Pretenţii. Decizia nr. 956/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 956/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 956/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 956/R
Ședința publică din data de 4 iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. M. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR: A. G.
JUDECĂTOR: D. N.
GREFIER: L. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de recurenta reclamantă A. DE P. NR. 15, împotriva sentinței civile nr. 4629/18.03.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți U. S., U. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 27.06.2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor menționate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 04.07.2013, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de fată, instanța retine următoarele:
P. Sentinței civile nr. 4629 din 18.03.2013, pronunțată de Judecătoria B. admisă în parte, astfel cum a fost precizată, cererea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 15 în contradictoriu cu pârâții U. S. și U. C., obligați aceștia la plata sumei de 774,24 lei compusă din cheltuieli de întreținere restante pe perioada 01.03._13 aferente apartamentului nr. 13 din B., .. 37, . de întârziere de 156,87 lei aferente debitului, calculate până la data de 04.03.2013.și respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că pârâții dețin în proprietate în imobilul din B., .. 37, . A apartamentul nr. 13, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3051/14.09.2011 de NP M. I.(f.32) și la scara B, apartamentul nr. 16 conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 961 din 04.03.1991(f.33).
Pentru apartamentul nr. 16, conform centralizatorului de la fila 7 dosar coroborat cu listele de plată atașate la filele 56-62 dosar, pârâții au înregistrat un debit de 1200,61 lei compus din cheltuieli de întreținere de 1019,97 lei aferente lunilor 09._ și penalități de întârziere de 180,64 lei, calculate la valoarea de 0,2% .
Pârâtul a contestat debitul, arătând că i s-a impus de reclamantă achitarea costului încălzirii deși nu mai deține țevi în această locuință și că există diferențe nejustificate între consumul de apă înregistrat de apometrele individuale și cel trecut la plată pe listele de întreținere.
Cu privire la aceste apărări, instanța a constatat că ele nu sunt fondate.
La filele 20 și 21 dosar au fost atașate cererile adresate asociației la datele de 03.11.2011 și 23.01.2012 prin care pârâtul a informat reclamanta că nu mai are țevi pentru încălzire în apartament și a solicitat să nu i se mai pretindă plata cheltuielilor datorate CET. Această informare are însă numai un caracter unilateral, nu este însoțită de vreo autorizație de debranșare emisă de CET și nici de un proces verbal de recepție a lucrării, context în care nu se poate reține că pârâtul nu avea obligația legală de plată a sumelor datorate pentru încălzire.
Calculul sumelor datorate pentru încălzire este realizat de către ., conform precizării reclamantei și facturilor de la filele 98-103 dosar, aceasta încasând aceste sume conform listelor de plată iar societatea arătată a comunicat pârâtului faptul că, numai din luna ianuarie 2013 se va factura încălzirea conform cererii adresate de acesta și înregistrată sub nr. 491/12.02.2013(f.30).
Instanța constată că în privința sumelor datorate pentru încălzire, pârâtul s-a adresat prestatorului de servicii numai la data de 12.02.2013, așadar după perioada pentru care reclamanta și-a formulat inițial pretențiile în cauză.
În plus, data indicată de pârât ca fiind a debranșării de la sistemul centralizat de încălzire nu este opozabilă prestatorului de servicii, nefiind certă iar faptul că reclamanta, la verificarea proprie a constatat că numai țevile de încălzire din baie au fost tăiate în locuința pârâtului nu este de natură a-l exonera pe acesta de obligația de plată, în absența dovedirii sumei care nu ar fi trebuit achitată de reclamant pentru aceste țevi. Astfel, în cauză, pârâtul a refuzat efectuarea unei expertize contabile pentru a-și proba apărările formulate, context în care nu se poate reține temeinicia acestui mijloc de apărare.
În ceea ce privește consumul de apă, din verificarea listei depuse de reclamantă la fila 36 dosar, instanța reține că prin procesul verbal al Adunării Generale din 26.03.2011 (f.87-90), adunarea generală a asociației a aprobat metoda declarării consumului de apă din apartamente, prin citirea lunară a apometrelor de către proprietar și transmiterea acestei citiri asociației prin formular, în zilele de 1-3 ale fiecărei luni pentru luna precedentă. S-a mai stabilit ca în cazul lipsei declarației consumului de apă, să se treacă în prima luna consumul de la ultima citire iar în a doua lună să se aplice un consum paușal de 8,4 mc/persoană, diferența de apă înregistrată de apometrul general și cele din apartamente urmând să fie repartizate pe numărul de apartamente.
