Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 9276/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9276/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 361/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 361/A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 21.10.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. G. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR: V. M.
GREFIER: E. M.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta petentă A. A. A. 2001, împotriva sentinței civile nr. 9276/03.06.2013, pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimata ., P. A. J. G. GROUP EXPERT SPRL, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996) .
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21.1._, când:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, instanța retine următoarele:
P. Sentința civilă nr. 9276 din 03.06.2013, pronunțată de Judecătoria B. a fost respinsă plângerea formulată de petenta ASOCIAȚIA A. A. 2001 în contradictoriu cu intimata S.C S. C. S.A., prin lichidator judiciar GROUP EXPERT SPRL, împotriva încheierii de reexaminare nr._/2011 a OCPI B.-BCPI B..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, la data de 26.01.2011, petenta Asociația A. „A. 2001” a depus o cerere înregistrată la OCPI B. prin care a solicitat intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului din CF_ C. nr. top 3542/1/233 și radierea sechestrului înscris în favoarea A. asupra aceluiași imobil, în baza sentinței civile nr. 1371 din 16.09.2010 a Tribunalului D., a convenției de vânzare-cumpărare nr. 79 din 23.07.2007, a sentințelor Judecătoriei B. nr. 4759 din 20.05.2005 și nr. 6727 din 20.07.2007 și a notificării nr. 5320 din 18.12.1999.(f.8 verso dosar CF).
P. încheierea nr. 7092/2011 s-a admis în parte cererea formulată de către petentă în sensul că s-a dispus radierea sechestrului înscris în favoarea A. și s-a respins solicitarea privind intabularea dreptului de proprietate în CF_ C., asupra imobilului cu nr. top 3542/1/233 (f.7-8 dosar CF)
Împotriva acestei încheieri, petenta a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsă prin încheierea nr._/2011, prin care s-a menținut soluția dispusă de către registratorul CF.(f.1-2 dosar CF).
Pentru a dispune în acest sens, registratorul –șef a avut în vedere că potrivit art. 151 alin. 8 și 9 din OG nr. 92/2003 rep. asupra imobilului din speță a fost înscris sechestrul în favoarea DGFP-AFP C., fiind astfel indisponibilizat și grevat cu o ipotecă legală din anul 2006, deci anterior încheierii convenției translative de proprietate dintre petentă și . și constatării valabilității acestei convenții prin sentința civilă nr. 1371 din 16.09.2010 a Tribunalului D.. În continuare, acesta a reținut că potrivit art. 154 din OG nr.
92/2003, actele translative de proprietate cu privire la aceste imobil sunt nule absolut, situație în care conform art. 63 alin. 1 ind. 1 din Ordinul nr. 633/2006 al DG ANCPI cererea de înscriere trebuie respinsă, nulitatea actului fiind expres prevăzută de lege iar ipoteca nefiind desființată. De asemenea, s-a mai arătat că sentința invocată de petentă și convenția nr.79 din 23.07.2007 nu fac referire la obiectul tranzacției decât la terenuri iar nu și la construcțiile aflate pe acestea iar conform art. 44 din L. nr.7/1996 pe același imobil nu pot fi înscriși mai mulți proprietari decât în cazul coproprietății, ipoteză neverificată în cauză. În final, s-a mai reținut că petenta nu a depus un înscris care să reprezinte acordul creditorului la radierea ipotecii, a interdicțiilor de înstrăinare și grevare ori o hotărâre judecătorească care să suplinească acest acord.
Examinând în acest context legalitatea și temeinicia încheierii de reexaminare atacate, judecătoria constată că potrivit CF_ C., imobilul cu nr. top 3542/1/ format din depozit de carburanți, stație Peco și teren de 291,43 mp, se află în proprietatea intimatei ., fiind înscris totodată dreptul de ipotecă legală în favoarea DGFP B. – AFP C., precum și în favoarea Municipiului C. și un sechestru în favoarea A..(f.9, 18 dosar CF).
