Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 339/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 339/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 04-10-2013 în dosarul nr. 339/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 339/. publică de la 04 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. S.
Judecător A. B.
Grefier D. Litescu P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către apelanta petentă A. Agricolă „A. 2001”, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimata ., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 9344/2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța constată, după începerea ședinței de judecată, serviciul de registratură al instanție a comunicat la dosar un înscris, formulat de către apelantă, prin care, aceasta arată că înțelege să înainteze la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, datorată pentru cererea de apel.
Tribunalul, cu prioritate, făcând aplicarea art. 159 ind. 1 alin. 4 Cod procedură civilă, stabilește că este competent general, material și teritorial, să soluționeze cererea de apel ce constituie obiectul prezentului dosar, față de prevederile art. 2 pct. 2 și ale art. 282 alin. 1 Cod procedură civilă.
Instanța constată că, prin rezoluția administrativă, aflată la fila nr. 4 din dosar, în sarcina părții apelante a instituit si obligația de plata a unui timbru judiciar de 0,15 lei, pentru calea de atac exercitată, iar partea apelanta nu a făcut dovada îndepliniri acestei obligații.
Așa fiind, ținând seama de dispozițiile cuprinse în O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, care stipulează că prevederile legale care reglementează regimul juridic al taxei judiciare de timbru se aplică și în cazul timbrului judiciar, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. 2 și 3 din Legea nr. 146/1997, invocă excepția de insuficientă timbrare a cererii de apel, iar, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra acesteia.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de apel de față, constată că, prin sentința civilă nr. 9344/03.06.2013, Judecătoria B. a respins plângerea formulată de petenta Asociația A. 2011 împotriva încheierilor de carte funciară nr. 7346/08.02.2011 și nr._/10.06.2011 pronunțate de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B., ca nefondată.
La adoptarea acestei soluții, instanța menționată a reținut că, la data de 26 01 2011, a fost înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. cererea petentei Asociația Agricolă A. 2001 de intabulare a dreptului ei de proprietate și de radiere a sechestrului A. și a ipotecii și interdicției de înstrăinare și grevare în favoarea Băncii Agricole, referitor la cartea funciară_ C., top 3542/1/168. Ca acte justificative se menționează că s-au depus sentința 1371/2010 a Tribunalului D., convenția de vânzare cumpărare 79/23 07 2007, sentința 4759/2005 a Judecătoriei B. și 6727/2007 a Judecătoriei B..
P. încheierea 7346/08 02 2011/26 01 2011 s-a dispus radierea sechestrului și s-au respins celelalte solicitări. P. încheierea_/10 06 2011 a OCPI B., cererea de reexaminare a fost respinsă.
Esențial, petenta solicită să fie intabulat dreptul ei de proprietate în baza Sentinței Tribunalul D., atașată în copie la filele 18,19 dosar și să fie radiat dreptul de ipotecă al Băncii Agricole pe considerentul că a cesionat creanța avută împotriva .>
A. 2001 arată prin plângerea de carte funciară că dreptul de creanță al Băncii Agricole fiind cesionat către AVAB „este evident că acesta nu mai există”, creanța Băncii stingându-se odată cu perfectarea contractului de cesiune. „Odată cu stingerea dreptului de creanță s-a stins și dreptul de ipotecă înscris în favoarea celui care nu mai deține dreptul de creanță”. (fila 6 dosar). Se mai arată că însăși vânzătoarea S. C. SA confirmă susținerile petentei (fila 6 dosar). Într-adevăr, se constată că niciuna din cele două societăți A. 2011 și S. C., nu au atacat sentința Tribunalului D., rămasă definitivă prin neapelare.
Din copia cărții funciare nr.actual_ C., fost_ A+172, top 3542/1/168 rezultă că proprietar tabular este societatea S. C. SA prin Legea 15/1990 (fila 27).
La foaia de sarcini este înscris dreptul de ipotecă pentru valoarea de un milion de dolari, în favoarea Băncii Agricole SA și de asemenea este înscris în baza actului cu număr 265/05 01 2006 procesul verbal de sechestru_/2005 emis de DGFP AFP C. și instituit un drept de ipotecă legală în baza OG 92/2003 pentru creanțe bugetare restante în favoarea DGFP B.-AFP C..
Cererea petentei de intabulare a dreptului său de proprietate nu este fondată întrucât convenția sub semnătură privată de vânzare cumpărare nr.79/23 07 2007 a terenurilor, convenție ce face obiectul cauzei civile în care s-a pronunțat Sentința 1371/2010 de către Tribunalul D., excede dispozițiilor art.151 alin.9 și 10 OG 92/2003.
Referitor la aceste prevederi, petenta a apreciat că art.151 din OG 92/2003 se referă la bunurile mobile și nu se aplică în speță.
Petenta omite însă dispozițiile art.154 din OG 92/2003 referitoare la executarea silită a bunurilor imobile, unde se arată “Executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art.151 alin. (9), (10) și (11), art. 152 alin. (1) și (2) și art. 153^1 fiind aplicabile.”
