Partaj judiciar. Decizia nr. 332/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 332/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 332/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 332/R
Ședința publică din data de 23 iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – A. G. – judecător
JUDECĂTOR – R. C.
JUDECĂTOR – S. N.
Grefier – C. N.-D.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurentul pârât M. A., în contradictoriu cu intimata reclamantă S. A. și cu intimații pârâții V. H., O. G., Stegel H.-H., I. G. și ., împotriva Sentinței civile nr. 2449/2014, pronunțată de Judecătoria F., în dosarul civil nr._, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat H. V., pentru recurentul pârât și consilier juridic M. N., pentru intimata pârâtă ., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Reprezentantul convențional al intimatei pârâte depune la dosarul cauzei delegația de reprezentare.
Reprezentanții convenționali ai părților arată că nu au chestiuni prealabile de invocat și nici probe de solicitat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de solicitat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile în cauză și acordă cuvântul părților, prin reprezentant, asupra recursului ce formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta convențională a recurentului pârât solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate și obligarea intimatei reclamante la plata onorariului pentru expert pe care recurentul l-a achitat în procesul de partaj, fără cheltuieli de judecată. Arată că acțiunea în partaj a fost pornită de intimata reclamantă S. A.. Nu din culpa recurentului nu s-a finalizat acțiunea în partaj, ci din culpa exclusivă a reclamantei.
Reprezentantul convențional al intimatei pârâte arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului de față.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului dedus judecății.
TRIBUNALUL,
Constată că prin sentința civilă 2449/2014 a Judecătoriei F. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta S. A. în contradictoriu cu pârâtul M. A., având ca obiect partaj și modificare suprafață imobil.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit extrasului de carte funciară pentru informare eliberat de OCPI B. – BCPI F. la data de 12.11.2012, imobilul înscris în CF nr._ Șoarș (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 1933), nr. top. 9 ,10, compus din casă, curte și grădină, în suprafață totală de 1912 mp, aparține în coproprietate reclamantei și pârâtului, în cote indivize egale de ½ parte pentru fiecare, dobândite în baza unor convenții (contract de întreținere și respectiv de donație).
Din înscrisurile aflate la dosar, inclusiv declarațiile părților, rezultă că imobilul este situat în satul Șoarș, ., ., că există o partajare prin acordul coproprietarilor a folosinței construcțiilor, cu acces separat pentru fiecare din corpuri, accesul în curte fiind comun.
În vederea efectuării partajului, solicitat de părți în natură, s-a încuviințat efectuarea unor expertize judiciare în specialitatea construcții și respectiv topografie cadastru, pentru identificarea imobilului, evaluarea acestuia, crearea de loturi corespunzător cotelor părți deținute de părți, stabilirea unor eventuale sulte.
Astfel, prin raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, geodezie, cadastru funciar nr._/2013, întocmit de expertul judiciar F. I., în urma identificării imobilului teren cu nr. top. 9, 10, înscris în CF nr._ Șoarș (CF vechi 1933), s-a concluzionat în sensul că suprafața acestuia, determinată prin măsurătorile topografice efectuate după stabilirea limitelor (imobilul fiind delimitat de imobilele vecine) este de 3720 mp, superioară celei înscrisă în evidențele de carte funciară, care este de 1912 mp. Expertul a procedat la dezmembrarea imobilului și crearea de loturi conform obiectivelor expertizei, precizând însă că, pentru a se putea efectua operațiunea de dezmembrare, trebuie efectuată inițial operațiunea de rectificare de suprafață conform rezultatelor măsurătorilor: 1324 mp pentru terenul aferent nr.top.9, curți – construcții, mai mare cu 762 mp față de înscrierile din cartea funciară, respectiv 2396 mp pentru terenul aferent nr.top.10, grădină, mai mare cu 1046 mp față de înscrierile din cartea funciară (raport de expertiză și anexele acestuia, inclusiv planul de amplasament și delimitare a imobilului).
P. suplimentul la raportul de expertiză, întocmit în urma obiecțiunilor formulate de părți și încuviințate de instanță, expertul judiciar a precizat că operațiunea de rectificare de suprafață este obligatorie și trebuie realizată înainte de dezmembrarea imobilului pe loturi, întrucât nu este posibilă o dezmembrare pornind de la suprafața înscrisă în cartea funciară, ci doar de la suprafața care există în realitate ( supliment la raportul de expertiză).
Reclamanta a formulat astfel o completare a cererii de chemare în judecată, solicitând chemarea în judecată a pârâților V. Helmuth, O. G., S. H. H., I. G. și . primar, pârâți în contradictoriu cu care să se dispună rectificarea suprafeței terenului înscris în CF nr._ Șoarș (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr.1933), astfel: de la suprafața de 562 mp la suprafața de 1324 mp, pentru nr.top.9; de la suprafața de 1350 mp la suprafața de 2396 mp, pentru nr.top.10.
În motivarea acestei completări a cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat concluziile raportului de expertiză topografică efectuat în cauză, conform cu care suprafața terenului cu privire la care se solicită partajul este în realitate mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, iar pentru a se putea opera dezmembrarea este necesară în prealabil rectificarea suprafeței, în măsura în care din probele administrate va rezulta faptul că granițele terenului în litigiu nu încalcă terenurile învecinate.