În cauză, petenta nu a dovedit desființarea ipotecii legale, înscrisă din anul 2005 în cartea funciară, context în care, în mod corect s-a reținut de către registratorul șef incidența dispozițiilor art.151 alin.8,9 Cod pr. fisc. care stabilesc faptul că orice acte de dispoziție efectuate ulterior indisponibilizării bunurilor sunt lovite de nulitate absolută, aceste prevederi legal fiind aplicabile și în cazul sechestrării unor bunuri imobile, potrivit art.154 Cod pr. fisc.
Petenta a solicitat înscrierea dreptului ei de proprietate asupra imobilului, în baza sentinței civile nr. 1371 din 16.09.2010 a Tribunalului D. și a convenției de vânzare-cumpărare nr. 79 din 23.07.2007 încheiată cu ., ulterioare așadar înscrierii ipotecii legale în favoarea DGFP B. – AFP C..
P. sentința civilă menționată, instanța a constatat numai valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare asupra imobilelor terenuri, neîntocmită însă în formă autentificată, fără a se dispune că această sentință ține loc de contract de vânzare-cumpărare autentic, apt de intabulare în cartea funciară.
În consecință, atât timp cât societatea nu deține un titlu care să respecte cerințele de ordin formal cu privire la transmisiunea dreptului de proprietate asupra imobilelor, apărarea petentei că această sentință poate sta la baza intabulării ei în cartea funciară nu este una întemeiată.
De asemenea, în dispozitivul aceleiași sentințe se face referire expresă numai la terenuri deși imobilul din speță are în compunerea sa și o construcție.
Ordinul judecătoresc este cuprins întotdeauna în dispozitiv iar considerentele unei hotărâri produc efecte juridice numai în măsura în care ele susțin și se reflectă în dispozitiv.
P. urmare, în mod legal s-a reținut aplicabilitatea în cauză a disp. art. 44 din L. nr.7/1996 care nu permit înscrierea mai multor proprietari asupra unui imobil decât în cazul coproprietății.
Faptul că ulterior, prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 22.09.2011 a tribunalului D. (f.6 dosar) s-a specificat compunerea fiecărui imobil nu este de natură a atrage nelegalitatea încheierii atacate întrucât aceasta este ulterioară pronunțării încheierii de CF contestate și nu a fost anexată cererii inițiale de înscriere în CF iar conform art.73 alin.2 din Ordinul ANCPI nr.633/2006, cel care a cerut înscrierea nu va putea modifica sau întregi, prin căile de atac exercitate - cererea pe care s-a întemeiat încheierea registratorului.
Față de lipsa autorității de lucru judecat în materia plângerilor de față, instanța are în vedere că este oprită a avea în vedere alte probe decât cele care au stat la dispoziția registratorului de carte funciară, legalitatea încheierii atacate trebuind raportată numai la elementele care au stat la baza soluționării cererii de înscriere.
Petenta dispune de posibilitatea formulării unei noi cereri de înscriere, cu atașarea unei documentații complete, sens în care nu se poate reține în speță încălcarea accesului liber la justiție.
De asemenea, instanța are în vedere că deși registratorul nu are competența de a aprecia pe fond valabilitatea titlurilor prezentate în susținerea cererii de înscriere, acesta are obligația verificării legalității formale a acestora.
În consecință, chiar dacă prin sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D. s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea petentei, conform art.63 alin.1¹ din Ordinul ANCPI nr.633/2006, registratorul are obligația de a respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este în mod expres prevăzută de lege.
Deși se pretinde că nu convenția încheiată în data de 23.07.2007 constituie actul juridic în temeiul căruia s-a solicitat intabularea ci sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D., trebuie reținute considerentele anterior expuse din care rezultă faptul că prin dispozitivul sentinței menționate se constatată numai valabilitatea convenției încheiată în data de 23.07.2007 între petentă și intimată, fără a se preciza că hotărârea respectivă ține loc și de act autentic de vânzare cumpărare cu privire la imobilele respective.
De asemenea, instanța a avut în vedere că petenta nu a depus anexat cererii adresate OCPI un înscris care să reprezinte acordul creditorului la radierea ipotecilor legale care grevează imobilul și nici o hotărâre judecătorească irevocabilă care să suplinească acest acord, fiind incidente prevederile art.20 alin.2, art.30 alin.1, art.51 din L. nr.7/1996 și a apreciat că încheierea contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale enunțate anterior, respingând plângerii ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta Asociația A. „A. 2001”, fără a-l motiva în termenul legal, astfel că instanța de control judiciar va analiza cererea apelantei numai din perspectiva motivelor invocate de aceasta în fața primei instanțe, potrivit art. 292 al. 2 din Codul de procedură civilă.
