Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 118/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 118/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 22-07-2015 în dosarul nr. 2081/265/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 118/A/2015
Ședința publică din data de 22 iulie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător
JUDECĂTOR: I. C.
GREFIER: M. D.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de reclamanta C. A. împotriva Sentinței civile nr. 334/2015 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanta-apelantă, avocat S. D. I., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că la prezenta cauză au fost atașate dosarele nr._ și_ ,_, toate ale Judecătoriei Năsăud.
De asemenea, se constată că la data de 21.07.2015 s-a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri și planșe foto, în 2 exemplare, din partea reclamantei apelantă C. A..
S-a dispus de către instanță efectuarea unei copii de pe un planul de situație întocmit de expertul T. M. N. în dosarul_, aflat la fila 283.
Fiindu-i solicitat de către președintele de complet să indice pe planul de situație exact terenul vizat în prezenta cauză, respectiv unde sunt situați cei aprox 400 mp pentru care apreciază că terenul a fost afectat de efectuarea construcțiilor și pentru care se impune emiterea unei ordonanțe președințiale privind sistarea lucrărilor, reprezentanta reclamantei-apelantă, avocat S. D.-I., marchează cu un pix roșu, suprafața care se află în posesia reclamantei C. A. și care a fost afectată de lucrările de construcție și amenajare.
Totodată, s-au făcut însemnări cu pix roșu și pe planșele foto aflate la fila 44, partea de sus a paginii, iar cu privire la partea de jos a paginii s-a arătat că întreg terenul din imagine este cel vizat.
Cu privire la planșele foto de la fila 45, partea de sus, se arată că întreg terenul din imagine de la drumul județean în jos este în litigiu.
Pe planșa foto de la fila 45, partea de jos, s-a indicat cu pix roșu suprafața vizată.
La fila 57, fotografia din josul paginii, terenul vizat este cel care se vede în imagine până la gardul care desparte casele din spate. În întregime toată imaginea cuprinde terenul. Treptele și canalul au fost edificate abia în anul 2014.
Cu privire la fila 57, partea de sus, inclusiv treptele din metal care se pot observa în această planșă foto au fost montate abia în anul 2014, anterior acestui moment existând doar scheletul metalic deasupra apei.
Reprezentanta reclamantei-apelantă, avocat S. D.-I., atrage atenția cu privire la fila 56 partea de sus, unde se vede scheletul metalic deasupra apei fără treptele de acces. Menționează că aceeași planșă foto se regăsește și în dosarul_, fiind o fotografie care a fost efectuată și listată de domnul expert.
Verificând dosarul nr._, instanța constată că planșa foto menționată de reprezentanta reclamantei se află la fila 289.
Referitor la planșa foto aflată la fila 57, reprezentanta reclamantei-apelantă, avocat S. D.-I., subliniază faptul că se pot observa în dedesubtul pasarelei metalice două țevi și cu privire la acestea se arată că țevile au fost trase în continuare sub pământ pe terenul folosit de C. A.. Această din urmă lucrare a fost, de asemenea, executată în anul 2014, iar în planșa foto de la fila 60 s-a putut observa cum au fost trase țevile respective la o adâncime considerabilă pe terenul reclamantei.
Reprezentanta reclamantei, avocat S. D. I., arată că nu are alte cereri de formulat, apreciind apelul în stare de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta reclamantei-apelantă, avocat S. D. I., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, și rejudecând, admiterea cererii de ordonanță președințială, pentru motivele arătate în scris, pe care le reiterează, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial, sens în care depune chitanța cu ., nr. 75/16.02.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 334/2015 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ., invocată în cauză și în consecință a fost respinsă cererea de ordonanță președințială ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă; s-a respins ca neîntemeiată cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta C. A. în contradictoriu cu pârâta .; fără cheltuieli de judecată pentru pârâtă și a fost respinsă cererea de cheltuieli de judecată formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În susținerea cererii promovate reclamanta a evidențiat faptul că pe terenul aflat în posesia sa, situat în .: drum județean și râul Sălăuța, pârâta . încă din anul 2012 lucrările de construcție la stația de epurare și alimentare cu apă – sistem de colectare și canalizare ape uzate menajere și cu reluarea acestora din luna iulie 2014.
Invocându-se elementele specifice și condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 Cod procedură civilă pentru cererea de ordonanță președințială s-au solicitat două ipoteze de sistare lucrări de construcții: până la soluționarea definitivă, fără nici o cale de atac, a plângerii penale pentru tulburare de posesie, ce a constituit obiectul dosarului nr. 851/P/2014 aflat în stadiu de cercetare la Poliția orașului Năsăud și respectiv până la soluționarea definitivă, fără nici o cale de atac, a acțiunii posesorii, ce a constituit obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Năsăud.
