Contestaţie la executare. Decizia nr. 250/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 250/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 250/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 250 A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 20.01.2016
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: E. A.
JUDECĂTOR: I. TÂRȚĂU
GREFIER: C. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulate de apelantul contestator . SA împotriva sentinței civile nr. 4754/17.06.2015 pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA și cu B. T. B. O., cauza având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta contestatoare prin reprezentant, care depune delegație la dosar, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe noi de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului apelului.
Apelanta contestatoare prin reprezentant solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea hotărârii criticate în tot, în sensul admiterii contestației la executare întrucât a fost prescris dreptul material la acțiune precum și de a cere executarea silită a creanței. Arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea normelor de drept material în ceea ce privește stabilirea datei de la care începe să curgă termenul de prescripție în care creditoarea avea posibilitatea recuperării creanței sale. Arată că instanța de fond nu a luat în considerare dispozițiile art. 8 din Decretul-lege nr. 167/1958. Arată că CNADNR trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea, începând cu data săvârșirii faptei 19.12.2010.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, Tribunalul constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 18.07.2014, sub nr._, contestatoarea . SA i-a chemat în judecată pe intimații C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA și B. T. B. O., solicitând anularea executării ce formează obiectul dosarului de executare nr. 1028/2014, precum și suspendarea executării până la data soluționării contestației la executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 04.07.2014 a primit o adresă din partea B. T. B. O. din data de 02.07.2014 prin care a fost somată ca în termen de 1 zi să achite suma de 560 euro reprezentând debit conform titlului executoriu și 882,21 lei reprezentând cheltuieli de executare.
Contestatoarea a arătat că, în speță, prejudiciul a fost stabilit de către legiuitor la cuantumul de 560 euro, cuantum echivalent cu tariful de utilizare pe termen de un an pentru acest tip de vehicul, cuantum care a fost deja achitat, astfel că prejudiciul nu mai există, fiind reparat.
În drept, au fost invocate prevederile art. 711 și urm., art. 665 Cod procedură civilă, Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/C/2006, privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești. În temeiul art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin întâmpinarea formulată la data de 14.10.2015, prin serviciul registratură, s-a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de B. T. B. O..
În susținere, s-a arătat că emiterea și comunicarea procesului-verbal de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborate cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, procesul-verbal a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
De asemenea, comunicarea procesului-verbal s-a efectuat conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, prin poștă la data de 01.07.2011, operațiune confirmată prin semnătură și ștampilă de primire de către contestatoare, fără a depăși termenul de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205-208 Cod procedură civilă.
Ptin sentința civilă nr. 4754/17.06.2015, Judecătoria Sectorului 5 București a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea . SA, în contradictoriu cu intimații C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA și B. T. B. O. și a respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind suspendare executării silite.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/17.06.2011, contestatoarea a fost obligată să plătească intimatei suma de 875 lei, reprezentând amendă contravențională și suma de 560 Euro, reprezentând tarif de despăgubire pentru fapta de a conduce un autoturism pe drumurile publice fără rovinietă valabilă.
Ca urmare a cererii intimatei de punere în executare a titlului executoriu menționat anterior, cerere depusă la B.E.J. T. B. O., prin încheierea emisă la data de 19.05.2014 de către executorul judecătoresc, s-a format dosarul de executare nr. 1028/2014.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 26.05.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosar nr._/302/2014, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu sus-menționat.
Procesul-verbal de contravenție a fost comunicat contestatoarei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 01.07.2011 (fila 72).
În drept, potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Analizând actele de executare efectuate în dosarul nr. 1028/2014, instanța de fond a constatat că nu există motive de nulitate a acestora.
Contestatoarea a invocat prescripția executării tarifului de despăgubire, care aparține răspunderii civile delictuale, iar data de la care începe să curgă termenul de prescripție este data săvârșirii contravenției și nu data întocmirii procesului-verbal de contravenție.
Conform art. 7 alin. 1 din Decretul-lege nr. 167/1958 (în vigoare la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție și aplicabil potrivit art. alin. 4 cod civil și art. 201 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil), prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită. Or, dreptul de a cere executarea silită s-a născut la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenție, deoarece atunci este cunoscut cuantumul prejudiciului, stabilindu-se tariful de despăgubire. A mai reținut instanța că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit la data de 17.06.2011, deci în termenul general de 3 ani de prescripție al dreptului material la acțiune, care s-a născut la data săvârșirii faptei, respectiv data de 20.12.2010.
Cum cererea de punere în executare a titlului executoriu a fost depusă la executorul judecătoresc la data de 19.05.2014, instanța constată că nu s-a împlinit termenul de prescripție al dreptului de a cere executarea silită, termenul limită fiind 17.06.2014.
