Rectificare carte funciară. Decizia nr. 216/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 216/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 15-02-2013 în dosarul nr. 216/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 216/R
Ședința publică din data de 15 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – P. M.– judecător
Judecător – A. B.
Judecător – L. S.
Grefier – I. T.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta reclamantă . de P., în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. ,,Ț. B.” SA prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 241/14.02.2012, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 30 ianuarie 2013, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul dispozițiilor art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 07.02.2013 și apoi, din lipsă de timp, pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Constată că prin sentința civilă nr. 241/14.02.2012 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria F. a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta . primar, în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect rectificare carte funciară.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele considerente:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._/197/2011, reclamanta . primar, a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând rectificarea înscrierii dreptului de administrare operativă în favoarea ., în sensul radierii acestora din CF 918 Șercaia nr. top.130, 131, 132. S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, imobilul înscris în CF 918 Șercaia nr. top.130, 131, 132. a trecut în proprietatea Statului Român în temeiul deciziei nr.143/07.03.1987 dată în executarea Decretului 223/1974, iar acest titlu nu a fost contestat până în prezent. S-a arătat că, potrivit art.6 din Legea nr.213/1998, „fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ – teritoriale și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil”. S-a menționat că, titlul nu a fost contestat, astfel că este valabil.
În motivarea acțiunii, reclamanta a mai arătat că, în timp ce acest imobil se găsea, anterior anului 1990, în proprietatea socialistă de stat, asupra lui s-a constituit un drept de administrare operativă specific orânduirii socialiste, iar dreptul de administrare operativă este un drept real propriu proprietății socialiste de stat și care a dispărut odată cu această proprietate socialistă de stat; el era dreptul pe care organizațiile socialiste de stat îl aveau asupra bunurilor ce li se repartizau planificat din fondul unitar al proprietății socialiste de stat.
P. Decizia nr.384/23.05.1987 a fostului Consiliu Popular al Județului B., dreptul de administrare operativă a imobilului în litigiu a fost constituit în favoarea I.E.E.L.I.F. B., autoare .. După anul 1990 fosta I.E.E.L.I.F. B. a încetat să mai facă acte de administrare asupra acestui imobil, astfel că unitatea administrativ – teritorială a Comunei Șercaia a început să-și exercite plenar dreptul de proprietate asupra imobilului. În consecință, imobilul a fost închiriat către două familii care au fost socotite „cazuri sociale”.
Întrucât imobilul era dintre cele intrate în proprietatea statului conform Legii 112/1995, celor doi chiriași le-au fost încheiate contracte de vânzare – cumpărare, nr.336/2009 și 335/2009, iar aceste contracte nu au fost atacate de nimeni.
Cu privire la interesul reclamantei de a promova o acțiune întemeiată pe disp. art.34 din Legea 7/1996, s-a arătat că, reclamanta are calitate de vânzător al construcțiilor, și, deci, este ținută să răspundă pentru evicțiune pe de o parte, iar pe de altă parte, ea este proprietar al restului imobilului nevândut, în condițiile art.6 din Legea 213/1998.
Față de motivele mai sus invocate, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii.
La dosarul cauzei pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca fiind nefondată și fără temei legal.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că, în fapt imobilul din . a fost înscris în capitalul social al societății lor începând cu anul 1987 și până în prezent cu mențiunea că până în anul 1989 societatea a fost cu capital integral la stat, iar după 1989 cu capital privat în urma procesului de privatizare și încheierii a două contracte cu F.P.S în prezent A.V.A.S. București. Pârâta a arătat că, prin cumpărarea în totalitate a acțiunilor de la F.P.S. a dobândit casa, iar terenul aferent de 2387 m.p. a rămas în prezent în proprietatea Statului Român reprezentat de A.V.A.S. București și nu de Primăria Șercaia. S-a mai arătat că, fără a fi notificați de Primăria Șercaia și numai în baza HCL Șercaia nr.14 sau 13 din 2008, anexele 2 și 3, eronat prin încheierea 7344/2008 OCPI B. – Biroul CF F., le retrage dreptul de administrare operativă fără a fi înștiințați în prealabil. În legătură cu HCL nr.14 sau 13/2008 au aceeași dată 15.05, același conținut, dar semnături diferite și cu mențiunea că ambele exemplare se dactilografiază cum că un exemplar din acesta le este destinat lor spre comunicare, dar pe care nu l-au primit din 2008 și până în prezent.
S-a invocat decizia nr.96/. a Tribunalului B. și decizia nr.118/R/25.01.2011 a Curții de Apel B..
În concluzie, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca fiind nefondată și fără temei legal.