Prin susținerile reclamantei, cât și prin prisma probatoriului propus s-a tins spre evidențierea unui prejudiciu în dauna reclamantei prin finalizarea lucrărilor de construcții demarate și prin intervenția rigidă datorată utilajelor amplasate în zonă și a accesării fără drept a spațiului aferent terenului deținut de către reclamantă.
Astfel, în dreptul terenului reclamantei s-a invocat îndepărtarea digului de protecție prin stricarea „șcarfei” de pe marginea apei.
În mod corelativ s-a invocat același aspect al prejudiciului și a pagubei iminente asupra terenului utilizat de reclamantă prin instalarea structurii metalice a piciorului podului, a scărilor de acces la pod, zidite din ciment și a stației de pompare (cămin) și respectiv prin subtraversarea terenului cu conducte care au efectuat confluența cu . coliziunii dintre instalația de epurare și căminul amplasat pe marginea cealaltă a drumului.
În aceeași ordine de idei s-a apreciat că cererea a avut o natură urgentă cât și un caracter vremelnic, cu o conotație temporară până în momentul finalizării, fie a plângerii penale, fie a dosarului civil evidențiat.
Această extindere reprobabilă a pârâtei asupra terenurilor limitrofe, inclusiv asupra terenului reclamantei și deteriorarea prin uzanța utilajelor grele, afectarea de pietriș, pământ, țevi și construcții, cât și amplasarea instalațiilor subterane și supraterane au fost de natură să modifice aspectul inițial al terenului în discuție și chiar destinația preconizată de proprietar sau posesor.
În speță elementul de urgență specific cererii de ordonanță președințială trebuia analizat în raport de momentul edificării lucrărilor de construire și chiar reținându-se stadiul în care s-au aflat lucrările aferente prin raportare la deplasarea instanței la fața locului și constatările implicite.
În acest sens practica judiciară a statuat că pentru o justă soluționare a cererilor ce a vizat sistarea unor lucrări efectuate în mod abuziv trebuie luată în considerare situația de fapt din momentul judecării și nu doar prin raportare la momentul introducerii cererii pe considerentul că în acest interval temporal a fost posibil ca situația de facto să se modifice atât de mult, încât restabilirea sa de urgență să nu se mai poată realiza.
Coroborând concluziile din proba cu cercetarea locală cu aspectele tehnice rezultate din înscrisurile anexate la dosarul cauzei și prin consultarea pieselor dosarului de fond aflat pe rol nr._ instanța de fond a apreciat că cererea de ordonanță președințială a fost neîntemeiată și prin raportare la dispozițiile art. 996 și urm. Noul cod de procedură civilă și a respins-o conform dispozitivului.
S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 996 Noul cod de procedură civilă, instanța poate să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În materia ordonanței președințiale trebuia să se regăsească următoarele condiții și caractere: neprejudicierea fondului cauzei, aparența de drept, urgența și caracterul vremelnic și executoriu.
Prin raportare la obiectul propriu-zis al cererii și condițiile specifice ordonanței președințiale și respectiv din analiza actelor dosarului instanța de fond a apreciat că în speță aceste cerințe nu s-au regăsit cumulativ.
Verificând condiția urgenței, instanța de fond a constatat că prin raportare la lucrările de construcție declanșate de către pârâta . obiectivului investițional pe baza programului cu fonduri europene au fost finalizate în proporție majoră, în sensul că prin vizualizarea imobilelor din litigiu, cu prilejul cercetării locale cât și din conținutul planșelor fotografice, atât structura metalică, cât și podul de trecere de pe malul strâng pe malul drept al râului Sălăuța, inclusiv stația de epurare și alimentare cu apăr – sistem de instalații canalizare, colectare și cămin au fost realizate, astfel încât și sub aspect pecuniar o eventuală variantă de ridicare sau demolare a reprezentat o soluție deficitară, neeconomicoasă și datorită scopului preconizat chiar non-progresistă.
Mai mult, singura ipoteză pentru finalizarea acestei stații de epurare a rezidat doar în punerea în funcțiune a respectivului sistem care însă a fost sistată implicit datorită stării conflictuale dintre părți și amplificată de litigiile promovate.
În acest context s-a cercetat și valabilitatea formală a titlurilor invocate de către părți și reținându-se existența dosarului de fond, cât și a dosarului nr._, s-a concluzionat că din examinarea sumară a subzistat pentru reclamantă aparența de drept sau premisa unei modificări a terenului în discuție și aflat în posesia reclamantei care să fi tins spre reținerea și ipoteza prejudicierii.