Intimata S.C S. C. S.A., prin lichidator judiciar GROUP EXPERT SPRL nu a formulat întâmpinare, dara depus o notă vizând punctul său de vedere în sensul respingerii apelului pentru motivele reținute de prima instanță în considerentele sentinței atacate .
Apelul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce urmează .
Atât registratorul de carte funciară cât și judecătorul primei instanțe au respins cererea apelantei cu motivarea că dispozițiilor art.151 alin. 8, 9 Cod procedură fiscală stabilesc faptul că orice acte de dispoziție efectuate ulterior indisponibilizării bunurilor sunt lovite de nulitate absolută, prevederi legale aplicabile și în cazul sechestrării unor bunuri imobile, potrivit art.154 din același cod . Chiar dacă, prin sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D., s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea petentei, conform art. 63 alin.1¹ din Ordinul ANCPI nr.633/2006 registratorul a respins cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este în mod expres prevăzută de lege, reținându-se că în sentință nu se menționează că ține loc de act autentic de vânzare – cumpărare, registratorul de carte funciară având obligația verificăîrii îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 48 din Legea 7/1996 .
Procedura urmată de către prima instanță este una necontencioasă, aceasta a dispus citarea părților, apelanta depunând printr-o notă de ședință taxa de timbru aferentă cererii și solicitând amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, cerere respinsă dar amânată
pronunțarea asupra soluției, astfel că apelanta a avut posibilitatea formulării de concluzii scrise sau cerere de repunere pe rol ceea ce nu s-a întâmplat, raportat la caracterul devolutiv al apelului, aceste apărări au fost formulate prin calea de atac și vor fi avute în vedere la pronunțarea soluției de către instanța de control judiciar .
În apel, intimata a fost citată prin administrator judiciar, care nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare prin care să critice soluția primei instanțe din perspectiva necitării acestuia, astfel că motivul de apel ce vizează necitarea părții adverse prin administrator judiciar nu poate fi reținut .
Pe fond, tribunalul constată că registratorul de carte funciară este îndrituit să verifice existența tuturor condițiilor formale pentru înscriere și lipsa unor piedici de carte funciară, fără a avea însă posibilitatea cenzurării unei hotărâri judecătorești irevocabile .
Piedicile de carte funciară reprezintă motive formale ce împiedică efectuarea unor înscrieri care ar contraveni unor prevederi exprese din Legea nr.7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare sau din Codul civil, actele normative conexe ori principiilor de organizare a acestui sistem de publicitate imobiliară și este de datoria registratorului de carte funciară a le evidenția, respectiv a le da eficiență juridică prin respingerea cererilor de înscriere care nu îndeplinesc toate condițiile necesare din această perspectivă.
De principiu, opunerea unei piedici de carte funciară la înscrierea unei hotărâri judecătorești nu echivalează cu încălcarea ori cenzurarea acesteia, ci evidențiază existența unei împrejurări extrinseci de natură a împiedica înscrierea. Odată înlăturată piedica respectivă, printr-un alt litigiu sau pe cale amiabilă, administrativă, hotărârea în discuție poate fi pusă în executare prin înscrierea în cartea funciară a dreptului consacrat.
În speță, prin Sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D. s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea petentei în cartea funciară cu privire la imobilul teren de sub nr. top 3542/1/118, reținându-se în considerentele acestei hotărâri următoarele „ constatând intervenită vânzarea – cumpărarea dintre părți, instanța va pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare – cumpărare cu consecința întabulării dreptului de proprietate la reclamantului pentru suprafața de teren în litigiu „ ( filele 8-9 dosar fond ) .
P. aceeași sentință se constată că actul sub semnătură privată încheiat între părți cuprinde clauzele specifice ale unui contract de vânzare – cumpărare, dar are doar valoarea unui antecontract de vânzare – cumpărare, pentru lipsa formei autentice, potrivit principiului conversiunii actelor juridice și naște în sarcina părților obligația încheierii ulterioare a actului autentic .