P. sentința civilă nr._ din 27.10.011 s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B. invocată de instanță din oficiu, și în consecință cauza s-a declinat în favoarea Judecătoriei F..
Cauza s-a înregistrat pe rolul primei instanțe sub nr._ .
Examinând actele și lucrările dosarului, judecătoria a reținut următoarele:
P. Hotărârile nr.13 și 14 din 15.05.2008 a Consiliului Local Șercaia (fil.51,52 dos._/197/2011 al Judecătoriei B.), s-a aprobat radierea dreptului de administrare operativă înscris în foaia de sarcini a imobilului înscris în CF 918 Șercaia top.130, 131, 132 în favoarea ., revenindu-se la situația de carte funciară anterioară Decizia 384 din 23 mai 1987. P. această decizie s-a transmis imobilul situat în ., înscris în CF nr.918 Șercaia sub nr. top 130, 131 și 132 compus din casă, anexe gospodărești și teren din administrarea Exploatării Comunale și Locative F. în administrarea Intreprinderii de Evidență și Exploatare a lucrărilor de îmbunătățire funciară B..
P. încheierea nr.1713/2006 emisă de Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară B. (fil.44 dos._/197/2011 al Judecătoriei B.), s-a înscris dreptul de administrare operativă în favorul lui . asupra imobilului arătat mai sus.
P. încheierea nr. 7344/01.07.2008 emisă de O.C.P.I. B. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară F., s-a admis cererea cu privire la imobilul înscris în CF nr. 918 Șercaia nr. top. 130, 131, 132, proprietatea Statului Român, și s-a radiat dreptul de administrare operativă înscris sub C 10 în favoarea petentei.
În cuprinsul încheierii s-a reținut că cererea de radiere s-a întemeiat pe Hotărârea nr. 14 din data de 15.05.2008 a Consiliului Local Șercaia. Împotriva acestei încheieri, pârâta S.C Ț. B. a formulat plângere care a fost respinsă prin sentința civilă 1181/2009 a Judecătoriei F..
P. decizia civilă nr.96/. a Tribunalului B., pronunțată în dosarul nr._ s-a admis apelul declarat de apelanta ., împotriva sentinței civil enr.1181/2009 a Judecătoriei F. pe care a schimbat-o în sensul că a admis plângerea împotriva încheierii nr.7344/2008 pronunțată de OCPI B. și a respins cererea de radiere a dreptului de administrare operativă.
S-a reținut că, pentru a dispune măsura radierii, Biroul de cadastru și publicitate imobiliară a avut în vedere doar Hotărârea Consiliului Local Șercaia nr.14/2008 prin care s-a aprobat radierea dreptului de administrare operativă ori aceasta nu a avut un caracter valabil iar prin decizia civilă 118/2011 a Curții de Apel B. a fost anulată această hotărâre.
Potrivit art. 33 din Legea nr.7/1996 alin.1 „în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia; alin.2 „prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă de obiectul unei înscrieri în cartea funciară; alin.4 rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă …, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă”.
P. decizia nr.118/R/25 ianuarie 2011 a Curții de Apel B., pronunțată în dosarul nr._, s-a admis recursul declarat de reclamanta ., împotriva sentinței civile nr.922/CA/30.06.2010 pronunțată de Tribunalul B. – secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr._ pe care a modificat-o, în sensul că s-a admis acțiunea formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu Consiliul Local al Comunei Șercaia și în consecință s-a dispus anularea Hotărârii Consiliului Local Șercaia nr.14/2008.
S-a reținut că, în fapt și în drept Consiliul local al . depășit competența materială prin adoptarea hotărârii atacate, întrucât din coroborarea dispozițiilor art.121 din Legea nr.215/2001 și ale art.36 alin.2 din aceeași lege, rezultă că această autoritate, având atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, dar nu poate dispune radierea din CF a unui asemenea drept asupra bunului decât pe baza unei hotărâri judecătorești și în condițiile legii.
S-a menționat că pârâtul Consiliul local al comunei Șercaia nu avea competența materială să adopte o hotărâre de radiere a unui drept din CF, în acest sens, s-a reținut că hotărârea atacată este nulă din punct de vedere legal pentru că proiectul de hotărâre nu a figurat pe ordinea de zi a ședinței din data de 15.05.2008, iar potrivit convocatorului ședinței se menționează „revocarea dreptului de administrare directă” și nu de radiere cum s-a adoptat prin Hotărârea Consiliului Local. Mai mult, radierea unui drept de administrare operativă înscris în favoarea unei persoane juridice nu este de competența autorității administrației locale.
