Contestaţie la executare. Hotărâre din 23-04-2014, Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 403/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 403/R
Ședința publică de la 23 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. S. – judecător
JUDECĂTOR: P. M.
JUDECĂTOR: A. B.
GREFIER: E. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta reclamantă Z. N. A., împotriva sentinței civile nr._/31.10.2014, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Aministratia Județeană a Finantelor P. Brasov, prin reprezentant legal, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Cercetând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că, reprezentantul convențional al părții recurente, în îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina sa prin rezoluția președintelui completului de judecată din data de 28.03.2014, a depus la dosarul cauzei o notă de ședință, prin care arată că înțelege să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, aferente cererii de recurs pe care a promovat-o, originalul procurii generale notariale, în baza căreia a efectuat demersul juridic în numele și pentru partea recurentă și două exemplare ale cererii de recurs ce cuprinde semnătura sa.
Totodată, prin nota astfel formulată, titularul său arată că înțelege să solicite instanței ca, în cadrul căii de atac al recursului să se admită administrarea ca probă a adresei nr. 7561 pe care CNAS B. a emis-o în data de 17.03.2014. Totodată, titularul acestui înscris solicită instanței ca dezbaterile în cauză să aibă loc și în absența sa.
Instanța constată că toate înscrisurile despre care partea recurentă prin reprezentant convențional a făcut vorbire în sensul celor consemnate anterior au fost depuse la dosarul cauzei.
Față de cererea pe care partea recurentă a formulat-o, în sensul ca dezbaterile să se realizeze și în absența sa, respectiv a reprezentantului său de la dezbateri, tribunalul constată că sunt incidente dispozițiile art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă, astfel că va delibera asupra cererii în probațiune ce a fost formulată în sensul celor anterior menționate.
În urma deliberării, cu prioritate, tribunalul, făcând aplicarea art. 159 alin. 4 din Codul de procedură civilă, 159 indice 1 alin. 4 din Codul de procedură civilă, stabilește că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea de recurs ce constituie obiectul prezentului dosar, în raport de condițiile existente in articolele 2 pct. 3 și art. 299 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
În ceea ce privește cererea în probațiune formulată în cauză, constată că aceasta îndeplinește cerința de admisibilitate prevăzută de art. 305 din Codul de procedură, precum și condițiile prevăzute de art. 167 din același act normativ, astfel că o admite.
În conformitate cu dispozițiile art. 150 din codul de procedură civilă declară închise dezbaterile, iar față de actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată că prin sentința civilă nr._/ 31.10.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea Z. N. A. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. B..
P. a pronunța această hotărâre, instanța de judecată a reținut următoarele:
Potrivit înscrisului de la fila 7 dosar instanța a reținut împrejurarea că actele de executare constând în Titlul executoriu nr._ și a Somației nr. 8/_ /_ i-au fost comunicate contestatoarei la data de 15.01.2013, iar potrivit înscrisului de la fila 17, instanța a reținut că contestatoarea a formulat contestația la executare cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 173 alin.1 lit.a din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală și art. 401 alin.1 lit.a C.pr.civ.
Din înscrisurile depuse de contestatoare (f. 14-16, 21), instanța a reținut faptul că contestatoarea s-a căsătorit în anul 1999 cu numitul WOLFGANG LUDWIG, cetățean german, contestatoarea dobândind cetățenia germană la data de 09 martie 1981. Din actele depuse de contestatoare nu rezultă împrejurarea că acesta și-a pierdut sau că aceasta ar fi renunțat la cetățenia română.
La fila 24 dosar se află un document care atestă împrejurarea că la data de 03.03.2000 contestatoarea a devenit membră DAK- Casa de Sănătate Germană pentru Angajați, primind numărul de asigurări de sănătate_. Nu s-a depus copia unui card de asigurare valid sau un alt document similar de dată mai recentă și care să vizeze perioada avută în vedere de CASJ B. la emiterea deciziilor de impunere menționate în Titlul executoriu nr. nr._.
