Validare poprire. Decizia nr. 281/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 281/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 281/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIA CIVILĂ NR. 281/A
Ședința publică din data de 04 iulie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător L. S.
Grefier I. T.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelanta – terț poprit ., P. R. L. în contradictoriu cu intimata creditoare S. I. P. R. L. și intimatul debitor B. M. I., având ca obiect validare poprire, împotriva sentinței civile numărul 2619/13.02.2013 pronunțată de Judecătoria B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 19 iunie 2013, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în temeiul dispozițiilor art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 27 iunie 2013 și apoi, din lipsă de timp, pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Constată că prin sentința civilă nr. 2619/13.02.2013 pronunțată în dosarul nr._ /2010 Judecătoria B. a admis cererea formulată de creditoarea . contradictoriu cu debitorul M. I. B., și terțul poprit . și, în consecință, a validat poprirea înființată la data de 20.07.2012 în dosarul execuțional nr. 319/2012 și a obligat terțul poprit la plata către creditoare a sumelor datorate debitorului până la concurența sumei de 175.944,66 USD și 20.631,17 lei și în conformitate cu prevederile art. 409 C.proc.civ.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele considerente:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ creditoarea . chemat în judecată debitorul M. I. B. și terțul poprit ., solicitând instanței ca, în baza probelor administrate în cauză, să dispună validarea popririi înființate la data de 20.07.2012, în dosarul execuțional nr. 319/2012, aplicarea unei amenzi prevăzute de lege terțului poprit dacă se dovedește că a refuzat cu rea-credință îndeplinirea obligațiilor privind efectuarea popririi și obligarea terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, creditoarea a învederat instanței că, în conformitate cu documentele contabile depuse la Administrația Finanțelor Publice, de către . pe luna 12.2011, rezultă că aceasta are înregistrată în contabilitate o sumă datorată asociaților în cuantum de 3.372.325 lei. Creditoarea a mai arătat că B. M. are calitatea de asociat în ., deținând 50 % din părțile sociale și că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 456 C.proc.civ.
În drept, creditoarea a invocat prevederile art. 452, art. 456 alin. 1, art. 460 C.proc.civ.
Debitorul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii formulate, având în vedere că între debitor și terțul poprit a fost încheiat un acord conform căruia toate sumele de bani pe care firma le datorează asociatului său să fie achitate începând cu data de 1.03.2017.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 20.07.2012, în dosarul execuțional nr. 319/2012, a fost emisă adresa de înființare a popirii, comunicată terțului poprit M. SRL la data de 24.07.2012, prin care i s-a pus în vedere acestuia interdicția de a plăti contravaloarea sumelor de bani poprite până la concurența sumei datorate.
Conform relațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului debitorul B. I.-M. are calitatea de asociat al terțului poprit ., deținând 50 % din părțile sociale.
Din bilanțul prescurtat la data de 31 decembrie 2011, depus la fila 59 a dosarului, rezultă că terțul poprit . datorează asociaților suma de 3.372.325 lei.
Potrivit art. 456 C.proc.civ în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1; să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul popririlor prevăzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reședința indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.
Având în vedere că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de textul de lege sus-citat, instanța a admis cererea și a validat poprirea înființată la data de 20.07.2012 în dosarul execuțional nr. 319/2012 și a obligat terțul poprit la plata către creditoare a sumelor datorate debitorului până la concurența sumei de 175.944,66 USD și 20.631,17 lei și în conformitate cu prevederile art. 409 C.proc.civ.
Instanța a apreciat că nu reprezintă un petit al acțiunii amendarea terțului poprit și că, în prezenta cauză, nu se impune amendarea acestuia având în vedere înscrisurile depuse la filele 43, 44 ale dosarului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs terțul poprit ., care a solicitat respingerea cererii de validare a popririi.
În motivarea căii de atac exercitate recurenta arată că sentința atacată nu cuprinde toate prevederile cerute de art. 460 C.pr.civ.
Potrivit art.460 alin.2 C.pr.civ., hotărârea de validare a popririi trebuie s cuprindă nu doar suma pentru care debitorul este executat silit, ci și suma datorată de terțul poprit debitorului. Or, această sumă nu este menționată în hotărârea atacată, instanța constatând doar că debitorul este asociat al societății, deținând 50% din capitolul social, iar în bilanțul societății figurează cu o datorie față de asociați de 3.372.325 lei.
