Contestaţie la executare. Încheierea nr. 20/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 20/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 355/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV-A CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 20.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: A. M. D.
JUDECATOR: L. I. F.
GREFIER: L. G. I.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanta-contestatoare S.C. O. IMOBIIARE S.R.L. împotriva Sentinței civile nr. 7254/24.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală- Direcția Generală Antifraudă Fiscală, cauza având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta-contestatoare, reprezentată prin avocat A. P. Rekeczy, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Apărătorul apelantei-contestatoare depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.
Tribunalul constată complinit timbrajul prin achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 500 lei.
Apărătorul apelantei-contestatoare învederează că nu are cereri de formulat și nici probe de solicitat și solicită acordarea cuvântul asupra apelului declarat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului declarat.
Apărătorul apelantei-contestatoare solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și modificarea sentinței primei instanțe, în sensul admiterii contestației la executare, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru. Totodată, arată că la fila 11 din dosarul de apel și fila 31 din dosarul primei instanțe există un extras din care rezultă că publicarea pe portal-ul ANAF s-a efectuat pe data de 03.11.2014, ori în întâmpinarea formulată de intimată în apel se face referire la momentul 28.10.2014, respectiv data la care s-a emis decizia, fără a se menționa data la care s-a efectuat publicarea, așa încât să fie combătută opinia apelantei. De asemenea, apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre greșită, dintr-o eroare, întrucât aceasta face referire la o factură care ar fi fost emisă la data de 31.11.2014, ori această factură nu există, precizând că ultima factură este cea din data de 03.11.2014.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea cauzei, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 27.01.2016.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. M. D. L. I. F. L. G. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Decizia civilă nr. 355 A
Ședința din camera de consiliu din data de 27.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: A. M. D.
JUDECATOR: L. I. F.
GREFIER: L. G. I.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelanta-contestatoare S.C. O. IMOBIIARE S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 7254/24.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală- Direcția Generală Antifraudă Fiscală, cauza având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 27.01.2016, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 09.02.2015, contestatoarea . în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ a solicitat anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii înregistrată sub nr.A-DAF543/14.01.2015 în dosarul_/2015 prin care s-a dispus măsura indisponibilizării sumelor existente precum și cele viitoare provenite din încasările zilnice.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că societatea a aprovizionat marfă cu un număr de 4 facturi de la societatea AZUL LAND SRL. Acestea au fost evidențiate în jurnalul de cumpărări din luna octombrie 2014 la pozițiile 28,29,30,31 și în registru jurnal la pozițiile 210,216, 217, 218 din 30 și 31.10.2014. Totalul facturilor este de_,2 lei, aceste valori fiind deduse la calculul TVA și a impozitului pe profit. Din adresa_/14.01.2014 rezultă că din portalul ANAF, AZUL LAND SRL la data de 28.10.2014 era declarat inactiv și nu înscris ca inactiv în registrul Contribuabililor inactivi după cum se menționează în lege. Deși data de inactivare a fost de 28.10.2014, societatea a fost înscrisă în registrul Contribuabililor inactivi la 31.10.2014. Pe site-ul Comisei Europene societatea apare ca și activă și în data de 05.11.2014. Astfel, nu există o culpă a societății contestatoare, aceasta neavând de unde să cunoască faptul că AZUL LAND SRL a devenit inactivă la 28.10.2014. Ultima achiziție de bunuri făcută de . de la AZUL LAND SRL este din data de 03.11.2014, iar conform art.11 din C.fiscal, data ulterioară înscrierii în Registrul Contribuabililor inactivi este 04.11.2014.
La data de 13.03.2015, contestatoarea a formulat cerere completatoare prin care a solicitat suspendarea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii până la judecarea fondului.
La data de 19.03.2015, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, iar pe fondul cauzei respingerea contestației ca neîntemeiată.
În motivare, intimata a arătat că la data la care contestatoarea a achiziționat marfă de la AZUL LAND SRL, 28.10.2014, aceasta din urmă era inactivă. Totodată, contestatoarea a achiziționat mărfuri de la această societate și în luna noiembrie, încălcându-se dispozițiile art.11 alin. 1² din Lega nr.571/2003. Față de comportamentul contestatoarei, organul de control a apreciat că există pericolul ca aceasta să își diminueze patrimoniul și a dispus instituirea măsurilor asigurătorii. Aprecierea pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori risipească patrimoniul trebuie justificată prin raportare la comportamentul fiscal al contribuabilului. Având în vedere cuantumul sumelor estimate precum și comportamentul fiscal al contribuabilului, s-a creat convingerea organului fiscal de existența pericolului ca acesta să împiedice sau îngreuneze colectarea.
În drept, intimata a invocat dispozițiile OG nr.92/2003, Codul fiscal, Ordinul Președintelui ANAF nr.2605/2010.
