent dacă acestea au fost adoptate anterior sau ulterior actului european în cauză, precum și independent de forța lor juridică sau de instituția emitentă a actului, în materia recunoașterii sunt incidente prevederile Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 și nu dispozițiile art. 1094 și urm. C.proc.civ. Conform art. 21 alin. 1 al regulamentului, o hotărâre pronunțată într-un stat membru al Uniunii Europene este recunoscută în celelalte state membre fără să fie necesar să se recurgă la nicio procedură specială. Potrivit art. 21 alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute de secțiunea 2 din capitolul III al regulamentului, pronunțarea unei hotărâri de recunoaștere sau de refuz al recunoașterii hotărârii. Competența teritorială a instanței judecătorești indicată în lista comunicată Comisiei de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 68 este stabilită prin dreptul intern al statului membru în care se depune cererea de recunoaștere. Prin art. 1 din art. I3 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2006, aprobată prin Legea nr. 191/2007 s-a prevăzut că cererile pentru recunoașterea, pe teritoriul României a hotărârilor în materie matrimonială pronunțate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în condițiile prevederilor Regulamentului nr. 2.201/2003, sunt de competența tribunalului, devenind astfel incidente prevederile art. 95 pct. 4 C.proc.civ.
Recunoașterea este condiționată de depunerea unei cereri în acest sens de partea interesată, însoțită de o copie a hotărârii străine, care să îndeplinească cerințele necesare în vederea stabilirii autenticității acesteia (art. 37 alin. 1 al Regulamentului). Regulamentul lasă la latitudinea instanței aprecierea necesității depunerii certificatului completat de instanța sau autoritatea emitentă a hotărârii a cărei recunoaștere se solicită, respectiv a depunerii de traduceri legalizate ale hotărârii a cărei recunoaștere se solicită (art. 38 al Regulamentului).
Totodată, art. 23 al Regulamentului enumeră expres și limitativ situațiile în care în materia răspunderii părintești o hotărâre nu poate fi recunoscută și anume: (a) în cazul în care recunoașterea contravine în mod evident ordinii publice din statul membru în care se solicită recunoașterea, luând în considerare interesul superior al copilului; (b) în cazul în care, cu excepția procedurilor urgente, aceasta a fost pronunțată fără a-i da copilului posibilitatea de a fi ascultat, încălcându-se astfel normele fundamentale de procedură din statul membru în care se solicită aceasta; (c) în cazul în care actul de sesizare a instanței sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat în timp util persoanei care nu s-a prezentat și astfel încât aceasta să își poată pregăti apărarea, cu excepția cazului în care se constată că respectiva persoană a acceptat hotărârea într-un mod neechivoc; (d) la solicitarea oricărei persoane care susține că hotărârea se opune exercitării răspunderii sale părintești, în cazul în care hotărârea a fost pronunțată fără ca această persoană să fi avut posibilitatea de a fi ascultată; (e) în cazul în care aceasta este ireconciliabilă cu o hotărâre pronunțată ulterior în materia răspunderii părintești în statul membru în care se solicită recunoașterea; (f) în cazul în care aceasta este ireconciliabilă cu o hotărâre pronunțată ulterior în materia răspunderii părintești într-un alt stat membru sau în statul terț în care copilul își are reședința obișnuită, din moment ce hotărârea ulterioară îndeplinește condițiile necesare recunoașterii sale în statul membru solicitat; (g) în cazul în care nu a fost respectată procedura prevăzută la articolul 56.
Niciuna dintre aceste situații nu este incidentă în cauză.
La dosarul cauzei reclamanta a depus hotărârea străină, traducerea legalizată și certificată de o persoană autorizată, din care rezultă acordul părților în privința măsurilor față de minorul lor, acord încuviințat de instanța străină, precum și caracterul definitiv al acestuia. Acest document a fost apreciat de instanță ca furnizând suficiente informații. Oricum s-a depus și certificatul prevăzut la art. 39 (f.5-19).
Având în vedere faptul că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 37 alin. 1 și 2 din Regulament, că nu există niciuna din situațiile care nu permit recunoașterea, tribunalul, în temeiul textelor legale amintite și a dispozițiilor art. 1 alin. 1 din art. I3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, aprobată prin Legea nr. 191/2007, va admite acțiunea civilă formulată de reclamantă împotriva pârâtului și în consecință va recunoaște sentința nr. 71/2011 a Judecătoriei de Primă Instanță și Instrucție nr. 5 și de Violență asupra Femeii din Montril, Spania, pronunțată în dosarul nr. 1814042C_, definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta C. A., CNP_4, cu domiciliul procesual ales la sediul cabinetului av. S. M. din Bistrița, .. 4A, județul Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul D. Lenuț, CNP _, cu domiciliul în localitatea L., jud. Bistrița-Năsăud, și reședința în Montril, Calle Santisimo nr. 39, Spania, ca fiind întemeiată și în consecință:
- recunoaște sentința nr. 71/2011 pronunțată de Judecătoria de Primă Instanță și Instrucție nr. 5 și de Violență asupra Femeii din Montril, Spania, în dosar nr. 1814042C_, hotărâre definitivă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.05.2015.
Președinte, Grefier,
N. C. G. N.
Red.dact. N.C. 25.05.2015
| ← Declararea judecătorească a morţii. Sentința nr. 159/2015.... | Servitute. Decizia nr. 73/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