Față de înscrisurile aflate la dosar filele 65-69 – decizii de impunere emise de CASJ B., recipise de expediție predare - confirmare primire corespondență emise de furnizorul serviciului . precum și înscrisurile de la filele 93-101, instanța a reținut împrejurarea că contestatoarei i-au fost comunicate titlurile de creanță fiscală cu respectarea art. 44 alin.1 alin.2 din OG 92/2003, aceste recipise, cu nr. de prezentare_,_, purtând semnătura de primire a destinatarului, semnătură necontestată potrivit art. 178 și urm. C.pr.civ, menționându-se în actul comunicat destinatarului emitentul și actul comunicat (CASJ B. nr. Decizie_/14.06.2012 și nr. Decizie_/12.06.2012). Din actele depuse de contestatoare rezultă împrejurarea că contestatoarea este contribuabil care are declarat un domiciliu fiscal în România. Până la momentul judecății contestatoarea nu a negat, nu a contestat faptul comunicării deciziilor de impunere (titluri de creanță fiscală), nu a făcut dovada că aceste decizii au fost contestate potrivit procedurii instituite de norma specială, respectiv disp.art. 205 și urm din OG 92/2003.
Totodată, instanța a reținut împrejurarea că parte din creanța fiscală înscrisă în titlul executoriu o reprezintă impozit pe venituri din cedarea folosinței bunurilor, dobânzi și accesorii, la baza stabilirii cuantumului acestei creanțe fiind D.I.P.A nr._ din 05.09.2012 – deci un act care emană însăși de la contestatoare ( o declarație de impunere plăți anticipate).
Nu s-a depus de către contestatoare un certificat de impunere fiscală pentru a se vedea care sunt bunurile imobile impozabile, dar ținând cont de limitele investirii, dispozițiile art. 129 alin.6 C.pr.civ. și aspectele de fapt învederate de contestatoare, instanța apreciază că nu este necesar a aprofunda acest aspect, aceasta cu atât mai pregnant cu cât contestatoarea nu a formulat nici un fel de critici cu privire la natura acestei creanțe fiscale și accesoriile ei.
Instanța a reținut incidența în cauză a următoarelor norme legale:
OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală
Art. 44 alin. 1 și 2 (1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2) Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Art. 45 (1) Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.
Art.141 alin. (2) Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Art. 172
(1) Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
(2) Dispozițiile privind suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanță președințială prevăzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.
(3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Art.205 (1) Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Art.207 (1) Contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal
Fața de starea de fapt reținută, natura titlului de creanță fiscală, limitele în care instanța de executare poate analiza legalitatea titlului de creanță fiscală și dispozițiile art. 399 alin.3 C.pr.civ. cu raportare la art. 172 alin.3 și art. 205 și urm. din OG 92/2003, instanța a apreciat că pe calea contestației la executare nu se poate pronunța asupra aspectelor învederate de contestatoare, respectiv dacă sumele cuprinse în deciziile de impunere emise de CASJ B. sunt datorate sau nu de către contestatoare, aceste aspecte putând fi clarificate numai de către instanța investită potrivit art. 218 alin.3 din OG 92/2003, a soluționa contestația formulată împotriva acestor titluri de creanță fiscală.
Cum în speță nu s-a făcut dovada contestării deciziilor de impunere, iar instanța a apreciat că acestea au fost comunicate contestatoarei - debitor fiscal cu respectarea art.44 din OG 92/2003, rezultă că actele de executare contestate constând în Titlul executoriu nr._ și a Somației nr. 8/_ /_, au fost emise cu respectarea art.144 și art.145, nesubzistând cauze care să conducă la anularea lor din perspectiva conținutului și al formei, motiv pentru care a apreciat că se impune respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs contestatoarea Z. N. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, și solicitând în principal casarea cu trimitere spre rejudecare a hotărârii atacate, ca urmare a necercetării fondului dreptului dedus judecății, iar în subsidiar, modificarea în tot a sentinței și admiterea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta – contestatoare a arătate că prima instanță nu a analizat pe fond contestația la executare formulată, rezumându-se la a enumera textele de lege incidente și starea de fapt, asemănător expunerii din hotărârile CEDO și fără a lua în considerare situația particulară a contestatoarei, expusă în ansamblu prin cererea de chemare în judecată.