Se mai rețin prevederile art. 5 al. 2 din Titlul X al Legii 247/2005, aplicabile la data promovării acțiunii soluționate prin Sentința civilă nr.1371/2010 a Tribunalului D., care prevăd că „ În situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract „ .
Din analiza acestei sentințe, rezultă în mod net că soluția instanței este una de validare a convenției părților și reprezintă o hotărâre care ține loc de act autentic, chiar dacă în dispozitiv nu apare în mod expres această mențiune ci doar „ constată valabilitatea convenției încheiate între Asociația Agricolă „A. 2001”, în calitate de cumpărător și S.C. S. C. S.A., în calitate de vânzător … „ .
Distinct de caracterul dreptului constatat prin această hotărâre judecătorească, respectiv că este unul constitutiv sau declarativ de drepturi, cele statuate în mod irevocabil prin aceasta nu mai pot fi contrazise de o altă instanță, cu atât mai puțin de registratorul de carte funciară întro procedură necontencioasă, așa cum s-a reținut de către instanța de fond și registrator că ar fi posibil .
Judecătorul anterior a analizat în considerentele soluției sale, raporturile părților rezultate din convenția încheiată între acestea, asanând juridic lipsurile formale ale acesteia și nu se poate reține ca impediment la înscrierea în cartea funciară nulitatea convenției, cu atât mai mult cu cât ea a fost validată de instanță în mod irevocabil .
În aceste condiții, nu se poate reține incidența prevederilor art. 63 al. 1 ind. 1 din Ordinul 633/2006 al Directorului general al Agenției Naționale de cadastru și Publicitate Imobiliară pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară - Text în vigoare începând cu data de 14 iulie 2011, potrivit căruia „ Registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiții speciale prevăzute de reglementările în vigoare „ .
Raportat la actul în baza căruia se solicită înscrierea dreptului apelantei, în cauză operează prevederile art. 63 al. 1 din aceeași lege, potrivit căruia „ Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului, potrivit art. 20 și 48 din lege „ .
Art. 20 al. 3 din lege face trimitere la hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă care înlocuiește acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor, iar art. 48 prevede condițiile pe care trebuie să le îndeplinească înscrisul pentru ca cererea de înscriere să fie admisă de registrator, respectiv: să fie încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, să identifice corect numele sau denumirea părților și să individualizeze imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, condiții îndeplinite de sentința indicată .
Pe de altă parte, instanța reține că nu se regăsesc în lege dispoziții similare celor prevăzute de art. 63 al. 1 ind. 1 din Ordinul 633/2006, astfel că prin acesta se adaugă la lege, ceea ce nu este permis, fiind un act juridic de forță inferioară celui pe care-l completează prin norma indicată și care permite registratorului de carte funciară să cenzureze inclusiv hotărâri judecătorești, cum este cazul în speță .
Această prevedere a fost introdusă prin modificarea Ordinului nr. 633/2006 prin Ordinul nr. 133/2009, ordine emise în baza prevederilor art. 4 lit. a și c, raportat la cele ale art. 63 al.1 din Legea 7/1996 ( Agenția Națională întocmește, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare și funcționare a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale ) și art. 3 al. 8 ( Directorul general îndeplinește atribuțiile și responsabilitățile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual și normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, …. ) .
Instanța investită cu soluționarea oricărei cauze are posibilitatea și chiar obligația să facă aplicarea principiului ierarhiei forței juridice a actelor normative .
Cele două ordine sunt emise în aplicarea Legii 7/1996 și vizează nu numai aspecte legate de organizarea birourilor de carte funciară ci și altele cu referire la înscrierea drepturilor în aceste evidențe, cu consecințe juridice pentru părțile interesate, astfel că aceste trebuiau emise și aplicate doar în limitele actului normativ cu forța juridica superioară .
Această soluție rezultă din prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora „Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă „ .
