Fond funciar. Decizia nr. 799/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 799/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 13972/193/2011
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.799
Ședința publică din 03.07.2013
Instanța compusă din:
Președinte - I. P.
Judecător – M. D.
Judecător –C. A.
Grefier – P. R.
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de către recurentul- petent B. T. N., intimații recurenți B. D., A. M., B. I., A. N., T. M., în contradictoriu cu intimații P. A., B. C., C. L. de aplicare a Legii fondului împotriva sentinței civile nr. 4043 din 25.04.2012 pronunțată în dosarul nr._ //2011 al Judecătoriei Săveni.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 26.06.2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi când,
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 19.09.2011 sub numărul_, petentul Bozieanu N. a chemat în judecată în calitate de intimați pe B. D., A. M., B. I., A. N., P. A., B. C., T. M., C. L. de Aplicare A Legii Fondului Funciar A ., C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. - Prin Prefect, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună anularea parțială a Titlului de proprietate nr._/16.03.1995 și a Titlului de proprietate nr._/10.02.2009, în sensul radierii de pe titluri a tuturor pârâților.
În motivarea cererii, petentul a arătat că la data de 16.03.1995 a fost emis Titlul de proprietate nr._, iar la data de 10.02.2009 a fost emis Titlul de proprietate nr._. Nu a intrat în posesia titlurilor în original. Suprafețele de teren înscrise în cele două titluri de proprietate (5ha 1987 mp și 3ha 3400 mp) au fost proprietatea sa, terenul fiind dobândit înainte de colectivizare. Arată reclamantul că terenurile le-a dobândit de la tatăl său, Bozieanu T., încă înainte de colectivizare, teren cu care a fost înscris, împreună cu tatăl său, în Registrul Agricol al ., fila 74 și 75. După colectivizare, întregul teren a trecut la CAP.
A menționat că din căsătoria sa au rezultat șapte copii, respectiv B. D., A. M., B. I., A. N., P. A., B. C. și T. E., dintre care T. E. decedată.
În anul 1986 a decedat Bozieanu M., iar după moartea soției, reclamantul s-a retras la o mănăstire. După anul 1990, una din fiicele sale, P. A., împreună cu soțul acesteia, s-au ocupat de obținerea actelor de proprietate. Petentul a mai arătat că ulterior a aflat că ar fi fost declarat decedat, iar titlurile urmau să se emită pe numele fiilor săi, ca moștenitori deși el nu era decedat în anul 1991.
În dovedirea cererii, petentul a depus la dosar înscrisuri.
Legal citați, intimații B. D., A. M., B. I., A. N., B. C. și T. M. (ca moștenitor al numitei T. E.) au depus la dosar întâmpinare, arătând că solicită admiterea acțiunii, în sensul radierii tuturor pârâților de pe titlurile de proprietate menționate în acțiune.
Legal citată, intimata P. A. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată. În susținere, a menționat că reclamantul nu a indicat temeiul de drept al acțiunii .Că, nu există nici o justificare pentru radierea din titlu, în condițiile în care petentul a făcut acte de dispoziție asupra terenului .A menționat că singura justificare a acțiunii acestuia este de a întoarce un partaj voluntar între toate persoanele înscrise în titlu, pe care s-au bazat contractele încheiate. A mai arătat această intimată că terenul din titluri a fost partajat în cote de 1/8, cote voluntare, nu legale, respectându-se criteriul egalității pe cale consensuală.
Intimata P. A. a mai precizat că reclamantul a atacat contractele și procurile încheiate – Dosar nr._/193/2010 al Judecătoriei B., acțiunea fiindu-i respinsă prin Sentința civilă nr. 2204/05.04.2011. Dosarul nr._/193/2010 a fost disjuns dintr-o cauză de partaj – Dosar nr._ al Judecătoriei B., în prezent suspendat. Titlurile s-au emis pentru toți moștenitorii, urmând ca pe calea dreptului comun să se facă împărțeala. Consideră că nu există o situație nelegală, deoarece terenul din titluri este parțial de la autorul B. Th., tatăl lui B. N., iar parțial din partea mamei defuncte a intimatei, respectiv moștenirea acesteia de la părinți și teren dobândit în timpul căsătoriei părinților.
