Validare poprire. Decizia nr. 1707/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1707/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 1707/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1707 R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.09.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: R. N.
JUDECĂTOR: A. C.
JUDECĂTOR: I. TÂRȚĂU
GREFIER: V. O. P.
Pe rol se soluționează recursurile civile declarate de recurenta-creditoare D. A. și recurenta terț-poprit AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva sentinței civile nr. 6643/25.07.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 5 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-debitoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA și intimat terț-poprit M. FINANȚELOR PUBLICE cererea de chemare in judecată având ca obiect „validare poprire”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cererii, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și faptul că la data de 14.07.2015, prin registratură, recurenta-creditoare a depus la dosar cerere de repunere a cauzei pe rol,
Tribunalul constată faptul că s-a solicitat in scris judecarea cauzei in lipsă de către recurenta-creditoare, admite cererea de repunere pe rol, dispune repunerea cauzei pe rol in temeiul art. 245 C. proc. civ având in vedere faptul că s-a făcut dovada soluționării irevocabile a dosarelor cu nr._/302/2012 și_/302/2012 și reține cauza spre soluționare asupra ambelor recursuri.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței, reclamantul D. A. a solicitat în contradictoriu cu paratii terti popriti M. Finantelor Publice si ANAF, si paratul debitor Directia Generala a Finantelor Publice C. S., validarea popririi infiintata in dosarul de executare 713/2012 de BEXJUD Casagranda S. A., in baza titlului executoriu sentinta civila 1843/28 10 2008 definitiva si irevocabila pronuntata de Tribunalul C. S., cu plata cheltuielilor de judecata
Prin sentința civilă nr. 6643/25.07.2013, Judecătoria Sectorului 5 București a respins ca neîntemeiată cererea de validare cu privire la tertul poprit M. Finantelor Publice, a validat poprirea infiintata in dosarul de executare 713/2012 BEXJUD CASAGRANDA S. A., asupra sumelor datorate debitorului Directia Generala a Finantelor Publice C. S. de catre tertul poprit Agentia N. de Administrare Fiscala, pana la concurenta sumei de_ lei drepturi banesti cf titlului executoriu sentinta civila 1843/28 10 2008 definitiva si irevocabila pronuntata de Tribunalul C. S. si 5721 lei cheltuieli de executare
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1843 din 28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C.-S. – Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._, definitivă și irevocabilă la data de 02.04.2009 prin respingerea recursului, învestită cu formulă executorie, instanța a admis acțiunea formulată de o . reclamanti în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. și a obligat-o pe pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. la plata către reclamanti a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 22.03._08, corespunzător perioadei lucrate.
Creditorii au formulat cerere de executare silită a sentinței menționate, cerere pe care au depus-o la Biroul Executorului Judecătoresc Casagranda-S. A. și prin care au solicitat ca executarea silită să se realizeze prin poprire asupra sumelor de bani datorate debitoarei Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. de către Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Judecătoria sector 5 București, la solicitarea Biroului Executorului Judecătoresc Casagranda-S. A., a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1843 din 28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosar nr._ .
În baza acestor încheieri de incuviintare a executarii silite, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare și altor bunuri mobile incorporale datorate de M. Finantelor Publice si de Agentia N. de Administrare Fiscala debitorului Direcția G. a Finanțelor Publice C. S..
Cu privire la calitatea de tert poprit a paratului M. Finantelor Publice, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, „În domeniul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții:
a) coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție;
b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;
c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora;
d) emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor (s.n.), controlul cheltuirii acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea;
e) solicită rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice;
f) aprobă clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora;
g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;
i) asigură monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației;
j) avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare;
k) stabilește conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;
l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;
m) dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externă acordată Guvernului României;
n) colaborează cu Banca Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar;
o) prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Națională a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe;
p) participă, în numele statului, în țară și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu Banca Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți;
r) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale”.
Prin urmare, din cuprinsul acestui act normativ nu reiese faptul ca M. Finantelor Publice ar avea calitatea de tert poprit, in intelesul art.452 alin.1 C., in raporturile cu debitorul Directia Generala a Finantelor Publice C. S. – sume de bani datorate (s.n.) debitorului. Dimpotriva, prin intermediul acestuia se efectueaza proceduri de centralizare si incasare de venituri, ori ordonantare de cheltuieli, aceasta din urma operatiune fiind explicata in acelasi act, fiind „fază în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri și de servicii au fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată”.