Pe de altă parte, prin Decizia nr. 723/2010 a Curții Constituționale s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 33 alin. (6) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, potrivit cărora "procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale ", regulament similar celui emis în organizarea birourilor de carte funciară și care prevede posibilitatea respingeri cererii de înscriere a dreptului de proprietate, cum s-a arătat mai sus .
P. această decizie s-a reținut că „ Dreptul de proprietate este cel mai complex dintre toate drepturile pe care o persoană le poate avea asupra unui bun, pentru că el oferă titularului său exercițiul tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaște. De aceea, acesta reprezintă un drept fundamental absolut, prevăzut, garantat și ocrotit de Constituție în cuprinsul art. 44 și 136, în limitele prevăzute de lege. Este și motivul pentru care, atunci când legiuitorul a stabilit reglementarea prin lege organică a domeniilor de importanță vitală pentru funcționarea statului, a cuprins în cadrul dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m), regimul juridic general al proprietății și al moștenirii. Așa fiind, regimul cadastrului și al publicității imobiliare sunt stabilite prin lege organică, respectiv Legea nr. 7/1996 „ .
P. ordinele menționate se reglementează procedura de înscriere în cartea funciară cu referire la prevederile similare din Titlul II, privind publicitatea imobiliară din Legea nr. 7/1996, respectiv capitolul II, procedură ce trebuia instituită printr-o normă legală egală ca forță juridică cu cea a legii, în caz contrar aflându-ne în prezența unei „ încălcări a dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. m), care prevăd obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului juridic general al proprietății, precum și ale art. 1 alin. (4) privind separarea puterilor în stat „ cum reține Curtea Constituțională prin aceeași decizie, rețineri ce sunt aplicabile speței de față .
Fiind îndeplinite condițiile legale privind înscrierea dreptului, apelul va fi admis cu consecința schimbării în tot a sentinței în sensul admiterii plângerii formulată de către petenta Asociația A. „ A. 2001”, împotriva încheierii de carte funciară nr._/2011 din 10.06.2011 dată de O.C.P.I. B., pe care o va modifica în sensul admiterii cererii acesteia și dispunerii înscrierii în cartea funciară_ ( provenită din conversia pe hârtie a CF 10130A+134 ) UAT C., a dreptului de proprietate al petentei asupra imobilului cu nr. top 3542/1/130 .
P. cererea formulată de petentă registratorul de carte funciară a fost investit doar cu cererea de radiere a sechestrului și întabularea dreptului de proprietatea, cum rezultă din cererea existentă la fila 8 verso a dosarului O.C.P.I., atașat, nefiind solicitată și radierea ipotecilor lagale asupra imobilului obiect al înscrierii.
Analiza primei instanțe asupra acestui aspect excede cadrului legal stabilit prin cererea adresată registratorului de carte funciară și nu se impune menținerea soluției de respingere acestui capăt de cerere care nu a fost formulat.
Nu s-au cerut cheltuieli de judecată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de către petenta Asociația A. „A. 2001”, împotriva Sentinței civile nr. 9276 din 03.06.2013, pronunțată de Judecătoria B., pe care o schimbă în tot și, în consecință:
Admite plângerea formulată de către petenta ASOCIAȚIA A. A. 2001 cu sediul în comuna Ț., .. D., în contradictoriu cu intimata S.C S. C. S.A. cu sediul în C., ., jud. B., prin lichidator judiciar GROUP EXPERT SPRL cu sediul în București, sector 2, ..109-117, . împotriva încheierii de reexaminare nr._ din 10.06.2011 dată de O.C.P.I. B., pe care o modifică în sensul admiterii cererii acesteia.
Dispune înscrierea în cartea funciară_ ( provenită din conversia pe hârtie a CF 10130A+237) UAT C., a dreptului de proprietate al petentei ASOCIAȚIA A. A. 2001 asupra imobilului cu nr. top 3542/1/233 .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21.10.2013 .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR:
A. G. V. M.
GREFIER
E. M.
Pentru grefier detașat la Judecătoria B.
semnează grefier Șef Secție
I. M.
Red. M.V./20.12.2013
Tehnoredactat L.P./23.12.2013
Judecător fond C. S./Judecătoria B.
ex…
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1204/2013. Tribunalul BRAŞOV | Legea 10/2001. Decizia nr. 1217/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
