Fond funciar. Hotărâre din 14-05-2014, Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 14-05-2014 în dosarul nr. 874/193/2011
Dosar nr._ RECURS
Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 372
Ședința publică din 14 mai 2014
Președinte – H. I.
Judecător – T. N.
Judecător – A. C.
Grefier – U. G. D.
La ordine judecarea recursului declarat de recurenta M. M., domiciliată în satul și ., împotriva sentinței civile nr.7533 din 20 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații P. C., C. L. de Aplicare a Legii 18/1991 Copălău, județul B. și C. Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 – Prefectura B., acțiune civilă având ca obiect „fond funciar”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat L. D. pentru recurentă, lipsind intimații.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat L. D. depune la dosar împuternicirea avocațială și chitanța nr. 193 în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în sensul radierii din titlul de proprietate nr._ din 22 noiembrie 2012 pe numita P. C., persoana care nu are calitatea de moștenitor al numitului D. A., cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 24.01.2011 petenta M. MELANEA a chemat în judecata pe intimații P. C., C. L. de Aplicare a Fondului Funciar a . – prin Primar și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor B. - prin Prefect, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună modificarea titlului de proprietate nr._/22.11.2002, prin radierea intimatei P. C. din acest titlu, întrucât este renunțătoare la succesiunea după defunctul D. A. și să fie obligate intimatele Comisiile la întocmirea și înmânarea titlului de proprietate corect prin menționarea numai a numitei U. M..
În motivarea acțiunii, petenta M. Melanea a arătat că la data de 22.11.2002 a fost eliberat TP nr._/22.11.2002 pe numele autoarei reclamantei, U. M. și a intimatei P. C.. Precizează că U. M. a decedat în anul 1993, iar terenul înscris în titlu a aparținut autorului D. A.. Menționează că a obiectat în fața Comisiei locale de fond funciar când a primit titlu ce menționa numele P. C., întrucât aceasta nu avea calitatea de moștenitoare după D. A..
A arătat petenta că intimata P. C. este nepoată de frate a lui U. M. și la data când a decedat autorul D. A., în anul 1961, tatăl pârâtei era predecedat în război din anul 1945, iar intimata P. C. nu a acceptat succesiunea după defunctul său bunic în termenul prevăzut de lege de 6 luni de la data decesului, motiv pentru care este renunțătoare la moștenire. Menționează că în anul 1961, când a decedat D. A., intimata P. C. avea vârsta de 27 de ani, fiind căsătorită din anul 1956. Precizează că aceasta din urmă a participat la înmormântare, a cunoscut că în termen de 6 luni de la data decesului era obligată să accepte succesiunea, fapt ce nu s-a întâmplat.
A mai menționat petenta că autoarea ei, U. M., fiica defunctului D. A. a acceptat succesiunea, deschizând procedura succesorală la notariatul Raionului B. la data de 09.12.1961. Astfel, consideră că la data de 09.12.1961 s-a stabilit atât masa succesorală, cât și moștenitorii care au acceptat succesiunea, s-a menționat că singurul moștenitor acceptant era numita U. M. și că masa succesorală era formată din suprafața de 12.000 mp teren în ., teren ce se afla în circuitul civil.
Consideră petenta că deși intimata P. C. a formulat cerere de reconstituire, nu era îndreptățită la moștenire, nefiind repusă în termenul de acceptare a moștenirii, deoarece terenurile au fost în circuitul civil și nefăcând acte de acceptare a moștenirii în termenul prevăzut de lege. A arătat petenta că numita P. C. nu a avut niciodată posesia suprafeței de 1,7 ha teren, toate taxele și impozitele au fost achitate de petentă și de autoarea sa, U. M..
În dovedirea acțiunii, petenta a depus la dosar înscrisuri – filele 29-39.
Intimata P. C. a formulat întâmpinare – filele 12-13, arătând că autoarea petentei, U. M., nu a contestat validarea sa când s-a emis adeverința nr. 5905/11.09.1991, când s-a emis titlul de proprietate, deși putea să invoce în timpul vieții faptul că intimata ar fi renunțătoare la moștenirea lui D. A.. A arătat că a formulat cerere de reconstituire la legea fondului funciar. Menționează că nu a renunțat la moștenire, iar o astfel de apărare din partea petentei trebuia valorificată pe calea unei plângeri împotriva hotărârii Comisiei Județene. Consideră intimata că instanța trebuie să țină cont de principiul stabilității circuitului juridic și solicită respingerea acțiunii. În susținere, a depus la dosar înscrisuri – filele 15-23.