De asemenea ,a mai arătat că nu a formulat cerere de reconstituire, fiind adus la Primăria Comunei Corni, unde a semnat că renunță la teren, sens în care copiii reclamantului au fost trecuți pe titluri, ca descendenți de gradul II după B. Th., dar și ca moștenitori ai mamei lor, B. M.. Hotărârea care se va pronunța în partaj va stabili autorul, masa și moștenitorii, conform art. 673 ind. 5 și 9 C.proc.civ.
Legal citată, C. L. de Aplicare a Legii Fondului Funciar a Comunei Corni - prin primar a depus la dosar întâmpinare – fila 117, lăsând la aprecierea instanței soluționarea cauzei, și a înaintat la dosar documentația care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate – filele 130-163.
Legal citată, C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. - prin prefect nu și-a trimis reprezentant în instanță și nu a formulat întâmpinare sau alte cereri de probe.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și cu interogatoriu.
Prin sentința civilă nr. 4043 din data de 13.06.2012 ,Judecătoria B. a respins acțiunea formulată de petentul B. N. și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel ,prima instanță de judecată a reținut că temeiul juridic al acțiunii este dat de dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 prin care se reglementează desființarea actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ca urmare a nulității absolute a acestora (datorită unor cauze expres și limitativ prevăzute la literele a - h: precum emiterea în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite potrivit legii, etc.).
A mai reținut că toate persoanele trecute pe cele două titluri, respectiv reclamantul Bozieanu N. și numiții B. D., A. M., B. I., A. N., P. A., B. C. Și T. E., dintre care T. E. decedată, sunt persoane îndreptățite la reconstituire.Că ,reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991 este condiționată de dovedirea calității de persoană îndreptățită sau de succesor al acesteia și de depunerea cererii în termenul prevăzut de lege.
Din documentația înaintată de OCPI B. și de Primăria . în ceea ce privește Titlul de proprietate nr._/10.02.2009, acesta vizează teren propriu al lui B. M., reconstituit moștenitorilor acesteia, respectiv reclamantul, ca soț supraviețuitor și celor șapte copii.
Cu privire la Titlul de proprietate nr._/16.03.1995prima instanță a reținut că la baza reconstituirii a stat registrul agricol, din care rezultă că reclamantul B. N. împreună cu soția B. M. au deținut în proprietate teren în perioada 1959-1961 – fila 236, o suprafață agricolă de 1,90 ha și 0,10 ha curți-construcții, în total 2,00 ha. De asemenea, potrivit tabelului nominal Anexa 3, poz. 469 și 470 – fila 47, figurează ca înscrisă în CAP și suprafața de 2,59 ha de la tatăl reclamantului, B. T., precum și o suprafață de 0,60 ha. În interogatoriul luat reclamantului, acesta a recunoscut că în titlu figurează suprafața de 62 ari, pe care i-ar fi dobândit cu soția defunctă, B. M..
Moștenitorii de grad mai apropiat exclud de la moștenire pe moștenitorii de grad mai îndepărtat, în baza principiului proximității gradului de rudenie. Pârâții nu sunt descendenți de grad I ai defunctului B. T., această calitate având-o reclamantul, ca fiu. În schimb, pârâții, ca fii ai lui B. M., deci descendenți de grad I, vin la moștenirea acesteia alături de reclamant, ca soț supraviețuitor.
A mai arătat prima instanță că potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole se face în condițiile legii, iar de reconstituire beneficiază membrii cooperatori ce au adus pământ în CAP, precum și în condițiile legii, moștenitorii acestora.
Împotriva sentinței civile nr.4043 din 13.06.2012 au formulat cerere de recurs reclamantul B. T. N. și intimații T. M., B. D., A. M., B. I., A. N..
Prin cererea lor de recurs intimații B. D., A. M., B. I., A. N. și T. M., au arătat faptul că au fost de acord prin întâmpinarea depusă cu admiterea acțiunii, conștienți fiind că dreptul de proprietate asupra terenurilor cuprinse în cele două titluri în aparține petentului cu titlu de moștenire de la defunctul B. T.. Au arătat că reclamantul are drepturi exclusive asupra acestor terenuri iar titlurile au fost emise în baza unor documentații întocmite la sugestia intimatei P. A.- sora lor, fără ca ceilalți frați să aibă vreun drept pentru a fi trecuți în titlu ca moștenitori ai lui B. T. și B. M.. Au mai arătat că, pentru B. M. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3,34 ha, fără ca în realitate să aibă vreun drept, deoarece și această suprafață a aparținut petentului B. N. în calitate de moștenitor al lui B. T.. Deoarece au fost de acord cu admiterea acțiunii instanța nu s-a pronunțat în nici un mod cu privire la cest aspect în condițiile în care caracterul contradictoriu al judecății în raport cu acești intimați a dispărut. Sub aspectul pretențiilor invocate cauza față de ei a rămas fără obiect ,instanței de fond revenindu-i obligația ca prin hotărâre să clarifice juridic aspectul la care au făcut referire în sensul admiterii cel puțin în parte a acțiunii.