S-a mai reținut de către instanța de recurs faptul că și potrivit Decretului – Lege nr.115/1938 operațiunile de CF trebuiau realizate tot cu respectarea legii. Ca atare nici în condițiile Decretului – Lege nr.115/1938 nu se putea efectua o astfel de operațiune de radiere a unui drept din CF pe baza unei hotărâri de consiliu local.
Pentru a fi posibilă, acțiunea în rectificarea conținutului cărții funciare este necesar ca oricare dintre cele patru cazuri strict și limitativ prevăzute de art.34 pct.1 și 4 din Legea nr.7/1996 republicată, în vigoare la data introducerii acțiunii, să fie constatate printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Acțiunea în rectificare are un caracter accesoriu, depinzând deci de existența unei alte acțiuni cu caracter principal pe care se grevează. Înscrierea dreptului de administrare al pârâtei în cartea funciară s-a făcut în baza unui înscris care nu a fost desființat, dimpotrivă în considerentele deciziei civile nr.118/R/2009 a Curții de Apel B., s-a reținut că bunul în litigiu a intrat cu titlu valabil în proprietatea statului, iar la data apariției Legii nr.213/1998 acesta se afla deja în patrimoniul reclamantei. S-a mai arătat în continuare că anularea efectivă a dreptului . se poate face doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Numai o asemenea hotărâre poate constitui temei pentru rectificarea ulterioară a cărții funciare.
Împotriva acestei sentințe a declarat calea de atac a recursului reclamanta . prin primar, care a solicitat modificarea în tot a hotărârii în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de recurs recurenta arată că acțiunea în rectificarea înscrierii dreptului de administrare operativă a S.C. Ț. B. S.A. este o acțiune întemeiată pe dispoz. art. 34 pct. 3 și 4 din Legea 7/1996. Potrivit acestor texte legale, rectificarea unor înscrieri din cartea funciară poate fi cerută dacă printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a constatat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele juridice ale actului în temeiul căruia s-a făcut înscrierea sau dacă s-a constatat că înscrierea în CF nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
P. cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că dreptul de administrare operativă înscris în anul 2006 în CF în beneficiul pârâtei nu este cunoscut de actuala legislație și că, din această cauză, au încetat condițiile de existență ale acestui drept, precum și efectele juridice ale Deciziei nr. 384/1987.
Judecătoria F. a reținut că acțiunea în rectificare tabu/ară este o acțiune accesorie și că pentru promovarea ei este necesară o altă acțiune, principală, care să ducă la obținerea unei hotărâri judecătorești care să constate cazurile de rectificare prev. la art. 34 din Legea 7/1996.
Raționamentul instanței de fond este nejuridic în opinia recurentei, ducând la proceduri inutile și la dilatarea proceselor.
Sensul celor cuprinse în art. 34 din Legea 7/1996 nu este acela al realizării unei judecăți succesive, ci acela al cercetării jurisdicționale a cauzelor de rectificare.
Rectificarea înscrierilor se face de registrul de carte funciară la cererea oricărei persoane interesate care prezintă o singură hotărâre prin care să se fi analizat cazurile de rectificare invocate de reclamant și să se fi admis existența acestor cazuri.
Potrivit art. 33 din Legea 7/1996, prin rectificare se înțelege radierea,
îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face
obiectul unei înscrieri în CF iar această rectificare se face fie pe cale amiabilă,
fie prin hotărâre judecătorească.
Deci, rectificarea, adică radierea dreptului de administrare operativă, se poate face la cererea persoanei interesate care a obținut o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care se dispune rectificarea, după ce instanța a analizat, evident, cazurile de rectificare invocate.
Distincția cu care operează Judecătoria F. nu este rezonabilă și rațională. Legea nu vorbește de două acțiuni judiciare, ci de cererea făcută de orice persoană interesată, adresată OCPI, de a se rectifica înscrierile din cartea funciară, dacă este în posesia unei hotărâri judecătorești prin care s-a dispus o asemenea rectificare ca urmare a analizării cazurilor invocate.
Altfel spus, prin acțiune s-a cerut tocmai ca instanța să se pronunțe asupra existenței - constatării - cazurilor de rectificare întemeiate pe dispoz. art. 34 pct. 3 și 4 din Legea 7/1.996 și, în cazul în care acestea se verifică, să dispună rectificarea, în consecință.
In concluzie, văzând că Decizia nr. 384/1987 al fostului Consiliu popular al Județului B. nu mai poate să producă efecte apte de înscriere în anul 2006, că dreptul de administrare operativă nu mai are întrunite condițiile de existență, el încetând odată cu dreptul de proprietate socialistă, recurenta solicită admiterea recursului.
