Contestaţie la executare. Decizia nr. 70/2016. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 70/2016 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 70/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBBRV:2016:004._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 70/.> Ședința publică de la 19 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S.
Judecător M. I. B.
Grefier C. O.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelantul contestator G. N. M. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. B., prin reprezentant legal, împotriva Sentinței civile nr. 2530/09.03.2015 pronunțată Judecătoria B., în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare și la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată și reține că, prin întâmpinarea pe care a formulat-o, partea intimată a solicitat ca dezbaterile în cauza de față să aibă loc și în absența reprezentantului său, în conformitate cu dispozițiile art. 411 pct.2 teza a II a din Codul de procedură civilă.
În urma studierii actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține că Încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 9 decembrie 2015, prin care a fost soluționată cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către partea apelantă, a dobândit caracter definitiv. prin neexercitarea împotriva sa a căii de atac instituite de lege.
Așa fiind, tribunalul, în raport cu dispozițiile art.470 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, invocă excepția de netimbrare a cererii de apel ce constituie obiectul prezentului dosar și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții, în raport cu dispozițiile art.248 alin.1 din codul de procedură civilă raportat la cele ale art.482 din același act normativ.
TRIBUNALUL:
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 2530/09.03.2015 pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria B.:
A respins cererea având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatorul G. N.-M. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. B., ca neîntemeiată.
Suma în cuantum de 1000 lei reprezentând taxă de timbru aferentă contestației la executare a rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, la data de 07.04.2014, Direcția Regională Antifraudă Fiscală București a efectuat un control privind verificarea legalității operațiunilor comerciale efectuate de contestator în urma căruia s-a constatat că statul a fost prejudiciat cu suma de 39.397 lei, din care 19.962 lei reprezentând impozit pe venit aferent tranzacțiilor comerciale efectuate în perioada 2009-2014, iar 19.435 lei cu titlu de CASS pentru aceeași perioadă, rezultat din comercializarea pe piața internă către persoane fizice a unui număr de 22 de autoturisme achiziționate în sistem second hand.
Întrucât în sarcina contestatorului s-au stabilit obligații în cuantum de 39.397 lei, prin Decizia nr._/02.09.2014 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, Direcția Regională Antifraudă Fiscală București ( fl. 12), au fost luate măsuri asigurătorii asupra bunurilor identificate în patrimoniul contestatorului. Totodată, la data de 18.09.2014, intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. B., a emis adresele de înființare a popririi asigurătorie către terții popriți Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Raotex Impex SRL, în vederea indisponibilizării sumelor cuvenite contestatorului debitor (fl. 43-45).
Atât decizia de instituire a măsurilor asiguratorii, cât și adresele de înființare a popririi i-au fost aduse la cunoștință debitorului fiscal la data de 26.09.2014, respectiv la 30.09.2014 ( fl. 42, 43, 47) pentru ca împotriva acestora, societatea debitoare să formuleze în termen legal prezenta contestație la executare.
În drept, potrivit, art. 129 alin. 2 C.proc.fisc. se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
De asemenea, potrivit alin. 5 al aceluiași articol, decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată și semnată de către conducătorul organului fiscal competent. În conformitate cu alin. 11, împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172.
Potrivit art.172 alin.1 din OG nr.92/2003, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. O dispoziție similară este cuprinsă și la art.711 alin.1 N.C.pr.civ. invocându-se dreptul celor interesați sau vătămați prin executarea silită de a o contesta în cadrul contestației la executare.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale, rezultă că pentru a se justifica instituirea acestei măsuri, organul de control trebuie să aprecieze că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă sau să își risipească patrimoniul.
Văzând starea de fapt mai sus expusă, precum și dispozițiile legale enunțate, instanța a reținut că luarea măsurilor asigurătorii prin decizia contestată s-a făcut în conformitate cu prevederile legale, organul fiscal motivând decizia de instituire a măsurilor asigurătorii. Astfel cum rezultă din cuprinsul referatului justificativ, în perioada 11.11._13, contestatorul a achiziționat un număr de 22 de autovehicule în valoare totală de 228.607 lei, autovehicule ce au fost comercializate conform documentelor prezentate către diferite persoane fizice, contestatorul încasând suma de 353.372 lei, pentru care nu a achitat impozit pe venit aferent tranzacțiilor comerciale efectuate și nici contribuția CASS.