În drept, au invocat prevederile art.304 ind.1 Cod proc.civ.
Cererea de recurs a fost semnată doar de patru dintre recurenții intimați respectiv de B. D., A. M., B. I. și Aurusulei N., T. M. nesemnând această cerere și neprezentându-se în cursul judecății pentru a complini această lipsă.
Prin cererea sa de recurs petentul B. T.N. a invocat faptul că adevăratul autor al suprafețelor de teren din titlurile ce au fost emise este B. T. –tatăl său ( mai puțin suprafața de 0,62 ha- Ratoș din titlul_ dobândit cu soția sa B. M. în timpul căsătoriei).
Prima instanță a avut de analizat legalitatea titlurilor sub aspectul menționat mai sus cât și a documentațiilor întocmite de C. L. Corni .
A arătat că titlul de proprietate nr._/1995 în forma inițială figura cu mențiunea potrivit căreia intimații-fii săi erau moștenitori alături de el . Or, aceștia în raport cu autorul B. T. nu au vocație de moștenitori. Ulterior acest titlu ar fi fost modificat în sensul că la poziția „autor” necompletată inițial a fost trecut și el petentul alături de tatăl său defunct B. T.-adevăratul autor.
Prin menționarea sa la poziția de autor s-a vizat ,pe de o parte ,păstrarea calității de moștenitori a copiilor săi, iar -pe altă parte, păstrarea calității de moștenitor a sa în raport cu B. T.. În mod corect ambele titluri trebuiau să cuprindă la poziția autor doar pe B. T. . Susține că este evident faptul că, intimata P. A. și soțul acesteia care au fost mandatați să se ocupe de procedura de reconstituire a dreptului de proprietate au mistificat actele în sensul că el ,petentul ,a ajuns să aibă concomitent multiple calități civile care se exclud reciproc respectiv să fie moștenitorul său defunct și în același timp în viață.Prin această modalitate, arată petentul că, a fost deposedat de drepturile conferite de legea fondului funciar.
A mai precizat că, din relațiile primite de la intimata C. Județeană de aplicare a Legii 18/1991 rezultă că modificările titlului de proprietate 4973/1995 s-au făcut în cadrul OCPI B. fără avizul acestei comisii. A susținut acest recurent că prin urmare, titlul de proprietate nr._/2009 a fost emis în baza unei documentații nelegale false. Proveniența terenului înscris în cele două titluri rezultă din adresa nr.1647 din 12.03.2010 emisă de către Primăria Corni. Că, nu există nici un înscris sau declarații din care să rezulte că M. este autoare a vreunei suprafețe de teren în afară de suprafața de 0,62 ari dobândită împreună cu el în titlul căsătoriei.
A mai arătat că hotărârea dată nu a analizat cererea sa ci s-a rezumat a valida atât documentațiile cât și cele două titluri de proprietate ,deși din înscrisurile depuse rezulta clar că fiii au uzurpat în modul cel mai evident dreptul său de proprietate. Mai mult, aceștia au fost de acord în parte cu admiterea acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată, intimata P. A. a solicitat respingerea cererii de recurs. A arătat că recursul nu este încadrat în drept și nu critică considerentele hotărârii reluând motivele de fapt pe care s-a întemeiat acțiunea. A arătat că ,în realitate ,intimații recurenți -fii lui B. T.N., prin poziția lor speră ca terenul să se întoarcă în patrimoniul lui B. N. care să-l reîmpartă,iar prin aceasta să fie deschisă calea de reatacare a contractelor prin care B. N. și B. C. au înstrăinat teren către ea, intimata.