Astfel, recurenta - contestatoare menționează că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că domiciliază în străinătate, fiind asigurat al unei companii străine, argumente ce se impuneau a fi cercetate din moment ce titlul executoriu nu este o hotărâre judecătorească ce nu putea fi reanalizată pentru că beneficia de autoritate de lucru judecat.
Din perspectiva art. 6 CEDO arată că instanța europeană s-a pronunțat în sensul că în măsura în care argumentele părților nu sunt efectiv „auzite” de către instanța de judecată, hotărârea echivalează cu o lipsă de judecată, fiind doar o înșiruire faptică argumentată în drept, care nu echivalează cu o cercetare a fondului dedus judecății.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 399-404 și 299-316 din Codul de procedură civilă.
Intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. B. nu a depus la dosar întâmpinare.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cererea dedusă judecății raportat la motivele invocate, la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale incidente în speță, tribunalul a reținut următoarele:
Cu ocazia judecării cererii de recurs, recurenta – contestatoare Z. N. A. a depus la dosar adresa nr. 7561/ 17.03.2014 eliberată de CASJ B. prin care aceasta din urmă a comunicat că au fost anulate obligațiile reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru perioada 2007-2011, care au stat la baza emiterii deciziilor de impunere nr._/ 19.10.2011, nr._/ 14.06.2012 și nr._/12.06.2012 (fila 17).
Prin urmare, după pronunțarea sentinței atacate, emitentul deciziilor de impunere ce au avut ca obiect contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente și al deciziilor accesorii acestora, respectiv CASJ B., a procedat la anularea actelor ce au stat, în parte, la baza emiterii titlului executoriu nr._ din 20.12.2012 și a somației nr. 8/_ /_ din 20.12.2012, atacate în prezenta cauză.
În această situație, executarea silită pornită în baza unor titluri de creanță anulate nu mai poate continua, actele administrativ fiscale anulate nemaiproducând efecte.
Revenind la criticile expuse în cererea de recurs, instanța constată că acestea nu sunt fondate, întrucât judecătorul fondului a expus pe larg motivele de fapt și de drept care au dus la pronunțarea sentinței atacate, cu respectarea dispozițiilor art. 261 din Codul de procedură civilă.
Acesta, cu respectarea dispozițiilor art. 129 din Codul de procedură civilă, a arătat în mod corect care sunt limitele în care instanța învestită cu o contestație la executare poate analiza legalitatea titlului de creanță fiscală prin raportare la prevederile art. 172 alin. 3 și art. 205 din OG nr. 92/ 2003. Instanța de fond nu putea analiza titlul de creanță, chiar dacă acesta nu era o hotărâre dată de o instanță de judecată, din moment ce pentru contestarea lui era prevăzută o altă procedură legală.
Având în vedere toate considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1, 2 și 3 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 304¹ din Codul de procedură civilă, tribunalul va admite recursul dedus judecății și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va admite în parte contestația la executare și va anula actele de executare efectuate în temeiul titlurilor de creanță anulate de CASJ B.. Va păstra soluția de respingere a cererii care vizează anularea actelor de executare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venituri din cedarea folosinței bunurilor.
Fiind partea aflată în culpă procesuală, în temeiul art. 274 alin 1 coroborat cu art. 316 din Codul de procedură civilă, intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. B. va fi obligată să plătească recurentei – contestatoare suma de 301,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în ambele instanțe, reprezentând taxe judiciare de timbru și timbru judiciar.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta – contestatoare Z. N. A., în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor P. B., împotriva sentinței civile nr._/31.10.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dos. civ. Nr._, pe care o modifică în parte și în consecință:
Admite în parte contestația la executare dedusă judecății și anulează în parte somația nr. 8/_ /_ și titlul executoriu nr._, emise de intimată în 20.12.2012, în sensul înlăturării din acestea a sumelor reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate.
Obligă intimata să plătească recurentei – contestatoare suma de 301,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Menține soluția de respingere a celorlalte pretenții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
L. StroiaPetrina MoșAngelica B.
GREFIER,
E. M.
Red. P.M./ 29.05.2014
Tehnored. I.M./ 04.06.2014
Jud. fond: C. D. T.
- 2 ex. –
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 873/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1170/2014. Tribunalul... → |
|---|