Recurenta apreciază că doar în baza acestor informații nu se poate stabilit cuantumul cert al creanței lui B. I. M. față de terțul poprit.
În lipsa determinării cuantumului cert al creanței, recurenta consideră că nu se poate admite cererea de validare a popririi, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 460 C.pr.civ.
Se mai arată că în cazul în care sentința atacată rămâne irevocabilă ea constituie titlu executoriu împotriva recurentei, iar acesta nu poate fi pus în executare în lipsa unei sume clare, care nu poate fi mai mare decât suma datorată efectiv de către recurentă debitorului.
Nu este exclus ca în practică hotărârea atacată să fie totuși pusă în executare silită pentru suma datorată de debitor creditoarei, fără a se ține cont de faptul că terțul poprit nu poate fi obligat la plata întregii creanțe a creditorului, ci doar în limita datoriei sale față de debitor, iar într-o astfel de situație se va săvârși un abuz grav împotriva societății recurente.
Cererea este timbrată cu 5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Intimatul creditor S. I. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea cererii de recurs.
În motivarea acestei poziții procesuale intimatul creditor arată că singura condiție prevăzută de art. 460 C.pr.civ. pentru ca o poprire să producă efecte față de terțul poprit este ca, în momentul înființării popririi, terțul poprit să fie dator față de debitorul creditorului urmăritor, iar termenul ,,creanță” folosit de legiuitor desemnează creanța pe care creditorul o are față de debitorul inițial și nu se referă la datoria terțului poprit față de debitor.
La termenul de judecată din 19.06.2013 instanța a calificat natura juridică a căii de atac exercitată ca fiind aceea a apelului, pentru considerentele reținute în încheierea de ședință întocmită pentru termenul menționat.
În apel nu au fost solicitate probe noi.
Analizând sentința atacată în raport de motivele de apel invocate, de apărările formulate, de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată următoarele:
Potrivit art.460 alin.2 C.pr.civ., dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanța, prin hotărârea de validare a popririi, va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului.
Apelanta susține că legiuitorul ar fi prevăzut în mod expres în textul de lege citat obligativitatea includerii în hotărârea de validare a popririi și a sumei datorate de terțul poprit debitorului. Or, o astfel de mențiune nu se regăsește în articolul invocat, apărarea formulată de intimatul creditor în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei fiind fondată. Astfel, legiuitorul a avut în vedere creanța pe care creditorul o are față de debitorul inițial și nu creanța terțului poprit față de debitor. Instanța verifică în cazul validării de poprire dosar condițiile legale pentru obligarea directă a terțului poprit față de creditorul popritor, iar acesta din urmă trebuie să facă dovezi corespunzătoare cu privire la existența raportului de creanță dintre el și debitorul poprit. Or, în speța dedusă judecății dovada raportului de creanță dintre terțul poprit și debitor a fost făcută, potrivit datelor ce rezultă din evidențele contabile ale terțului poprit.
Caracterul cert al creanței debitorului rezultă din menționarea sumei datorate în bilanțul societății apelante, fiind îndeplinite cerințele instituite de prevederile art. 460 C.pr.civ.
Criticile referitoare la modalitatea punerii în executare a sentinței primei instanțe sunt motive străine de natura pricinii, care nu pot afecta legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.civ., instanța urmează să respingă cererea de apel formulată și să păstreze sentința atacată.
Instanța va lua act de faptul că intimatul S. I. a declarat că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de apel formulată de apelanta ., cu sediul procesual ales în B. ., reprezentată de av. I. V., în contradictoriu cu intimații S. I., cu sediul procesual ales în București, Bucharest Business Park, șoseaua București – Ploiești nr.1A, ., sector 1, reprezentat de av. C. M., și B. M. I., domiciliat în B., ., jud. B., împotriva sentinței civile nr. 2619/13.02.2013 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Ia act de faptul că intimatul S. I. a declarat că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 4.07.2013.
Președinte, Judecător,
A. B. L. S.
Grefier,
I. T.
Red. A.B./04.07.2013
Tehnored. I.T./05.07.2013; 5 ex.
Jud. fond: C. E. R.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 1217/2013. Tribunalul BRAŞOV | Pretenţii. Decizia nr. 956/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