Intimatele C. L. DE APLICARE A FONDULUI FUNCIAR . – PRIN PRIMAR și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR B. - PRIN PREFECT nu și-au trimis reprezentant în instanță și nu au formulat întâmpinare.
În dovedire, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar.
Din oficiu, instanța a solicitat relații de la OCPI B. cu privire la titlul de proprietate – filele 47-50 și de la intimata C. L. de Aplicare a Fondului Funciar . – prin Primar – filele 55-61.
La termenul de judecată din data de 03.03.2011, intimata P. C. prin apărător a depus la dosar cerere reconvențională – fila 51, solicitând anularea certificatului de moștenitor nr. 475/1961, deoarece nu a fost chemată la dezbaterea succesiunii după numitul D. A. și nu există cerere de renunțare la succesiune din partea sa.
Prin Încheierea din data de 18.05.2011 – fila 80, instanța a disjuns cererea reconvențională, dispunând formarea unui nou dosar – Dosar nr._ al Judeăctoriei B. și suspendarea prezentei cauze în temeiul art. 244 alin. 1, pct. 1 V.C.proc.civ.
La data de 12.03.2013, instanța a admis cererea de repunere pe rol a cauzei.
Prin sentința civilă nr. 7533 din 20.06.2013 Judecătoria B. a respins acțiunea reținând în considerente următoarea situație de fapt și de drept:
Petenta M. MELANEA a chemat în judecata pe intimații P. C., C. L. de Aplicare a Fondului Funciar a . – prin Primar și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor B. - prin Prefect, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună modificarea titlului de proprietate nr._/22.11.2002, prin radierea intimatei P. C. din acest titlu, pe considerentul că ar fi renunțătoare la succesiunea după defunctul D. A. și să fie obligate intimatele Comisiile la întocmirea și înmânarea titlului de proprietate corect prin menționarea numai a numitei U. M..
Prin Sentința civilă nr. 616/30.01.2012, pronunțată de Judecătoria B. în Dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin nerecurare – filele 85-86, instanța a respins cererea numitei P. C. de a se dispune anularea certificatului de moștenitor S 475/1961, emis de Notariatul de Stat B. – filele 30-33.
Astfel, instanța a reținut că la data de 24.08.1961 a decedat numitul D. A., cu ultimul domiciliu în .. Prin certificatul de moștenitor S nr. 475/1961 a fost stabilită masa bunurilor succesorale rămasă de pe urma defunctului, precum și calitatea de moștenitor a fiicei acestuia, U. M., cu cota de 1/1 din masa bunurilor succesorale. La data de 27.08.1993 a decedat numita U. M., de pe urma căreia au rămas în calitate de moștenitori testamentari numiții M. Melanea și M. I. – certificat de legatar nr. 8/20.01.2011 – BNPA „C. Agaghi-S. Agaghi”. La data de 17.04.1996 a decedat M. I., având drept moștenitoare pe pârâta M. Malanea – certificat de moștenitor nr. 16/03.02.2011 - BNPA „C. Agaghi-S. Agaghi” fila 77.
Reclamanta din prezenta cauza, P. C., are calitatea de nepoată de fiu predecedat a defunctului D. A., fiind succesibilă, în sensul legii civile.
Potrivit art. 700 C.civ, termenul de 6 luni pentru acceptarea moștenirii începe să curgă de la deschiderea succesiunii, în speță 24 august 1961.
Instanța a reținut că numita P. C. nu au făcut dovada existenței unui act de acceptare expresă sau tacită a moștenirii, nu a preluat vreun bun din masa succesorală, iar potrivit declarațiilor martorilor, nu a locuit în casa defunctului după decesul acestuia și nici nu a preluat bunuri din locuință și nici nu a lucrat vreo suprafață de teren. Dimpotrivă, martorii au arătat că după decesul lui D. A., de casă, grădină și grajd s-a ocupat U. M., iar după decesul acesteia, pârâta M. Melanea. Acceptarea tacită a moștenirii nu poate fi întemeiată pe acte de conservare sau de administrare provizorie a bunurilor, motiv pentru care instanța a respins cererea numitei P. C. de anulare certificat de moștenitor.