Interesul reclamantei în promovarea unei atari cereri a constat în necesitatea păstrării dreptului care prin întârziere s-ar fi păgubit sau respectiv în condiția prevenirii unei pagube iminente care nu s-ar fi putut repara ulterior.
Sub ambele variante expuse un atare interes al sistării lucrărilor nu s-a regăsit și nu a avut temei practic, deoarece dreptul reclamantei asupra imobilului teren în litigiu și printr-o eventuală justificare a posesiei utile și invocarea excepției uzucapiunii a putut fi valorificat într-un litigiu civil care să fi tins spre elucidarea dreptului de proprietate sau într-un litigiu de pretenții prin raportare la spațiul afectat de instalarea podului sau de conductele aferente și cu un calcul al contravalorii prejudiciului.
Deoarece în speță s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . Baia M., instanța de fond a apreciat prin verificarea considerentelor expuse prin întâmpinare, precum și din analiza contractului de prestare lucrări anexat nr. 1906/28.09.2010 că practic calitatea de antreprenor a lucrărilor de construire demarate i-a revenit unității . și în calitate de lider al unei asocieri efectuate între 4 societăți specializate în construcții, astfel că s-a impus admiterea ca întemeiată a acestei excepții, deoarece nu s-a regăsit identitatea pe care a reclamat-o o atare excepție între persoana pârâtei și persoana împotriva căreia s-a putut pretinde un drept în litigiul dedus judecății.
Mai mult, conform contractului de prestări servicii calitatea de beneficiar i-a revenit pârâtei . de antreprenor i-a revenit acestei unități specializate în construcții și prin raporturile contractuale dintre cele două părți s-ar fi putut invoca și atrage în proces acest antreprenor chiar de către pârâta contractantă din punct de vedere juridic sub forma cererii de chemare în garanție.
S-a menționat că pârâta . nu a solicitat cheltuieli de judecată astfel încât instanța de fond a reținut această manifestare de voință.
În temeiul dispozițiilor art. 451, 452, 453 Noul cod de procedură civilă și prin corelare cu soluția adoptată, instanța de fond a dispus și respingerea ca neîntemeiată a cererii de cheltuieli de judecată formulată de reclamantă și care a rezidat în taxă timbru și contravaloare onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta C. A. a declarat apel, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate cu consecința admiterii cererii de ordonanță președințială.
În motivare s-a arătat că în fapt, instanța de fond a respins cererea apelantei ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală pasivă față de . și ca inadmisibilă față de .> Analizând motivele pentru care instanța de fond a considerat că cererea a fost formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală pasivă în ceea ce a privit-o pe intimata ., s-a apreciat că soluția instanței de fond a fost greșită. Astfel, instanța de fond a reținut că această intimată nu a avut calitatea de antreprenor, revenindu-i ., ca lider al asocierii. Apreciind în acest mod instanța de fond a interpretat în mod greșit care au fost drepturile și obligațiile unui executant dintr-un contract de achiziție publică și a omis faptul că aceasta a fost cea care a efectuat nemijlocit lucrările de construire - a se vedea rezoluția procurorului de pe plângerea penală și faptul că această firmă (prin angajații săi) a fost găsită la fața locului de către organele de poliție cu ocazia sesizării la 112 a tulburării de posesie, precum și pozele existente pe site-ul acestei societăți cu explicația că a efectuat lucrările la stația de epurare C.. Astfel, o sentință prin care s-a dispus suspendarea lucrărilor trebuia să-i fie opozabilă și celui care a exercitat nemijlocit lucrările de construire pentru a o respecta, cu atât mai mult cu cât cu siguranță a fost ținut de niște termene de execuție și a primit amplasamentul de la beneficiarul lucrării.
În ceea ce a privit aprecierea ca neîntemeiată a cererii apelantei față de intimata . considerat de către instanța de fond că nu este îndeplinită condiția urgenței care trebuia apreciată față de situația de fapt din momentul judecării și nu doar prin raportare la momentul introducerii cererii pe considerentul că, în acest interval temporal a fost posibil ca situația de facto să se modifice atât de mult, încât restabilirea sa de urgență să nu se mai fi putut realiza.