Arată că în cererea de recurs sunt redate aspecte speculative, anume că în actele prealabile titlurilor atacate s-a înscris mențiunea că B. N. este decedat, această mențiune fiind o eroare materială. În realitate nici unul dintre recurenți nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Că ,ea intimata i-a trecut prin bunăvoința ei pe titlul de proprietate și pe ceilalți moștenitori.
A mai susținut intimata că o nulitate absolută nu se improvizează prin acord, acesta fiind motivul pentru care acordul recurenților a fost considerat irelevant pentru prima instanță de judecată. Astfel, consimțământul exprimat de către ceilalți intimați nu poate determina incidența în cauză a art.III alin.1 lit.a pct.ii din Legea 169/1997. Recurenții nu au formulat cerere reconvențională de anulare a titlurilor prin excluderea lor, interesul acestora fiind doar prejudicierea lor, a intimatei P. A.. A mai arătat că nici admiterea în parte a acțiunii pe baza consimțământului celorlalți intimați nu se poate pune în discuție deoarece decât dacă ar aduce o declarație autentică de renunțare la dreptul de moștenire față de autoarea B. M. și față de autorul B. N. .Fiind înscriși în titlul de proprietate se prezumă că au exercitat cererea de reconstituire urmând ca în procesul de împărțeală să se stabilească drepturile de moștenitori cât și celelalte dobândite în baza contractelor deja încheiate, contracte care au directă legătură cu partajul succesoral. Astfel, B. N. și-a înstrăinat întreaga cotă ,la fel și B. C.. A susținut că recurentul petent B. N. are o poziție de persoană care a rămas înscris doar pe titlul de proprietate în realitate dreptul său fiind transmis prin contractele menținute de instanțele judecătorești astfel încât nu are nici un interes să promoveze acțiunea.
A mai arătat că și în situația în care s-ar aduce o declarație de renunțare la drept a celorlalți intimați aceasta ar trebui folosită tot în cadrul partajului succesoral existent pe rolul instanțelor.
În drept, a solicitat respingerea cererii de recurs arătându-se că nu există nici un motiv de casare sau modificare a sentinței atacate.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Potrivit art.302 ind.1 lit.d Cod proc.civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității semnătura recurenților sau a mandatarului.
Cum cererea de recurs nesemnată nu poate investi instanța de recurs în sensul dispozițiilor menționate mai sus instanța va dispune anularea ca nesemnată a recursului declarat de recurentul Todiurișcă M. împotriva sentinței civile nr.4043 din 13.06.2012 a Judecătoriei B..
În ceea ce privește recursul declarat de recurenții B. D., A. M., B. I., A. N. împotriva aceleiași sentințe instanța urmează să-l respingă ca fiind lipsit de interes. Are în vedere faptul că, soluția de pronunțată de prima instanță, de respingere a cererii de anulare a titlurilor de proprietate nr._ din 10.02.2009 respectiv 4797 din 16.03.1995 este o soluție favorabilă acestor recurenți.
Astfel, calitatea de parte în proces nu este suficientă pentru declararea căii de atac fiind necesar ca cel care critică hotărârea să justifice interesul de a o ataca, aceasta reprezentând o condiție de exercițiu a acțiunii civile.
În aceste condiții legitimare procesuală activă are numai partea care a pierdut procesul ,deoarece cel care a avut câștig de cauză nu are interes neputând demonstra drepturile ce i-au fost lezate.
Din dispozitivul sentinței civile nr. 4043 din 13.06.2012 rezultă că recurenții B. D., A. M., B. I., A. N. au avut câștig de cauză, acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia fiind respinsă.
Este adevărat că prin natura pricinii și având în vedere raporturile dintre părți aceștia prin poziția lor au susținut demersul petentului, însă dată fiind calitatea de intimați și contradictorialitatea față de poziția procesuală a petentului precum și modalitatea în care părțile au ales să stabilească calitatea lor în cadrul procesului cererea de recurs formulată în interes propriu de către aceștia nu poate fi primită pentru motivul arătat mai sus, al lipsei de interes.
Prin urmare, instanța va respinge ca fiind lipsit de interes recursul declarat de acești intimați.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul B. N. instanța urmează să-l respingă ca nefondat. Între motivele de recurs recurentul a arătat că terenul din cele două titluri a aparținut lui B. T.. Instanța de recurs va respinge acest motiv având în vedere faptul că, astfel cum a reținut și prima instanță de judecată ,mențiunea fiilor lui B. N. și B. M. în titlurile de proprietate s-a făcut prin luarea în consdierare inclusiv a calității de moștenitori ai defunctei B. M.-soția recurentului B. T.N..