Reține instanța că în prezenta cauză este ținută a face verificări particulare cu privire la faptul dacă intimata P. C. a renunțat la succesiunea după numitul D. A., așadar nu doar dacă a acceptat expres sau tacit moștenirea.
Ori potrivit Certificatului de moștenitor S 475/1961, emis de Notariatul de Stat B. – filele 30-31, nu a fost menționată intimata P. C. ca renunțătoare la succesiune. Cel care renunță la succesiune nu intră în categoria persoanelor care sunt moștenitori, în acest caz nu este vorba de neacceptarea succesiunii în condițiile art. 700 V.C.civ. și care este doar prezumat de lege ca renunțător, ci dimpotrivă, se dovedește cu certitudine (declarație notarială) că nu este moștenitor, dat fiind faptul că a renunțat expres la succesiune. Prin efectul renunțării la succesiune, moștenitorul este socotit că nu a fost niciodată moștenitor, iar vocația sa succesorală este retroactiv desființată.
Dispozițiile art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 stabilesc că moștenitorii sunt de drept repuși în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor, ei fiind considerați că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei, care nu este infirmată de nicio altă prevedere legală.
Instanța a reținut că potrivit acestor dispoziții legale, pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moștenitorii care nu au acceptat-o în termenul și condițiile art. 700 V.C.civ., iar nu și cei care au renunțat la succesiune, potrivit art. 969 V.C.civ. D. renunțarea la succesiune vizează atât bunurile prezente în succesiune la data decesului, cât și cele care vor intra eventual în succesiunea respectivă. Art. 13 din Legea nr. 18/1991 repune în termenul de acceptare a succesiunii, prin formularea cererii de reconstituire, numai pe moștenitorii autorului (acceptanți și neacceptanți), noțiune ce exclude pe renunțători.
Văzând că intimata P. C. a formulat în termen legal cerere de reconstituire, sub nr. 754/13.03.1991 –fila 100, că nu a renunțat la succesiune și că petenta sau autoarea ei, U. M., nu au atacat prin plângere adresată instanței, în termen legal, hotărârile de validare ale intimatei C. Județeană de Aplicare a Fondului Funciar - Prefectura B., precum și pentru considerentele arătate mai sus, menite a asigura stabilitate circuitului civil, instanța a respins acțiunea.
Împotriva sentinței în termen legal a declarat recurs petenta M. Melanea criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 9 și 204 indice 1 Cod procedură civilă.
Invocă recurenta că hotărârea pronunțată este nelegală și temeinică fiind dată cu încălcarea legii și a unei hotărâri judecătorești reprezentată de sentința civilă nr. 616 din 30 ianuarie 2012 pronunțată în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin nerecurare prin care s-a respins acțiune intimatei P. C. de anulare a certificatului de moștenitor nr. S. 475/1961 și a stabilit cu autoritate de lucru judecată să singura moștenitoare a defunctului D. A. este U. M.. Că ceea ce a omis instanța a observa este că suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate nr._/22.11.2022 este suprafața de 12.000 mp teren menționată în masa succesorală din certificatul de moștenitor, iar diferența de 5400 mp din același titlu de proprietate face obiectul contractului de vânzare – cumpărare nr. 1781/1335/16.06.1959 și contractului de vânzare – cumpărare nr. 1877/1 din 5.08.1976, astfel că cererea de radiere a intimatei din titlu este întemeiată, fiind confirmată de instanțele de judecată și care nu au fost anulate, astfel că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de intimată este nelegală, aceasta neputînd fi repusă în dreptul de a moșteni prin simpla cerere formulată la Legea 18/1991 întrucât terenul pentru care aceasta a solicitat reconstituirea se afla în circuitul civil la data decesului autorului D. A. după care ea nu a acceptat moștenirea, fapt confirmat de certificatul de moștenitor.