Prin Sentința civilă nr.5357/20.03.2015, instanța a admis excepția necompetenței Judecătoriei Sectorului 1 București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Prin Sentința civilă nr. 7254/24.06.2015 a Judecătoriei Sector 2 București a fost respinsă contestația la executare ca neîntemeiată și s-a respins cererea de suspendare a executării ca rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii din 14.01.2015, intimata a dispus luarea măsurilor asigurătorii sub forma popririi asigurătorii asupra contului bancar al contestatoarei.
Potrivit art.129 C.pr.fiscală se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. Măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. În decizie organul fiscal va preciza debitorului că prin constituirea unei garanții la nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate. Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată și semnată de către conducătorul organului fiscal competent.
Potrivit art.11 alin1² C.fiscal beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați conform art. 781 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța observă că decizia de instituire a popririi asigurătorii a fost motivată de către conducătorul organului fiscal competent prin referatul justificativ din 08.01.2015. Critica adusă de contestatoare referitoare la imposibilitatea de a cunoaște faptul că societatea AZUL LAND SRL a devenit inactivă începând cu data de 28.10.2014 a fost apreciată de instanță neîntemeiată deoarece contestatoarea a continuat să cumpere mărfuri de la această societate și în data de 03.11.2014 conform facturii nr._ (fila 15) deși în Registrul contribuabililor inactivi era deja publicată inactivarea. Faptul că pe site-ul Comisiei Europene apare ca activă societatea și în data de 05.11.2014 nu are nicio relevanță, din moment ce textul legal se referă la Registrul contribuabililor inactivi/reactivați, aceasta fiind evidența ce trebuie luată în considerare. Referitor la faptul că interpretarea art. 11 alin1² C.fiscal a organului fiscal este eronată, instanța a reținut că textul legal este explicit și ar fi lipsit de finalitate dacă s-ar lua în considerare data publicării contribuabilului inactiv în registru deoarece astfel s-ar putea eluda dispozițiile legale existând posibilitatea încheierii de înțelegeri între societăți.
Prin urmare, observând suma estimată precum și comportamentul fiscal al contribuabilului care a continuat să achiziționeze mărfuri de la societatea AZUL LAND SRL ulterior publicării inactivării acesteia, instanța constată că măsura asiguratorie a fost dispusă în mod legal și a respins cererea ca neîntemeiată. Față de modalitatea de soluționare a capătului principal de cerere, instanța a respins cererea de suspendare a executării ca rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea S.C. O. IMOBIIARE S.R.L, solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate și admiterea contestației astfel cum a fost formulată, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 28.08.2015, sub nr. de dosar_ .
În motivare apelanta-contestatoare a a arătat că a achizitionat marfa conform contractului incheiat cu AZUL LAND S.R.L., CUI_, inmatriculata la ONRC sub nr. J40_/2008 in numar de mai multe facturi, iar ultimile 5(cinci) ce au fost retinute in Decizia de instituire a masurilor asiguratorii emisa de ANAF-Directia Generala Antifrauda Fiscala, sunt in numar de 5(cinci), 4 (patru) facturi din data de 29.10.2014 si o factura din data de 03.10.2014 respectiv: factura numar_ - valoare 4.324.376 lei din care TVA 836.976 lei factura numar_-1 -valoare 638.513,2 lei din care TVA 123.583,2 lei factura numar_-2 -valoare 127.695,2 lei din care TVA 24.715,2 lei factura numar_-3 -valoare 246.164,8 lei din care TVA 47.644,8 lei și factura numarul_ -valoare 2.042.330 lei din care TVA 395,290 lei.
Totalul acestor facturi este de 7.379.079,2 lei, din care 5.950.870 lei valoare fara TVA si 1.428.209,2 lei TVA, aceste valori fiind deduse in mod corect la calculul TVA si a impozitului pe profit.
Potrivit adresei nr._/14.01.2014, din portalul ANAF INFOPC - fisa contribuabilului AZUL LAND S.R.L. rezulta ca la data de 28.10.2014 agentul economic era declarat inactiv, insa din aceeasi fisa rezulta, ca publicarea acestei situatii pe site-ul ANAF s-a facut la data de 03.11.2014.
S-a arătat că esential in rezolvarea acestui litigiu este interpretarea corecta a art.11 alin (1A2) Cod Fiscal. Astfel, este cunoscut, ca orice lege este obligatorie, nu din momentul promulgarii, ci din momentul publicarii in Monitorul Oficial astfel că in speta publicarea pe site-ul ANAF, s-a facut în data 03.11.2014 (conform fisei contribuabilului S.C. AZUL LAND S.R.L. anexata), însă instanta de fond, nu a tinut cont de acest lucru. Dupa data publicarii nu s-a mai achizitionat marfa de la aceasta societate, ultima factura_ s-a emis la 03.11.2014, iar din acel moment au incetat relatiile contractuale cu AZUL LAND S.R.L.