Cererea de recurs este timbrată cu 5808 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
În motivarea acestei poziții procesuale se arată că imobilul face parte din patrimoniul intimatei din anul 1087 și până în prezent. Intimata a intrat în procesul de privatizare în anii 1998 – 1999, iar FPS, actualmente A. București, a vândut acțiunile societății conform listei mijloacelor fixe deținute de societate în care era inclus și imobilul în discuție, cu excepția terenului, care a rămas cu drept de administrare operativă.
IEELIF B. a devenit în anul 1991 societate pe acțiuni legal constituită sub denumirea . B. în baza Legii nr.30/1990 și HG nr.292/1991 societate cu capital integral de stat până la privatizarea începută în anul 1998. P. constituirea actualei societăți . în anul 1991 a fost preluat atât activul, cât și pasivul fostei întreprinderi IEELIF B..
Niciodată . avut calitatea să-și exercite plenar dreptul de proprietate pentru simplu motiv că nu a fost niciodată în proprietatea sa. Recurenta nu specifică în ce calitate și cu ce drept a procedat la închirierea prin abuz a imobilului care nu a aparținut niciodată primăriei, iar abuzul a culminat cu vânzarea ilegală a imobilului în 2009.
Intimata pârâtă invocă mai multe hotărâri judecătorești, respectiv decizia nr. 96/. a Tribunalului B., decizia nr. 118/R/25.01.2011 a Curții de Apel B., decizia nr. 2085/R/14.10.2011 a Curții de Apel B., sentința civilă nr. 241/2012, care face obiectul prezentului recurs.
Analizând sentința atacată în raport de motivele de recurs invocate, de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată următoarele:
In conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 7/1996 republicata, in cazul in care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, in privința înscrierii, cu situația juridica reala, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibila a face obiectul unei înscrieri in cartea funciara, rectificarea înscrierilor in cartea funciara putându-se face fie pe cale amiabila, prin declarație autentica, fie in caz de litigiu, prin hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila.
Art. 34 din același act normativ prevede ca orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca: înscrierea sau actul in temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic in temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situația reala actuala a imobilului. Dispozițiile legale citate nu fac vorbire despre necesitatea promovării a două cereri distincte, una prin care să se solicite constatarea nulității titlului și alta prin care să se ceară rectificarea cărții funciare, și nici despre necesitatea constatării prealabile printr-o hotărâre judecătorească a nulității titlului pentru a obține rectificarea cărții funciare pentru cazurile instituite de prevederile art. 34 pct.3 și 4 din Legea nr. 7/1996.
In speță, reclamanta a solicitat să se dispună rectificarea înscrierii dreptului de administrare operativă în favoarea pârâtei, întrucât au încetat condițiile de existență ale acestui drept, precum și efectele juridice ale deciziei nr. 384/1987
Este evident, chiar in absenta unei acțiuni separate pe care sa se grefeze acțiunea in rectificare de CF, ca rectificarea cărții funciare solicitată nu este o acțiune accesorie, întrucât nu se bazează pe nulitatea titlului în baza căruia intimata a obținut înscrierea dreptului său în cartea funciară, ci pe analizarea condițiilor de existență la momentul înscrierii dreptului în cartea funciară și în prezent a dreptului de administrare operativă.
Concret, nu se contestă valabilitatea titlului în baza căruia s-a înscris dreptul de administrare operativă, ci se solicită verificarea efectelor acestui titlu în anul 2006, când, potrivit susținerilor reclamantei, dreptul de administrare operativă nu întrunește cerințele de existență, întrucât a încetat odată cu dreptul de proprietate socialistă.
Ca urmare, acțiunea este pe deplin admisibilă, prima instanță apreciind în mod greșit că aceasta nu poate fi primită datorită caracterului accesoriu al acțiunii în rectificare.
Așadar, prin prisma art. 33 alin. 1 si art. 34 din Legea nr. 7/1996 se impunea cercetarea pe fond a cererii de rectificare a cărții funciare, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. 1,2 și 5 C.pr.civ., întrucât prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, Tribunalul urmează să admită cererea de recurs, să caseze sentința atacată și să trimită cauza spre rejudecare Judecătoriei F..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de recurs formulată de recurenta reclamantă . prin primar și convențional de av. I. D., în contradictoriu cu intimata pârâtă ., reprezentată de av. M. I., împotriva sentinței civile nr. 241/14.02.2012 a Judecătoriei F., pronunțată în dosarul nr._, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei F..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.02.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
P. M. A. B. L. S.
Grefier,
I. T.
Red. A.B./14.05.2013
Tehnored. I.T./14.05.2013; 2 ex.
Jud. fond: Boștean O. M. L.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 224/2013. Tribunalul BRAŞOV | Grăniţuire. Decizia nr. 220/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