A mai invocat recurenta că în mod greșit prima instanță a respins cererea sa pe considerentul lipsei plângerii împotriva Hotărârii Comisiei Județene, deoarece această susținere nu este întemeiată pe nici un înscris probator, la dosar neexistând nici o hotărâre a intimatei C. Județeană B. și nici o dovadă că această hotărâre ar fi fost comunicată vreodată autoarei U. M. care a decedat în anul 1993, anterior eliberării titlului de proprietate cum de altfel nu există nici un înscris care să ateste comunicarea adeverinței de proprietate.
Pentru aceste motive recurenta solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în urma rejudecării cauzei acțiunea să fie admisă astfel cum a fost formulată în sensul radierii din Titlul de proprietate nr._/22.12.2002 a intimatei P. C..
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale aplicabile în cauză Tribunalul constată prezentul recurs ca fiind nefondat urmând a fi respins ca atare în temeiul art. 312 alin. 1 – 3 Cod procedură civilă, cu consecința menținerii sentinței recurente ca fiind temeinică și legală pentru considerentele ce vor succede:
Astfel, reține Tribunalul că spre deosebire de cauza ce a format obiectul dosarului nr._, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 616/30.01.2012 irevocabilă prin care s-a respins acțiune de anulare a certificatului de moștenitor nr. 5475/1961 acțiunea formulată de intimata P. C., în prezenta cauză, instanța a avut de analizat, ca o particularitate specifică acțiunilor întemeiate pe dispozițiile Legii 18/1991, respectiv dacă intimata P. C. a renunțat la succesiunea după defunctul D. A., deoarece neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul prevăzut de lege (adică acceptarea expresă, tacită sau forțată a moștenirii) nu se confundă cu instituția renunțării la moștenire.
Ori, astfel cum a reținut și prima instanță potrivit Certificatului de moștenitor nr. S 475/1961, intimata P. C. nu a fost menționată ca renunțătoare la succesiune, ci față de aceasta s-a aplicat prezumția prevăzută art. 700 Cod civil, potrivit cu care cel care nu și-a exprimat dreptul de opțiune succesorală în termenul prevăzut de lege este prezumat ca fiind renunțător.
În plus dispozițiile Legii 18/1991 respectiv art. 13 alin. 2, prevăd o excepție de la principiul indivizibilității opțiunii succesorală. Astfel, textul de lege menționat prevede că stabilirea /reconstituirea „dreptului de proprietate se face la cerere” depusă de către fostul proprietar sau moștenitorii lui, deci moștenitorii sunt de drept repuși în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvin din terenurile ce au aparținut autorului lor, ei fiind considerați că au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei.
În această privință este de observat că pot beneficia de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii doar moștenitorii care nu au acceptat-o, în termenul și condițiile prevăzute de art. 700 Cod civil, iar nu și cei care au renunțat la succesiune, în condițiile art. 696 Cod civil, intimata fiind acea moștenitoare care se încadrează în categoria moștenitorilor renunțării potrivit art. 700 cod civil și cum aceasta a formulat în termen legal cererea de constituire în mod legal prima instanță a respins acțiune (a se vedea în acest sens și Decizia nr. XI din 5 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).
Mai reține Tribunalul, față de susținerea recurentei că la data deschiderii moștenirii defunctului D. A. suprafața de teren era în circuitul civil, această susținere nu poate fi primită deoarece Certificatul de moștenitor invocat și care se referă doar la suprafața de 12.000 mp, nu face dovada dreptului de proprietate, iar diferența de teren la data când a fost cumpărată nu se afla în circuitul civil, cel puțin pentru suprafața de teren cumpărată prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1877/1 din 5 august 1976 ca efect al Legii 58/1974.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurente M. Melani, domiciliată în . împotriva sentinței civile nr. 7533 din 20 iunie 2013 a Judecătoriei B. pe care o menține, în contradictoriu cu P. C., C. L. de Aplicare a Legii 18/1991 Copălău, județul B. și C. Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 – Prefectura B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
H. I. T. N., A. C. U. D.
Red. HI/ 5 iunie 2014,
Jud. A. A.
Dact. D.U.
Ex. 2/ 10 iunie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 335/2014. Tribunalul BOTOŞANI | Pretenţii. Decizia nr. 451/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