Desi este evident ca fondurile institutiile publice sunt centralizate la nivelul Ministerului Finantelor Publice, cu privire la venituri si cheltuieli, totusi aceasta operatiune nu se realizeaza in cadrul unor raporturi creditor – debitor, ci prin intermediul planificarii generale a bugetului de stat, operatiune care exceda cadrul clasic si restarns al raporturilor juridice creditor – debitor, in intelesul art.452 lin.1 C..
Dimpotriva, a avea calitatea de tert poprit, in specificul raporturilor juridice deduse judecatii, inseamna ca debitoarea din speta – Directia Generala a Finantelor Publice C. S. – sa aiba conturi deschise la M. Finantelor Publice, prin care sa ruleze in mod direct si nemijlocit (s.n.) sume de bani. Or, acest fapt este negat chiar i de catre intimati, ministerul nefiind decat un centralizator al acestor operatiuni, inb cadrul realizarii bugetului de venituri si cheltuieli.
In plus, raportandu-ne la disp. art.1 lit.a din OUG nr.146/2002, care definesc trezoreria statului drept „un sistem unitar și integrat prin care statul asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publică, și a altor operațiuni ale statului, în condiții de siguranță și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare”, reiese cu certitudine faptul ca o alta persoana juridica – institutie publica – se circumscrie raporturilor juridice derivate din art.452 alin.1 C., legiuitorul definind cu precizie in acest text legal faptul ca incasarile si platile se realizeaza prin intermediul unitatilor de trezorerie.
Asa fiind, instanta a constatat ca M. Finantelor Publice nu are calitatea de tert poprit in cauza.
Cu privire la tertul poprit Agentia N. de Administrare Fiscala, instanța a reținut că potrivit art. 460 C.proc.civ., ,,dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”. În acest sens, instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
După validarea popririi, terțul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456 C.proc.civ., în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu.
În ceea ce privește necesitatea îndeplinirii în cauză a cerințelor de bază privind înființarea popririi, instanța reține că potrivit disp. art. 452 alin. 1 C.proc.civ., sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice existente. Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operațiuni juridice, care presupune participarea indispensabilă a trei părți (creditor, debitor și terț poprit), dar și existența a două raporturi juridice distincte, și anume un raport între creditorul popritor și debitorul poprit și un al doilea între debitorul poprit și terțul poprit.
În cauza de față instanța a reținut că debitorul datorează creditoarei sumele pentru care se solicită validarea popririi, în baza titlului executoriu arătat anterior, iar totodată sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 460 al. 2 C.proc.civ., terțul poprit datorând sume de bani debitoarei ale cărei conturi sunt deschise la această instituție. Instanța reține de asemenea că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligația de a plăti creditorilor sumele pentru care s-a emis adresa de înființare a popririi.
Împotriva sentinței civile mai sus menționate, în termen legal au formulat recursuri recurentul – creditor D. A. și recurentul terț poprit AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, recursuri înregistrate pe rolul Tribunalului București, Secția a IV-a Civilă.
În motivarea recursului său, recurentul terț poprit ANAF solicită admiterea recursului și respingerea cererii de validare pentru următoarele aspecte pe care tribunalul le va reda în esență:
În probatoriul administrat pe fondul cauzei nu s-a făcut dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute de art.460 alin.2 Cod procedură civilă, cu precădere în ceea ce privește dovada faptului că recurenta datorează sume de bani către D.G.F.P. C. S., pentru a se putea da curs executării silite prin poprire.
Mai mult decât atât, întreaga motivare a instanței de fond nu face referire la faptul că A.N.A.F. datorează sume de bani către debitoarea D.G.F.P. C. S., și nu este susținută de dovezi concrete care să ateste faptul că A.N.A.F. datorează sume de bani instituțiilor debitoare.
A.N.A.F. nu datorează către D.G.F.P. C. S. sume de bani pentru a se putea da curs adresei de înființare a popririi. D.G.F.P. C. S. nu figurează în evidențele contabile (A.N.A.F.) cu solduri debitoare sau creditoare.