Contrar susținerilor instanței de fond, urgența a rezultat și din gradul de afectare progresiv al terenului apelantei prin extinderea construcțiilor existente sau edificarea unora noi, necesitatea stringentă de a începe lucrările agricole pe terenul obiect al litigiului sub spectrul distrugerii acestora de către intimate cu utilajele și lucrările lor până la data la care stația de epurare va deveni funcțională. Terenul a fost cultivat și anul trecut cu cartofi și apelanta a beneficiat de subvenții de la APIA pe care ar putea să fie nevoită să le restituie în situația în care s-a aflat terenul ei. Având în vedere că s-a făcut primăvară, intimatele pot relua lucrările în orice clipă deoarece acestea nu au fost finalizate și nu s-a întocmit un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor (HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare). Nu a avut importanță faptul că lucrările vizualizate de instanță au părut a fi finalizate deoarece ele nu au fost gata. Mai trebuiau amplasate cel puțin două rezervoare pe care intimata . avut achiziționate și depozitate, precum și conectarea la rețeaua de electricitate și amplasarea stâlpilor de iluminat pentru care s-a întocmit documentația de intimata .-a cerut acordul de amplasare fiicei apelantei, N. F.. A mai arătat că în ultimele luni gardul de lemn amplasat pe marginea terenului i-a fost aruncat în apă de câteva ori pe timpul nopții.
S-a considerat că instanța de fond a greșit atunci când a apreciat că ridicarea sau demolarea lucrărilor au reprezentat o soluție deficitară, neeconomicoasă și chiar 4, nonprogresistă. Un asemenea mod de apreciere asupra drepturilor reale asupra unui teren a fost de interzis instanței de judecată a cărui scop a fost apărarea unor asemenea drepturi împotriva oricăror urzurpatori. Dacă s-ar aprecia altfel s-ar fi negat orice garanții oferite proprietarilor și posesorilor prin Codul Civil și Constituție.
De asemenea, instanța de fond nu a analizat aspectele conform cărora dreptul apelantei de posesor i-a fost afectat, păgubit prin vicierea posesiei - fiind deposedată ilegal de bunul său. Dezvoltând acest argument, s-a arătat că, sub imperiul Noului Cod Civil, a început să curgă un nou termen pentru a putea invoca uzucapiunea. În condițiile actuale, posesia sa asupra terenului a fost viciată și acest lucru a prejudiciat-o ireparabil prin raportare la prevederile art. 921 din Noul Cod Civil. Așadar, încă un argument în favoarea urgenței și a interesului cererii sale, urgență care a fost evident că a persistat pe toată durata judecării ordonanței, inclusiv în această cale de atac. De aici a rezultat și paguba iminentă și de neînlăturat ulterior cu privire la caracteristicile necesare ale posesiei cu ocazia pervertirii acesteia într-un drept de proprietate. Nu a înțeles de ce instanța de fond a apreciat că a putut să-și recupereze eventualul prejudiciu pe calea unei acțiuni ulterioare și să o condamne astfel pe apelantă la noi și noi cheltuieli și la noi și noi suferințe materiale și psihice considerând că a putut să mai promoveze vreo două procese ca să-și elibereze terenul sau să-și recupereze paguba.
În drept s-au invocat prevederile art. 466-482, 996 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă.
Pârâții intimați . Baia M. și ., nu și-au delegat reprezentant în instanță și nici nu au formulat apărări scrise.
Apelul nu este fondat.
O primă critică formulată de reclamanta C. A. privește soluția de admitere a excepției lipsei calității procesual – pasive a pârâtei ., întrucât instanța de fond a interpretat în mod greșit care au fost drepturile și obligațiile unui executant dintr-un contract de achiziție publică și a omis faptul că aceasta a fost cea care a efectuat nemijlocit lucrările de construire - a se vedea rezoluția procurorului de pe plângerea penală și faptul că această firmă (prin angajații săi) a fost găsită la fața locului de către organele de poliție cu ocazia sesizării la 112 a tulburării de posesie.
Tribunalul apreciază că societatea pârâtă nefiind parte în contractul de prestare lucrări nr. 1906/28.09.2010 semnat de pârâta . cu ., calitatea sa procesual-pasivă nu poate fi justificată pe acest considerent. Faptul că pârâta . a executat o parte din lucrări nu îi conferă calitate procesuală pasivă acesteia, iar în ipoteza pronunțării soluției de sistarea provizorie a executării lucrărilor în contradictoriu cu beneficiara pârâta ., în mod evident această hotărâre judecătorească ar urma să fie respectată și de executantul nemijlocit al lucrărilor, fără a fi necesar ca acesta să figureze în proces. Raportat la modalitatea de investire a instanței, tribunalul apreciază că cererea de sistare a lucrărilor putea fi formulată doar în contradictoriu cu cei doi semnatari ai contractului de prestare lucrări nr. 1906/28.09.2010, or, după cum s-a arătat mai sus, pârâta . nu a semnat contractul amintit.