Contestatoarea a susținut în cererea de chemare în judecată că tariful de despăgubire a fost achitat, însă în ședința publică din data de 03.06.2015 a arătat că nu a păstrat documentul doveditor.
În considerarea acestora, având în vedere și faptul că nu s-a probat, conform art. 249 Cod procedură civilă, achitarea tarifului de despăgubire înainte de începerea executării silite, instanța a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de debitorul-contestator, împotriva executării silite efectuate în dosarul nr. 1028/2014.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării silite, instanța a reținut că, potrivit art. 718 alin. 1 C.proc.civ., până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Cum contestația la executare a fost soluționată, capătul cerere privind suspendarea executării silite apare ca rămas fără obiect, motiv pentru care a fost respins ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea . SA, cerere înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr._, la data de 08.10.2015, solicitând admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința modificării in tot a sentinței atacate si admiterii contestației la executare întrucât a fost prescris dreptul material Ia acțiune precum si de a cere executarea silita a creanței, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea apelului, s-a arătat că hotărârea a fost data cu încălcarea si aplicarea greșita a normelor de drept material in ceea ce privește stabilirea datei de la care începe sa curgă termenul de prescripție in care creditoarea avea posibilitatea recuperării creanței sale, astfel încât in cauza sunt incidente si dispozițiile art. 488 punctul 8 din legea procedurala.
Astfel, la data de 04.07.2014 a primit adresa B. T. B. O. din data de 02.07.2014 (dosar de executare 1028/2014) prin care a fost somată ca in termen de 1 zi sa achite suma de 560 euro reprezentând debit conform titlu executoriu si 882,21 lei cheltuieli de executare.
Titlul executoriu in temeiul cărora a fost începuta executarea silita este procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/17.06.2011.
Astfel potrivit procesului verbal de contravenție menționat mai sus, agentul constatator a constatat ca „la data de 19.12.2010 ora 17:37, locul DN6km60+450m, Drăgănești Vlasca, jud. TR, vehicolul categoria D, cu numărul de înmatriculare_ aparținând A. Internaționala Rahova S.A., a circulat fără a deține rovinieta valabila”. Fapt pentru care am fost amendați cu suma de 875 lei in 48 ore. Amenda pe care a achitat-o.
In cuprinsul aceluiași proces verbal, a fost înștiințată ca avea obligația să achite ,,pe langa amenda contravenționala si contravaloarea tarifului de despăgubire potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, in valoare de 560 euro adica 2.307,59 lei la cursul de schimb comunicat de BNR de 4,1207 lei/euro, valabil pentru data de 31.05.2011, in cazul in care tariful de despăgubire este achitat pana la data de 30.06.2011. Dupa aceasta data, suma de 560 euro se achita la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioara datei achitării”.
Dupa cum se observa din reglementarea in materie, tariful de despăgubire este echivalent cu tariful de utilizare pe termen de 1 an pentru aceeași categorie de vehicul a rețelei de drumuri naționale din Romania (contravaloarea rovinietei pe un an), in speța suma 560 euro, conform OG 15/2002 si anexelor la aceasta.
Desi este reglementata printr-o lege speciala, natura juridica a tarifului de despăgubire este una civila delictuala; prevederile legii speciale delimitându-se doar la stabilirea cuantumului despăgubirii pentru utilizarea drumurilor naționale fara achiziționarea rovinietei (fapta ilicita).
La judecata in fond a cauzei a invocat excepția prescripției extinctive in ceea ce privește dreptul creditoarei CNADR de a solicita, prin cererea depusa B. in data de 19.05.2014, executarea silita a creanței sale reprezentând tariful de despăgubire.
Totodata prescripția începe sa curgă de la data savarsirii faptei delictuale, respectiv de la momentul savarsirii contravenției din data de 19.12.2010 cand „vehicolul categoria D, cu numărul de înmatriculare_ aparținând A. Internaționala Rahova S.A., a circulat fara a deține rovinieta valabila.
S-a arătat că instanta de fond in mod greșit a respins excepția invocata de aceasta, in temeiul dispozițiilor art. 7 alin 1 din Decretul-lege nr. 167/1958, considerând ca ,,dreptul de a cere executarea silita s-a născut la momentul intocmirii procesului-verbal de contravenție, deoarece atunci este cunoscut cuantumul prejudiciului, stabilindu-se tariful de despăgubire”.
Astfel instanta de fond nu a luat in considerare si dispozițiile art. 8 din Decretul-lege nr. 167/1958, potrivit carora „Prescripția dreptului la acțiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, incepe sa curgă de la data cind păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atit paguba cit si pe cel care răspunde de ea”.
