Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1092/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1092/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 674/217/2010*
Dosar nr._ constatare nulitate act judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA - I - CIVILĂ
Ședința publică din 21 noiembrie 2013
Președinte – A. D.
Judecător – T. N.
Judecător – A. C.
Grefier – C. M.
DECIZIA CIVILĂ NR. 1092 R
La ordine judecarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă S. T., în contradictoriu cu intimat-reclamant V. N., împotriva sentinței civile nr. 38 din 17.01.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., având ca obiect „constatare nulitate act judiciar”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurent-reclamant Mocerniuc R., lipsă fiind intimat-pârât B. O..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.
Prezent în instanță, intimatul - reclamant V. N. solicită respingerea recursului declarat de S. T. și învederează instanței că el a deținut terenul din anul 1994 și până în prezent.
După deliberări,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil, de față;
Prin sentința civilă nr. 38 din 17 ianuarie 2013 Judecătoria Darabani a admis acțiunea civilă, așa cum a fost precizată, introdusă de reclamantul V. N., în contradictoriu cu pârâtele S. T. și S.C. F. A. SRL B..
A obligat pârâta S. T. să plătească reclamantului suma de 450.000 lei ROL cu titlul de despăgubiri, reactualizată de la data de 22 septembrie 1994 și până la data plății efective.
A obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 6,30 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată sub nr._ din data de 07.05.2010, reclamantul V. N. a chemat în judecată pârâții S. T. și S.C. FARMAR A. S.R.L. B., pentru ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să dispună:
- constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr._/29.09.2008 încheiat de biroul Notarilor Publici Asociați R. A. – A. M. V. din B., referitor la suprafața de 13.800 m.p. teren situată în extravilanul comunei Mileanca, județul B., p.c. 496/1 – 12.867 m.p. și p.c. 500/1 – 1.000 m.p. întrucât cauza încheierii actului este ilicită și imorală;
- obligarea pârâtei S. T. de a încheia contractul de vânzare-cumpărare pentru această suprafață, conform actului sub semnătură privată încheiat la data de 22.09.1994 denumit „Sedulcă”;
- obligarea pârâtei la plata de daune interese în cuantum de 100 lei pe zi începând cu data de 03.03.2009 până la perfectarea actelor notariale, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâții S. T. și S.C. FARMAR A. S.R.L. B. au solicitat respingerea acțiunii.
Se arată că, prin sentința civilă nr. 459 din 24 mai 2011 Judecătoria Darabani a admis cererea pentru pretenții formulată de reclamantul V. N., în contradictoriu cu pârâții S. T. și S.C. F. A. S.R.L. B., obligând pârâta S. T. să plătească reclamantului 2.828 lei despăgubiri civile plus 1.125,24 cheltuieli de judecată și a respins ca nefondate, capetele de cerere formulate de reclamant privind:
- constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr._/29.09.2008 încheiat la Biroul Notarilor Publici Asociați R. A. – A. M. V. din B.;
- obligarea pârâtei S. T. de a încheia contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 13.800 m.p., conform actului sub semnătură privată încheiat la data de 22.09.1994 și denumit „Sedulcă”.
Prin încheierea Ședinței Camerei de Consiliu din 09.09.2011 a fost îndreptată eroarea materială strecurată în minuta și dispozitivul sentinței civile în sensul că, pârâta S. T. a fost obligată să plătească reclamantului 1.798 lei despăgubiri civile plus 1.125,24 lei cheltuieli de judecată.
Se arată că, în materia promisiunii sinalagmatice de vânzare, pentru care se solicită în temeiul art. 1073-1077 cod civil suplinirea consimțământului vânzătorului, singurele mijloace juridice prin care debitorul obligației asumate de a încheia în viitor un contract translativ de proprietate ( actul autentic obligatoriu în cazul vânzării de terenuri), poate fi constrâns la îndeplinirea obligației, sunt daunele interese ce pot fi solicitate în termenul general de prescripție de trei ani de la data când creditorul obligației a cunoscut de refuzul încheierii contractului, respectiv în speță de la data introducerii prezentei acțiuni, motive pentru care admite cererea și obligă pârâții la plata de daune, reprezentând cultura de porumb în anul 2010 pe suprafața de 1,28 ha evaluată la 1.030 lei, iar în anul 2009 pentru cultura de floarea soarelui evaluată la 768 lei.
Se arată că, împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs recurenta – pârâta S. T., iar prin decizia civilă nr. 175 R, pronunțată de Tribunalul B. a fost admis recursul declarat de recurenta, pe care o casează numai în ceea ce privește capătul de cerere privind daunele și trimite cauza spre rejudecarea acestuia.