În ceea ce privește întrunirea condițiilor legale pentru emiterea ordonanței președințiale, tribunalul reține următoarele:
Conform art. 996 NCPC instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Instanța de fond a apreciat că au fost îndeplinite trei dintre condițiile de admisibilitate ale cererii, respectiv, vremelnicia și neprejudecarea fondului raportat la acțiunea posesorie, ce constituie obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Năsăud, iar cu privire la aparența de drept, s-a apreciat că aceasta subzistă în cazul reclamantei. Tribunalul observă că prin cererea de apel formulată, reclamanta C. A. nu a criticat aceste statuări, motivele de apel privind constatarea instanței de fond că nu ar fi îndeplinită în cauză condiția urgenței.
În opinia apelantei urgența a rezultat și din gradul de afectare progresiv al terenului său prin extinderea construcțiilor existente sau edificarea unora noi, necesitatea stringentă de a începe lucrările agricole pe terenul obiect al litigiului sub spectrul distrugerii acestora de către intimate cu utilajele și lucrările lor până la data la care stația de epurare va deveni funcțională. S-a mai susținut că intimatele pot relua lucrările în orice clipă deoarece acestea nu au fost finalizate și nu s-a întocmit un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, fiind necesar a fi amplasate cel puțin două rezervoare pe care intimata . avut achiziționate și depozitate, precum și conectarea la rețeaua de electricitate și amplasarea stâlpilor de iluminat.
Tribunalul, în acord cu cele statuate de instanța de fond, consideră că urgența necesară pentru emiterea unei ordonanțe președințiale este necesar a persista pe tot parcursul procesului, nu doar în momentul în care s-a formulate cererea de chemare în judecată. În cazul de față, tribunalul a identificat pe planul de situație (f.69), precum și pe planșele foto însemnate de reprezentata apelantei, întinderea terenului vizat de reclamanta – apelantă C. A.. Din ansamblul probatoriului administrat în prezenta cauză, îndeosebi din planșele foto depuse, precum și din cercetarea la fața locului (f.91), a rezultat că majoritatea lucrărilor care au afectat terenul aflat în posesia reclamantei, respectiv, amplasarea scărilor și a conductelor, tasarea terenului de utilajele folosite, au fost efectuate în vara anului 2014, la scurt timp, reclamanta C. A. adresându-se instanțelor de judecată cu prezenta cerere.
S-a arătat de ambele părți din dosar că stația de epurare nu este încă funcțională. Apelanta - reclamantă C. A. a susținut că se impune efectuarea unor lucrări suplimentare, legate de amplasarea unor rezervoare și de finalizarea rețelei electrice, dar nu a adus nici o dovadă cu privire la faptul că prin executarea acestor lucrări îi va fi afectat din nou terenul, nici nu a demonstrat că aceste lucrări, de exemplu: amplasarea stâlpilor de iluminat sau a rezervoarelor, vor privi în mod nemijlocit terenul folosit de ea. În lipsa unor astfel de probe, tribunalul conchide, că în speță reclamanta nu a făcut dovada urgenței, întrucât nu se poate stabili cu certitudine și cu exactitate dacă prin continuarea lucrărilor urmează să fie afectat terenul ei sau, din contră, lucrările nu vor viza în nici un fel posesia exercitată. Or, doar raportat la lucrările deja executate și finalizate, nu se poate aprecia că ar persista condiția urgenței.
Celelalte aspecte invocate cu privire la aruncarea gardului de lemn în apă, eventuală viciere a posesiei, nu prezintă sub aspectul întrunirii condițiilor ordonanței președințiale, nici o relevanță, astfel încât, ele nu vor fi analizate.
Având în vedere cele arătate mai sus, văzând dispozițiile art. 480 alin.1 NCPC tribunalul va respinge apelul formulat de reclamanta C. A. împotriva sentinței civile nr. 334/13.02.2015 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, ca neîntemeiat.
Se va lua act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată, iar raportat la soluția de respingere a apelului, solicitarea apelantei de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată, nu poate fi admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul formulat de reclamanta C. A., cu domiciliul în C., Nr. 98, jud. Bistrița – Năsăud, CNP_, împotriva sentinței civile nr. 334/13.02.2015 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ .
Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22.07.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER
B. I. S. I. C. M. D.
Red/Dact:
BISz/MD
19.08.2015/ 5 ex
Jud. fond: P. A. Tațiana
| ← Fond funciar. Decizia nr. 116/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Contestaţie la executare. Decizia nr. 510/2015. Tribunalul... → |
|---|