De asemenea, instanța a reținut și faptul că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii_/02.09.2014 a fost semnată de către conducătorul organului fiscal competent, iar aspectele invocate de contestator conform cărora suma pentru care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii nu este certă, nu pot fi analizate în cadrul prezentei cereri, aceasta având posibilitatea de a ataca acest titlu de creanță în procedura de contencios administrativ.
În baza tuturor considerentelor de fapt și de drept anterior prezentate, instanța a respins cererea având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatorul G. N.-M., în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. B., ca neîntemeiată.
În ceea ce privește suma reprezentând taxă de timbru aferentă contestației la executare, pentru care s-a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru, se avansează din fondurile Ministerului de Justiție, în contul Baroului B., a avut în vedere dispozițiile art. 18 din OG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar care prevede” dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia”.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul contestator G. N. M. considerând-o netemeinică și nelegală.
Întrucât apelul formulat nu a fost legal timbrat, prin rezoluția din data de 20 iulie 2015, întocmită în conformitate cu prevederile art. XV alin. 2 din Legea nr. 2/2013, instanța de apel a instituit, printre altele, în sarcina părții apelante, obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 500 de lei, datorată potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 lit b din OUG nr. 80/2013 pentru cererea de exercitare a căii de atac pe care a promovat-o.
Partea menționată nu a exercitat împotriva modului de stabilire de către instanță a taxei judiciare de timbru calea de atac instituită de lege, însă, la termenul de judecată din data de 24.11.2015, a formulat, verbal, cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii sale de plata sumei de bani datorată cu acest titlu.
Prin încheierea de ședință din data de 09.12.2015 instanța a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată verbal de către apelantul G. N. – M., iar împotriva acestei încheieri apelantul contestator nu a formulat cerere de reexaminare în termenul de 5 zile de la comunicare prevăzut de lege.
Așa fiind, la termenul de judecată din data de 19.01.2015, constatând că apelantul contestator nu a timbrat cererea formulată, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării cererii de apel, în temeiul dispozițiilor art. 197, 247 Cod procedură civilă și art. 33 și art.36 din OUG 80/2013 și a rămas în pronunțare asupra ei, reținând următoarele:
Art. 33 din OUG nr.80/2013 prevede că:
(1) „Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru”, iar art. 36 din același act normativ statuează că:
(1) „Dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său inițial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanța va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanță.
(2) Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanță reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, acțiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal”.
Art. 197 Cod proc.civ. prevede că: „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii”, iar art. 247 alin.1 Cod proc.civ. dispune că: „Excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate înaintea instanței de recurs numai dacă, pentru soluționare, nu este necesară administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi”.
Având în vedere dispozițiile legale anterior evocate, constatând că apelantul contestator nu și-a îndeplinit obligația de a depune taxa judiciară de timbru datorată pentru calea de atac promovată, în temeiul art.248 alin.1 C.proc.civ., tribunalul va admite excepția invocată din oficiu și, pe cale de consecință, în temeiul art.480 alin.1 Cod proc.civ. raportat la art.33 și art.36 din OUG 80/2013, va anula apelul declarat de apelantul contestator, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de netimbrare a apelului invocată de instanță, din oficiu, și, în consecință:
Anulează, ca netimbrat, apelul declarat de apelantul contestator G. N. M. împotriva sentinței civile nr.2530/09.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.01.2016.
Președinte, Judecător,
L. S. M. I. B.
Grefier,
C. O.
Red. Jud.M.I.B 19.02.2016
Tehnored. C.O. 19.02.2016 - 4 ex.
Jud. fond. I. R. D.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 371/2014. Tribunalul BRAŞOV | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 1487/2015.... → |
|---|