În sensul celor de mai sus, s-a arătat că instanța de fond nu a făcut diferența clară între ordonatorul principal de credite și cel secundar, calitate deținută de Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și atribuțiile fiecăruia dintre aceștia.
Apelanta a redat dispozițiile art.460 C. și a concluzionat că în cauză creditorul nu este angajat ANAF iar ANAF nu are calitatea de terț poprit față de D.G.F.P. C. S., această instituție nu are conturi deschise la ANAF prin care să deruleze sume de bani.
Prin al doilea motiv de recurs s-a arătat că în mod greșit modul de cuantificare a suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare s-a considerat a fi corect de către instanța de fond deși în dispozitivul s.c. 1843/2008 nu s-a cuantificat suplimentul, nu s-a obligat prin dispozitiv debitorul să cuantifice cele 2 suplimente prin aplicarea unui procent de 25% și s-a respins în mod irevocabil cuantificarea suplimentului prin aplicarea unui procent de 25%.
În consecință, sentința civilă sus menționată nu conține o creanță certă, lichidă și exigibilă susceptibilă de executare ci reprezintă doar o hotărâre ce recunoaște o simplă vocație la acordarea unor suplimente salariale.
Prin al treilea motiv de recurs s-a criticat modul de soluționare a excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită în sensul că acest drept a început să curgă pe data de 28.10.2008 și s-a împlinit la 28.10.2011, prin urmare s-au încălcat dispoz. art. 399 și art. 405 c..p.c.
În ceea ce privește recursul formulat de către reclamanta creditoare, s-a solicitat admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii cererii de validare a popririi și față de tertul-poprit Ministerul Finanțelor Publice.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Cu privire la respingerea cererii de validare a popririi fata de tertul-poprit Ministerul Finanțelor Publice apreciază ca soluția de respingere a cererii de validare a popririi si de desființare a acesteia este nelegala si netemeinica întrucât a avea calitatea de terț poprit in specificul raporturilor juridice deduse judecații, înseamnă ca debitoarea ANAF sa se alimenteze cu sume de bani de la MFP.
Conform art. 19 din Legea 500/2002, retinut chiar de catre instanta de fond, MFP are anumite obligate principale, iar conform art. 20 si 21 din aceasi Lege, ordonatorul principal de credite, Ministrul Finanțelor Publice repartizează creditele bugetare, catre ordonatorii secundari (ANAF) care la randu-le repartizează aceste sume către ordonatorii terțiari de credite - DGFP - C. S..
Instanța a omis la analiza calității de terț poprit a MFP si prevederile art. 1 și 4 din OG 22/2002 conform cărora în lipsa deschiderii de credite bugetare de către ordonatorul principal - Ministrul de Finanțe - MFP astfel încât debitele ANAF sa fie achitate, conform titlurilor executorii, acestea rămân neplătite, dreptul de creanta devine imposibil de realizat, drept iluzoriu.
In acest context legal, în mod evident, titlul irevocabil trebuia onorat pana astăzi, în baza OG 22/2002 dar si in baza OG 71/2009, tocmai de catre MFP in calitatea sa de ordonator principal de credite, calitate netăgăduita si care in cadrul execuției bugetare atrage calitatea de creditor fata de ANAF, calitate in baza careia creditorul bugetar devine si terț poprit.
Se mai arată că în ipoteza menținerii soluției instanței de fond, executarea va rămâne în continuu blocată ori creditoarea are un bun câștigat și actual și trebuie aplicată cu prioritate Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
S-a mai invocat faptul că menținerea soluției afectează ordinea publică securitatea circuitului civil și principiul proporționalității, apărările formulate au indus în eroare instanța, iar o poprire directă a trezoreriei statului este sortită eșecului.
Examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs., tribunalul constată recursurile nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul formulat de către terțul poprit tribunalul reține ca prin sentința civilă nr. 1843 din 28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C.-S. – Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._, definitivă și irevocabilă la data de 02.04.2009 prin respingerea recursului, învestită cu formulă executorie, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta D. A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. și a obligat-o pe pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 22.03._08, corespunzător perioadei lucrate.