Convenția 79/23 07 2007 excede acestor dispoziții legale prohibitive imperative întrucât prin procesul verbal încheiat anterior nr.265 din data de 05 01 2006, Statul Român, prin DGFP AFP C. a instituit sechestru, adică a indisponibilizat bunul (terenuri cu privire la care părțile au înțeles să contracteze sub semnătură privată), indisponibilizarea având ca scop recuperarea creanței bugetare de la . de 14.665.591 lei. Părțile nu pot contracta în dauna creditorului Statul Român.
În fine, Tribunalul D. nu a hotărât ca sentința 1371/2010 să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare și act apt pentru intabulare.
Cererea de radiere a ipotecii Băncii Agricole nu poate fi primită întrucât cesiunea de creanță nu este o cauză de stingere a unei garanții reale imobiliare. Codul civil nu pune semnul egalității între stingerea unui drept principal și transmiterea acestuia. De asemenea, modalitățile de stingere a ipotecii, ca drept real accesoriu dreptului de creanță principal, sunt exhaustiv prevăzute de Codul civil, iar cesiunea de creanță nu este prevăzută ca modalitate de stingere a ipotecii.
Împotriva sentinței civile nr. 9344/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria B., petenta Asociația A. 2011, prin reprezentant convențional avocat C. N., a exercitat calea de atac a apelului, fără a indica motivele de fapt și de drept pe care această cerere se întemeiază.
La termenul de judecată de astăzi, instanța, pentru considerentele expuse în practicaua deciziei, a invocat excepția de insuficientă timbrare a cererii de apel ce constituie obiectul prezentului dosar.
În conformitate cu prevederile existente în art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ce sunt aplicabile și în procedura de soluționare a căii de atac a apelului potrivit dispozițiilor existente în art. 298 din același act normativ, tribunalul va analiza cu prioritate excepția absolută și dirimantă pe care a invocat-o din oficiu, excepție ce face d e prisos în tot cercetarea în fond a pricinii, iar, în acest sens reține următoarele:
Conform prevederilor cuprinse în art. 1 alin. 1 din O. nr. 32 /1995, act normativ ce este aplicabil în speța d e față, timbrul judiciar se aplică, în condițiile prezentei ordonanțe, acțiunilor, cererilor, actelor și serviciilor de competența tuturor instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 3 alin. 1 din același act normativ, cererile de chemare în judecată, adresate instanțelor judecătorești, se timbrează cu timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, în cazul în care se solicită soluționarea în fond a cauzei, și în valoare de 0,15 lei, când cererile au ca obiect exercitarea unei căi de atac, iar în prevederile existente în art. 9 din OG nr. 32/1995, se statuează că cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător.
În cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Potrivit art.1 din Legea nr.146/1997 referitoare la taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru și se taxează în mod diferențiat după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani. De asemenea, art.20 alin.1 și 2 din același act normativ dispune că taxa judiciară de timbru se achită anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării cererii ,instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
În speță,la data înregistrării pe rolul instanței a prezentei cereri de apel, apelanta nu a fost făcută dovada achitării niciunei sume de bani cu titlu de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar, motiv pentru care instanța, în conformitate cu dispozițiile legale precitate, prin rezoluția președintelui completului de judecată, a stabilit în sarcina acestei părți obligația de plată a sumei de 4 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru și a sumei de 0,15 lei cu titlu de timbru judiciar, sub sancțiunea anulării cererii de apel pe care a promovat-o ca netimbrată.
Această dispoziție a instanței a fost adusă la cunoștința apelantei prin citația ce i-a fost trimisă pentru termenul de judecată de astăzi, însă partea menționată nu a înțeles să i se conformeze, nefăcând dovada achitării sumei de bani pe care o datorează cu titlu de timbru judiciar pentru cererea de apel pe care a formulat-o.
Așa fiind, Tribunalul, pentru considerentele ce preced, în temeiul art.137 alin 1 din codul de procedură civilă coroborat cu dispozițiile legale menționate, va admite excepția pe care a invocat-o din oficiu ,iar ,în temeiul art. 9 din OG nr. 32/1995, coroborat cu 20 alin 3 din Legea nr.146/1997 ,va anula ca insuficient timbrată cererea de apel ce formează obiectul prezentului dosar, instanța neputându-se pronunța asupra fondului cauzei atâta timp cât nu a fost învestită cu o cerere care să îndeplinească toate condițiile instituite de lege ,inclusiv cele relative la timbraj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de insuficientă timbrare a cererii de apel, invocată din oficiu, și în consecință:
Anulează cererea de apel formulată de apelanta Asociația Agricolă A. 2001, cu sediul în Comuna Ț., . D., reprezentată legal de președinte, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în Municipiul C., ., județul B..
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 4.10.2013.
Președinte, L. S. | Judecător, A. B. | |
Grefier, D. Litescu P. |
Red.L.S. 5.11.2013
Tehnored.D.L.P. 13.11.2013 – 4 ex
Jud fond M. A.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1169/2013. Tribunalul BRAŞOV | Anulare act. Decizia nr. 1313/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