Ulterior, pin procesul verbal din 17.03.2012(f.83-86), reclamanta a stabilit în adunarea generală ca șeful de scară să citească apometrele la fiecare 25-27 ale fiecărei luni, fiind menținute celelalte dispoziții ale procesului verbal din 26.03.2011.
Se explică astfel diferențele între consumul de pe listele de plată și cel citit de pârât, având în vedere că pârâtul nu a procedat la declararea consumului pentru lunile 11.2011, 01.2012, 05.2012.
În final, instanța reține că pe parcursul judecății pârâții au achitat la zi consumul înregistrat la apartamentul nr. 16, această atitudine de executare voluntară a obligației de plată echivalând cu o achiesare la pretențiile formulate de reclamantă și conducând la precizarea cererii deduse judecății.
În ceea ce privește pretențiile formulate cu privire la întreținerea datorată de pârâți pentru apartamentul nr. 13, instanța are în vedere că potrivit centralizatorului de la fila 39 dosar coroborat cu listele de plată de la filele 42-55 dosar, consumul pentru această locuință corespunde sumei de 774,24 lei compusă din cheltuieli de întreținere restante pe perioada 01.03._13 și penalități de întârziere de 156,87 lei aferente debitului, calculate până la data de 04.03.2013.
În formularea pretențiilor, reclamanta a avut în vedere plățile succesive realizate de pârâți ulterior înregistrării acțiunii, conform chitanțelor nr. 169/22.01.2013 (f.16), nr. 297/28.02.2013(f.29), sens în care și-a precizat în mod corespunzător cererea.
În drept, instanța a avut în vedere că potrivit disp. art. 46 din L. nr.230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor constituite de asociația de proprietari.
Instanța a constatat că pârâții nu și-au îndeplinit integral obligația în discuție deși au beneficiat de serviciile furnizorilor de utilități pentru apartamentul pe care îl ocupă în cadrul condominiului;ca atare, s-au acumulat restanțe la plata cotelor de întreținere datorate pe perioada arătată în cererea de chemare de judecată.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere aferente debitului, instanța a constatat că reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata penalizărilor de întârziere prin aplicarea unui procent de 0,2 % pe fiecare zi de întârziere, fixat cu respectarea disp.art. 49 din L. nr. 230/2007 prin procesele verbale ale Adunării generale din 29.03.2008(f.17), 26.03.2011(f.87-88) și 17.03.2012(f.83-86).
Instanța a reținut, în ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată, că la dosar nu s-a depus în original chitanța nr. 37/11.07.2012 privind plata onorariului avocațial de 1000 lei(f.92) și întrucât pe chitanța de plată a onorariului avocațial nu s-a indicat numărul dosarului pentru a putea fi avută în vedere chiar în copie iar aceasta nu a fost depusă în original, cerințe de natură a evita posibilitatea încasării în dosare diferite a aceleiași sume cu un atare titlu.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Asociația de Proprietari Nr.15 B. sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată, susținând că nu există obligativitatea depunerii originalului chitanței de plată a onorariului de avocat la dosar iar reprezentarea acesteia prin avocat este o chestiune indiscutabilă potrivit împuternicirii existente la dosar .
În drept, recursul a fost motivat pe dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă .
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, în raport cu dispozițiile legale în materie și probele existente la dosarul cauzei, Tribunalul apreciază ca nefondat recursul cu consecința respingerii acestuia, pentru considerentele ce urmează .
Prima instanța a reținut în mod corect că dovada cheltuielilor de judecată nu îndeplinește cerințele legale, nefiind indicat numărul dosarului în care au fost efectuate acestea, dispozițiile art. 129 al. 1 din codul de procedură civilă vizând probarea pretențiilor și apărărilor fiind aplicabile și în ce privește probarea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată .
Astfel, deși recurenta nu a indicat în mod expres vreun motiv de casare sau modificare a hotărârii dintre cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, din criticile aduse sentinței atacate se desprinde motivul de modificare vizând aplicarea greșită a legii prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, dar care nu se regăsește în speță .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanta Asociația de Proprietari Nr.15 B. împotriva Sentinței civile nr. 4629 din 18.03.2013, pronunțată de Judecătoria B. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 04.07.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
V. M. A. G. D. N.
GREFIER
L. C.
Red. VM/05.11.2013
Tehnored. LC/06.11.2013
2 ex
Jud fond – C. S.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 281/2013. Tribunalul BRAŞOV | Validare poprire. Decizia nr. 172/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