Creditorii au formulat cerere de executare silită a sentinței menționate, cerere pe care au depus-o la Biroul Executorului Judecătoresc Casagranda-S. A. și prin care au solicitat ca executarea silită să se realizeze prin poprire asupra sumelor de bani datorate debitoarei Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S. de către Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Judecătoria sector 5 București, la solicitarea Biroului Executorului Judecătoresc Casagranda-S. A., a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1843 din 28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C. S. în dosar nr._ .
În baza acestor încheieri de incuviintare a executarii silite, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare și altor bunuri mobile incorporale datorate de M. Finantelor Publice si de Agentia N. de Administrare Fiscala debitorului Direcția G. a Finanțelor Publice C. S..
Tribunalul reține că potrivit art. 452 C.proc.civ., sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Potrivit art. 452-457 c.pr.civ. se analizează măsura în care terțul poprit și-a îndeplinit obligațiile legale ce îi revin pe parcursul procedurii executării silite în această formă.
Dispozitiile legale mentionate reglementeza cadrul legal in contextul caruia tertul poprit intervine in executarea silita, in sensul ca dupa dovedirea calitatii de tert poprit se analizeaza indeplinirea obligatiilor prevazute de lege privind consemnarea/plata. In cea ce priveste calitatea de tert poprit, instanta analizeaza raportul juridic existent intre acesta si debitor, respectiv daca in baza unor raporturi juridice preexistente tertul poprit datoreaza debitorului sume de bani. Astfel, dispozitiile legale amintite constituie in acelasi timp si limite ale interventiei tertului poprit in ceea ce priveste executarea silita a debitorului in sensul ca tertul nu poate invoca decat chestiuni care privesc raportul sau cu debitorul si nu aspecte ce tin de raportul juridic dintre creditorul urmaritor si debitor.
Tribunalul constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 15.10.2012, sub nr._/302/2012, contestatoarea Agenția Natională de Administrare Fiscală a formulat contestație la executare împotriva adresei de înființare a popririi și a procesului verbal din 21.09.2012 emise de către B. „Casagranda S. A.”, în dosarul de executare nr. 713/2012, la cererea intimatei D. A. solicitând instanței admiterea contestației și desființarea tuturor formelor de executare silită întocmite împotriva sa în dosarul execuțional nr. 713/2012 al B. „Casagranda S. A.”, inclusiv procesul verbal de cheltuieli de executare.
În motivarea contestației s-a invocat printre altele că în sarcina ANAF nu este instituită nicio obligație de plată, instituția neavând calitatea de angajator pentru intimată și nici calitatea de terț poprit pentru Direcția G. a Finanțelor Publice C.-S..
Pe cale de excepție, contestatoarea a invocat prescripția dreptului de a cere executarea silită în baza art. 399 alin. 1 și art. 405 alin. 1 și alin. 2 C.., arătând că la data emiterii adresei de înființare a popririi, dreptul intimatei de a cere executarea silită era prescris, mai mult decât atât dreptul era prescris inclusiv la data pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite.
Tribunalul reține că prin sentința civilă nr. 4395/2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._/302/2012, rămasă irevocabilă potrivit mențiunilor din programul informatizat Ecris, s-a respins contestația la executare formulată de contestatorul ANAF, în contradictoriu cu creditoarea D. A. și s-a menținut executarea silită care face obiectul dosarului de executare nr. 713/2012, respectiv dosarul de executare în care s-a validat poprirea prin sentința recurată în baza titlului executoriu invocat de recurenta ANAF- sentința civilă nr. 1843/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._ .
Așadar, atâta timp cât printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a respins ca nefondată contestația la executare prin care s-au invocat aceleași motive de nulitate a executării ca cele din prezentul recurs, această hotărâre se bucură de putere de lucru judecat în raport de recurenta terț poprit ANAF care nu poate ignora efectele acestor decizii privite ca realitate juridică, iar terțul poprit devenit debitor are obligația generală a oricărei subiect de drept de a respecta raporturile juridice pe care aceste hotărâri judecătorești le consacră.
Sentința civilă sus-menționată este opozabilă recurentei ANAF, în sensul general al noțiunii de opozabilitate, care presupune respectarea situației juridice consacrate printr-o hotărâre judecătorească dar și în sensul restrâns, ANAF fiind parte în respectivul dosar .