In speța „Păgubitul” este creditorul - CNADR, care trebuia sa cunoasca atat paguba cat si pe cel care răspunde de ea, incepand cu data savarsirii faptei 19.12.2010.
Consideră ca termenul de prescripție de 3 ani este suficient pentru creditoarea CNADR ca, in baza propriilor sale resurse - capturi foto de la fata locului, ce au stat ca mijloace de proba la baza intocmirii procesului-verbal de contravenție, sa le analizeze, sa identifice făptuitorul, sa constate valoarea prejudiciului (respectiv tariful de despăgubire), precum si sa solicite unui B. executarea silita a creanței sale.
Ori creditoarea a solicitat punerea in executare silita a creanței sale prin cererea adresata B. T. B. O. din data de 19.05.2014; respectiv dupa împlinirea termenului general de prescripție (de 3 ani) de la savarsirea faptei ilicite.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 8 din din Decretul-lege nr. 167/1958, art. 466 si urm., art. 488 punctul 8, art. 711 si urm., art. 665 C.proc.civ., iar în conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. (3) C.proc.civ., s-a solicitat Judecarea cauzei și în lipsă.
Intimata C. NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA - S.A. prin Direcția Regionala de Drumuri si Poduri București a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de către contestator împotriva sentinței civile atacate, ca nelegal si netemeinic; menținerea dispozițiilor prevăzute in Sentinței Civile nr. 4754/17.06.2015 pronunțata de Judecătoria Sectorului 5 București in dosarul nr._, ca legale si temeinice, menținerea tuturor actelor si formelor de executare emise de Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. in baza titlului executoriu PVCC . nr._/17.06.2011, si continuarea executării silite.
În motivare, s-a arătat că în ceea ce privește sentința civile nr. 4627/15.06.2015 pronunțata de Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._/4/2014, consideră ca aceasta este temeinica si legala in ceea ce privește titlul executoriu, intrucat instanta de fond a analizat in mod corect si obiectiv cauza si in baza legii a dispus respingerea contestației la executare.
Astfel, instanta de fond in mod corect a retinut faptul ca debitorul nu a achitat tariful de despăgubire aferent titlului executoriu contestat, cat si faptul ca nu s-a implinit termenul de prescripție.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 C.proc.civ., precum si dispozițiile legale cuprinse in întâmpinare, iar în temeiul art. 223 C.proc.civ., s-a solicitat judecata si in lipsa.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, Tribunalul va respinge apelul formulat de apelantă ca fiind nefondat.
Pentru a decide astfel, va avea în vedere că promovând calea de atac în cauză contestatoarea a înțeles să reitereze criticile formulate pe calea contestației la executare legate de operarea prescripției executării, critici respinse în mod corect de către prima instanță, ca fiind neîntemeiate.
În acest sens, Tribunalul va reține, în plus față de argumentele expuse de prima instanță, a căror justețe nu poate fi negată, faptul că în speță se impune a se face o distincție între prescripția dreptului material la acțiune în cazul răspunderii civile delictuale, ipoteză în care termenul de prescripție curge de la data la care păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cit si pe cel care răspunde de ea, potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 167/1958, și prescripția dreptului de a cere și obține executarea silită, care este în regulă generală de 3 ani, începând să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită, potrivit art. 705 C.proc.civ.
Or, incidentul invocat în speță de către apelanta-contestatoare face trimitere la prescripția dreptului de a obține executarea silită, nu la dreptul material la acțiune pentru repararea pagubei pricinuite prin faptă ilicită. Ca atare, Tribunalul apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanțe în sensul că termenul de prescripție curge de la data întocmirii procesului-verbal de contravenție, care în speță reprezintă data când s-a născut dreptul de a obține executarea silită. Nu se poate reține că dreptul de a obține executarea silită ar fi anterioară întocmirii procesului verbal dat fiindd faptul că procesul verbal reprezintă însuși titlul executoriu în temeiul căruia urmează a se efectua executarea silită.
Față de aceste aspect, având în vedere că motivele de apel sunt neîntemeiate, Tribunalul urmează ca în temeiul art. 480 C.proc civ. să respingă apelul formulat, cu consecința menținerii sentinței apelate ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul-contestator . SA, cu sediul în București, ., sectorul 5, împotriva sentinței civile nr. 4754/17.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, sediul în București, .. 401 A, sectorul 6 și cu B. T. B. O., cu sediul în București, Piața M. K. nr. 8, ., ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
E. A. I. Târțău C.C.
Red. EA, 18.02.2016
Thred. PI/ 5 ex
J. S. 5 – jud. D. D. S.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 301/2016.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 168/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