Instanța de judecată are în vedere că în rolul agricol înregistrat pentru numărul casei 387 (f.59 ds.) figurează pentru anul 1959 suprafața totală în posesia gospodăriei de 2 ha teren, între membrii gospodăriei figurând pe lângă B. T.N. și B. M.-soția acestuia ( f.59 ds.).
Prin hotărârea nr.1027 din 21.12.2007 a Comisiei Județene ( fila 64 ds.) pe baza cererilor părții s-a validat suprafața de 2,96 ha teren despre care se arată că a fost nedeclarat în Registrul agricol fiind ținut în fapt și liber din punct de vedere juridic.În cuprinsul hotărârii s-a făcut mențiunea că terenul provine de la B. M.. Mențiunea privind pe defuncta B. M. apare și în procesul verbal întocmit de către C. Comunală Corni la cererea intimatului B. D. pentru suprafața de 3,34 ha teren ,făcându-se mențiunea că în acest sens au fost luate declarații de martori ( f.56 ds.).
În rolul agricol privind situația casei înregistrată sub nr.384 ( f.78 ds.) figurează numiții B. T. și B. Teodosie. În anul 1959 aceștia au figurat înscriși cu o suprafață de 5,18 ha teren.
Mențiunea privind pe B. M. este făcută și la cererea formulată la data de 8.03.1991 ( fila 131ds.),cererile figurând a fi semnate de către B. T.N., aceasta cu toate că la punctul 5 din interogatoriul luat pârâtului B. T.N. s-a arătat că de cererea de reconstituire s-a ocupat fiica sa P. A. ( f.199-200 ds.).
Prin același interogatoriu reclamantul B. N. a recunoscut că o suprafață de 6.200 m.p. teren i-ar fi dobândit împreună cu soția sa defunctă B. M..
Față de cele menționate rezultă că în mod corect prima instanță de judecată a reținut că este neîntemeiată susținerea petentului potrivit căreia intimații nu ar avea calitatea de titulari ai dreptului înscris în titlul de proprietate pentru faptul că el ar fi în viață. Așa cum s-a arătat, în titlurile de proprietate figurează înscrise terenuri ce au provenit de la soția sa B. M. ,fiind irelevant faptul că în rolul agricol figurează înscris cap al gospodăriei doar el petentul.
Instanța nu poate primi susținerea formulată de către recurent potrivit căreia o situație contrarie ar rezulta din adresa emisă de către Primăria Comunei Corni respectiv adresa nr.1647 din 12.03.2010 ,câtă vreme la dosarul cauzei există înscrisuri ,răspunsul dat la interogatoriu de către B. N. și cererea adresată de către fiul acestuia B. D. în care se face referire despre faptul că există suprafețe de teren ce au aparținut anumitei B. M. .
Pe cale de consecință văzând că nu există dovezi care să susțină afirmațiile recurentului potrivit cărora doar de la tatăl său ar proveni terenul -astfel că, s-ar cuveni să figureze înscris doar el în titlurile de proprietate instanța va respinge în temeiul art.312 Cod proc.civ. ca neîntemeiat recursul declarat de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca nesemnat recursul declarat de recurentul T. M., domiciliat în loc.Sarafinești, ., împotriva sentinței civile nr.4043 din 13.06.2012 a Judecătoriei B..
Respinge, ca nefondat recursul declarat de recurentul B. T.N., domiciliat în loc.Sarafinești, ., împotriva sentinței civile nr.4043 din 13.06.2012 a Judecătoriei B..
Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurenții B. D., domiciliat în loc.Sarafinești, ., A. M.,cu același domiciliu, B. I., domiciliat în B., Al.Zorilor, nr.17, ., ., A. N., domiciliată în B., ., ., jud.B., împotriva sentinței civile nr.4043 din 13.06.2012 a Judecătoriei B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.07.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
I. P. M. D. C. A. P. R. |
Red.P.I./21.08.2013
Tehnored.P.R./02.09.2013
Ex.2
| ← Pretenţii. Decizia nr. 955/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 182/2013.... → |
|---|