În realitate ,prin hotărârile judecătorești sus menționate, intrate în puterea lucrului judecat, s-a stabilit irevocabil calitatea ANAF de debitor al debitorului inițial DGFP C.-S. și s-au respins apărările ANAF reluate în prezentul recurs referitoare la faptul că nu are calitatea de terț poprit, nu datorează sume de bani către DGPP C. S., executarea silită este prescrisă, creditorul nu este angajat la ANAF, instanța nu a cuantificat suplimentul postului și al treptei de salarizare (a se vedea motivația din . care s-au analizat aceste aspecte, fila 123-128 dosar recurs).
În ceea ce privește recursul formulat de către creditoare, acesta este de asemenea nefondat întrucât prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 09.10.2012, sub nr._/302/2012, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice a formulat: cerere de suspendare a executării silite prin poprire; contestație împotriva adreselor de înființare poprire și a proceselor-verbale de cheltuieli de executare silită, emise la data de 17.09.2012 de B.E.J. Casagranda S. A., precum și împotriva încheierilor pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a Civilă, prin care au fost admise cererile de încuviințare a executării silite în următoarele dosare de executare: 610/2012- nr. 739/2012, pe care solicită să le admită astfel cum au fost formulate, în sensul:
1. admiterii cererii de suspendare a executării și suspendarea executării silite începute în dosarele de executare enunțate în precedent, a sentinței civile nr. 1843/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C.-S., în dosar nr._, până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații la executare;
2. admiterii contestației la executare, și pe cale de consecință, anularea Adreselor de înființare poprire și a Proceselor-verbale de cheltuieli de executare silită, emise de Biroul Executorului Judecătoresc „Casagranda S. A.”, în dosarele de executare menționate, ca netemeinice și nelegale, precum și anularea încheierilor pronunțate de Judecătoria Sectorul 5 București-secția a II-a civilă, prin care au fost admise cererile de încuviințare a executării silite.
Prin sentința civilă nr. 5235/06.06.2013, rămasă irevocabilă potrivit mențiunilor din programul informatizat Ecris, Judecătoria Sectorului 5 București a admis în parte contestația la executare și cererile conexe; a dispus anularea adreselor de înființare a popririi si a actelor de executare subsecvente, in ceea ce-l privește pe terțul poprit Ministerul Finanțelor Publice în contradictoriu, cu creditoarea D. A., adresă de poprire ce face obiectul dosarului de executare nr. 713/2012 respectiv dosarul de executare în care s-a validat poprirea prin sentința recurată în baza titlului executoriu - sentința civilă nr. 1843/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._ .
În motivarea acestei sentințe s-a arătat în mod expres că M. Finantelor Publice nu are calitatea de tert poprit in cauza.
Așadar, atâta timp cât printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a admis în parte o contestație la executare prin care s-au invocat aceleași probleme juridice ca cele din prezentul recurs, această hotărâre se bucură de putere de lucru judecat în raport de recurenta creditoare care nu poate ignora efectele acestor decizii privite ca realitate juridică, iar creditorul are obligația generală a oricărei subiect de drept de a respecta raporturile juridice pe care aceste hotărâri judecătorești le consacră.
Sentința civilă sus-menționată este opozabilă recurentei creditoare, în sensul general al noțiunii de opozabilitate, care presupune respectarea situației juridice consacrate printr-o hotărâre judecătorească dar și în sensul restrâns, creditoarea fiind parte în respectivul dosar .
În realitate ,prin hotărârile judecătorești sus menționate, intrate în puterea lucrului judecat, s-a stabilit irevocabil că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de terț poprit iar adresa de înființare a popririi în baza căreia s-a validat poprirea prin sentința recurată s-a anulat în ceea ce-l privește pe terțul poprit Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul apreciaza sentinta instantei de fond legala si temeinica, astfel ca in temeiul art. 312 C.pr.civ va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenta-creditoare D. A. și de recurenta terț-poprit AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ împotriva sentinței civile nr. 6643/25.07.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 5 București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-debitoare DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA și intimatul terț-poprit M. FINANȚELOR PUBLICE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
R. N. A. C. I. Târțău V. O. P.
Red: TI.
Tehn.SM/2 ex.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 1688/2015. Tribunalul BUCUREŞTI | Evacuare. Decizia nr. 2511/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