Se arată că în motivarea deciziei de casare Tribunalul B. a reținut că, deși investită cu soluționarea unei cereri prin care să se recunoască valabilitatea unei promisiuni de vânzare și obligarea promitenților vânzători (în speță a moștenitoarei) la încheierea actului în formă autentică sau pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, prima instanță a soluționat în mod greșit capătul de cerere privind obligația debitorului promitent la desdăunare, cerere care se impunea în opinia Tribunalului a fi analizată în considerarea dispozițiilor art. 1073 și următoarele din vechiul Cod civil, în raport cu specificul cauzei și corespunzător cadrului juridic dedus judecății și nicidecum prin raportare la dispozițiile art. 998 Cod civil, care reglementează cu totul alte situații ce intră în sfera raporturilor de obligație, respectiv răspunderea civilă delictuală, situație care nu are aplicabilitate în speță, acordându-se practic ceea ce nu s-a cerut, motiv de casare prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă.
Se reține că prin declarația dată în fața instanței la data de 29.11.2012 reclamantul V. N. își precizează acțiunea în sensul că solicită numai obligarea pârâtei S. T. la plata sumei de 450 mii lei plătiți în anul 1994 și reactualizată la data plății efective, renunțând la obligarea acesteia la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică către S.C. F. A. S.R.L. B., la constatarea nulității absolute parțiale a contractului încheiat și la obligarea de a plăti daune interese.
Se arată că valabilitatea înstrăinării terenului menționat în înscrisul sub semnătură privată denumit „Sedulcă” era condiționată de existența formei autentice sau de pronunțarea unei hotărâri care să consfințească valabilitatea înscrisului sub semnătură privată, adică a unei hotărâri care să țină loc de act autentic, însă moștenitoarea promitentului vânzător – pârâta S. T. a înstrăinat terenul înscris în titlul de proprietate nr._ din 25 mai 1993 către S.C. F. A. S.R.L.B..
Reținând că termenul pentru restituirea prețului este de 3 ani și se calculează de la data care partea interesată a luat cunoștință că actul sub semnătură privată nu poate fi actualizat și vânzarea nu se poate perfecta și constatând că cererea este introdusă în termenul general de prescripție prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, instanța admite cererea și obligă pârâta, în calitate de moștenitoare legală a defunctului B. N., conform certificatului de moștenitor nr. 160 din 11.09.2008 emis de B.N.P. P. D.-E., să restituie prețul vânzării în cuantum de 450.000 lei vechi, sumă ce va fi indexată la data plății efective obligând și la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs pârâta S. T. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând instanței să o scutească de plata sumei de 450.000 lei cu titlu de despăgubiri, precum și de cheltuielile de judecată motivat de faptul că reclamantul V. N. s-a folosit în mod nestingherit de suprafața de 1,2867 ha teren arabil din anul 1994 și până în prezent, el plătind impozitul pe teren de la moartea tatălui său (1996) până în data de 29.09.2008 când a vândut terenul către .>
Recurenta mai susține că reclamantul V. N. a obținut un venit mediu anual de 1.798 lei după cum reiese din expertiza tehnică efectuată de expertul tehnic inginer D. R. pentru anul agricol 2009-2010, că în intervalul de 12 ani (1996-2008) reclamantul a folosit în mod ilegal această suprafață de teren, paguba ridicându-se la suma de_ lei.
Astfel, solicită instanței obligarea pârâtului V. N. la plata cheltuielilor de judecată, la plata daunelor materiale în valoare de_ lei precum și a unor daune morale în valoare de 2000 lei, totalul fiind de_ lei.
Intimații, legal citați, nu au formulat un punct de vedere față de recursul declarat, intimatul V. N., susține la dezbateri respingerea, ca nefondat, a recursului.
Examinând recursul, Tribunalul apreciază că acesta nu este întemeiat.
Faptul că reclamantul s-a folosit de terenul în suprafață de 1,28 ha din anul 1999 și până în prezent și că recurenta, așa după cum se exprimă în finalul motivelor de recurs, înțelege să formuleze pretenții proprii față de acesta în legătură cu acest aspect, nu este de natură a schimba soluția dată în speță.
Cererea pârâtei se constituie astfel într-o veritabilă cerere nouă îndreptată în contra reclamantului însă aceasta nu poate fi făcută pentru prima dată în recurs în conformitate cu dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă potrivit cu care „În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Excepțiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi. Dispozițiile referitoare la apel sunt aplicabile sub acest aspect și în procedura de judecată a recursului conform art.316 Cod procedură civilă.
În atare context, văzând că pretențiile pârâtei nu pot fi analizate pentru prima dată în calea de atac, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat și va menține hotărârea primei instanțe ca temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S. T. domiciliată în ., jud. B., în contradictoriu cu intimat-reclamant V. neculai cu domiciliul în ..Coțușca, jud-. B. și . B. cu sediul în . 1.11, județul B., împotriva sentinței civile nr. 38/2013 a Judecătoriei Darabani pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
A. D. T. N. A. C. C. M.
Red. A.C.
Judecător – M. G. T.
Dact. C.M./06.03.2014
Ex. /2
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 182/2013.... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 738/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