P. suplimentul la raportul de expertiză tehnică topografică, întocmit de expertul judiciar urmare a încuviințării completării expertizei inițiale cu noi obiective, în sensul de a se preciza de unde provine diferența de suprafață constatată în teren, în raport cu cea înscrisă în cartea funciară, precum și identificarea imobilelor învecinate celui care face obiectul litigiului, s-a concluzionat inițial că rectificarea de suprafață solicitată nu are cum să afecteze imobilele învecinate, atâta timp cât în teren nu se modifică aliniamentul sau poziția gardurilor care delimitează imobilul, limite care sunt recunoscute de vecini așa cum sunt ele amplasate în teren.
Ulterior însă, urmare a obiecțiunilor formulate de reclamantă și de pârâta . primar, în sensul identificării greșite a imobilului care se învecinează cu cel în litigiu pe latura de nord – vest, printr-un nou supliment la raportul de expertiză, s-a constatat că reclamanta și pârâtul M. A. au în folosință și terenul aferent nr.top.11, înscris în CF nr._ Șoarș (CF vechi nr.442), în suprafață de 1551 mp, al cărei proprietară este numita T. E. O. (extras de CF). În anexele nr.21 – 23 – plan de situație cu imobilele cu nr.top.9, 10 și 11, respectiv plan de amplasament și delimitare a imobilului, expertul a identificat atât imobilul cu nr. top.11, cât și imobilul cu nr.top.9, 10, a determinat suprafețele acestora prin măsurătorile topografice (1551 mp pentru imobilul cu nr.top.11 și 2169 mp pentru imobilul cu nr. top. 9 și 10) și a reținut că terenul cu nr.top.11 este încorporat în imobilul situat la numărul administrativ 4, alături de terenul cu nr. top.9 și de cel cu nr.top.10, aflate în proprietatea reclamantei și pârâtului.
Rezultă din ultimul supliment la raportul de expertiză topografică că partajarea în natură a imobilului nu se poate dispune în varianta stabilită inițial de expert, întrucât dezmembrarea se referă și la terenul cu nr. top. 11, imobil care, deși se află în folosința părților în litigiu, nu este proprietatea acestora, ci are un alt proprietar, care nu a fost chemat în judecată. Astfel, deși reclamanta a formulat cereri de amânare a cauzei pentru introducerea în proces a moștenitorilor proprietarei tabulare T. E. O., despre care a susținut că este decedată, o astfel de cerere nu a fost formulată, iar la ultimul termen aceasta nu s-a mai prezentat.
În același timp, nici una dintre părți nu au solicitat refacerea raportului de expertiză în sensul ca dezmembrarea și crearea loturilor să se refere doar la terenul care se identifică prin nr.top.9 și 10, aflat în proprietatea acestora. Din cererea de chemare în judecată rezultă că partajul se referă la întregul imobilul situat în localitatea Șoarș, nr.adm.4, fără să se cunoască la data formulării cererii că o parte a acestuia (respectiv o parte din curtea și din grădina imobilului) are o altă identificare topografică și un alt proprietar, situație rezultată doar în urma expertizei topografice efectuată în proces.
P. urmare, întrucât este imposibilă efectuarea partajului în modalitatea solicitată de părți, față de concluziile expertizei topografice, de faptul că proprietarul terenului cu nr.top.11 nu a fost chemat în judecată și de împrejurarea că nu s-a solicitat crearea de loturi fără luarea în considerare a terenului de sub nr.top.11, instanța a dispus respingerea acțiunii formulată și modificată de reclamantă.
Referitor la cererea formulată de pârât privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că pârâtul a fost de acord cu partajul, apreciind asupra culpei procesuale, în conformitate cu art.274 Cod procedură civilă, se va dispune obligarea reclamantei la plata către pârât a sumei de 1200 lei reprezentând onorariul de avocat, urmând să rămână în sarcina fiecăreia dintre părți sumele pe care le-au achitat cu titlu de onorariu expert.
Împotriva acestei sentința a declarat recurs pârâtul, criticând-o cu privire la cheltuielile de judecată.
S-a susținut în motivarea recursului că reclamanta trebuia să suporte toate cheltuielile de judecată, inclusiv onorariu de expert.
Recurentul pârât a fost obligat să plătească jumătate din onorariul de expert, în cuantum de 1870 lei.
Acțiunea reclamantei a fost respinsă și în conformitate cu prevederile art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții trebuie să plătească cheltuielile de judecată.
Recursul a fost înregistrat inițial pe rolul Tribunalului pentru Minori și Familie B., instanță care a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului B..
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța reține că recursul nu este întemeiat.
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă a avut ca obiect partajarea unui imobil.
Recurentul pârât a formulat întâmpinare în dosarul de fond prin care a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii reclamantei și a propus obiective pentru expertiza încuviințată de instanță în probațiune.
Față de această poziție a recurentului și față de obiectul cauzei, instanța de fond a reținut în mod corect că nu se pot pune în sarcina reclamantei cheltuielile efectuate de pârât pentru administrarea probei cu expertiza.
Expertiza, în litigiile de partaj judiciar, este o probă care profită ambelor părți, iar față de poziția adoptată de pârât prin întâmpinare, nu se poate reține că reclamanta a căzut în pretenții în ceea ce privește aceste cheltuieli de judecată.
În consecință, față de considerentele mai sus expuse, instanța va respinge recursul și va menține sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul M. A. împotriva sentinței civile 2449/2014 a Judecătoriei F., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. G. R. C. S. N.
GREFIER
C. N.-D.
Red. SN/02.07.2015
Tehnored. CND/02.07.2015
Ex. 2
Jud fond – L. D.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 800/2015.... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 887/2015.... → |
|---|