Este astfel total gresita retinerea instantei de fond potrivit careia apelanta-contestatoare ar fi achizitionat marfuri de la societatea S.C. AZUL LAND S.R.L. si dupa data publicarii inactivitatii acesteia, respectiv dupa data de 03.11.2014, instanta facand aceasta referire in motivare, fara insa a indica nici un aspect de fapt care sa confirme o asemenea apreciere, respectiv fara a indica macar o factura sau operatiune realizata de apelantă si care eventual să sustina aprecierea rezultand deci o motivare gresita a solutiei fondului intemeiata pe o situatie de fapt eronata si straina de cauza.
Pe de alta parte, publicarea efectiva s-a realizat la data de 05.11.2014 si deci la data de 03.11.2014 apelanta nu avea cum cunoaste starea de inactivitate declarata a .., imprejurare de asemenea omisa de catre instanta de fond in motivare.
Apelanta-contestatoare a mai învederat că intimata in apararile sale la judecata in fond, arata faptul ca nu se poate retine culpa apelantei cu privire la necunoasterea starii de inactivitate si ca insasi intimata a aflat despre acea situatie in urma unui control incrucisat, aspect relevat de catre instanta de fond, insa neluat in seama, desi este esential pentru judecata cauzei.
Instanta de fond a interpretat si aplicat gresit dispozitiile legale pe care isi intemeiaza solutia, respectiv art. 11 alin.l ind.2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, in sensul ca desi arata in mod expres faptul ca lipsa deducerii opereaza dupa inscrierea acestora ca inactivi in Registru, omite sa observe faptul ca in fapt nu exista operatiune dupa inscrierea S.C. AZUL LAND S.R.L. in acest registru, deci dupa data de 04.11.2014.
De altfel, o eventuala culpa ar putea fi retinuta atat de catre intimata cat si de catre instanta in sarcina S.C. AZUL LAND S.R.L. si nicidecum in sarcina apelantei-contestatoare, care nu avea de unde sa cunoasca starea de inactivitate rezultata dintr-un act ce ii poate fi opus doar de la data inregistrarii, conform OG nr.92/2003, cu atat mai mult cu cat nici intimata nu cunoastea acesta stare, desi structurile din cadrul acesteia din urma inregistrasera si eliberasera certificatul de inactivitate pentru S.C. AZUL LAND S.R.L.
Aprecierile facute de catre instanta de fond privind posibilitatea de operatiuni ilicite intre societati, expusa la nivel de principiu, si aprecierea ca este suficienta o valoare insemnata pentru a se discuta implicit de un "ilicit" nu pot fi considerate decat ca fiind aprecieri in afara cauzei.
De remarcat, ca instanta de fond a confundat data publicarii, cu data constatarii, respectiv faptul, ca a fost declarata inactiva si in mod eronat, arata ca a fost inscrisa in Registrul Contribuabililor Inactivi/Reactivati la 31.10.2014. In realitate apare pe site-ul ANAF abia pe 03.11.2014, si doar aceasta data este opozabila apelantei-contestatoare.
La data de 21.09.2015, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Fiscală a depus la dosarul cauzei prin intermediul serviciului registratură al instanței întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca temeinică și legală.
În motivare, intimata a arătat că astfel cum a reținut și prima instanță, din datele preluate de pe portalul ANAF-fisa contribuabilului ., reiese că din data de 28.10.2014 agentul economic este declarat inactiv iar din verificarea declarației 394-privind livrările și achizițiile efectuate de societate în luna noiembrie 2014 și a declarației 300-decontul TVA aferent lunii noiembrie 2014, se constată că în luna noiembrie 2014 au mai fost achiziționate de la furnizorul Azul Land mărfuri în valoare de_ lei din care_ lei TVA. Valoarea totală a mărfurilor achiziționate de societatea contestatoare de la Azul land după data de 28.10.2014 este de_,2 lei din care_,2 lei TVA.
Inspectorii antifraudă au constatat că au fost încălcate prevederile art. 11 alin. 12 Legea nr. 571/2003 astfel că s-a apreciat că exist pericolul ca societatea contestatoare să își diminueze patrimoniul îngreunând sau chiar făcând imposibilă recuperarea creanței datorate statului după emiterea unui titlu de creanță și a dispus instituirea măsurilor asiguratorii.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul reține următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, tribunalul reține că potrivit art. 477 alin 1 NCPC, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit de către apelant precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Acest text normativ consacră principiul disponibilității care guvernează procesul civil și care presupune faptul că părțile fixează limitele în care are loc judecata atât din punctul de vedere al obiectului cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale, precum și al fundamentului pretenției deduse judecății, judecătorul fiind ținut să respecte cadrul procesual trasat de părți. Prin urmare, tribunalul va analiza legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate de prima instanță numai prin raportare la criticile invocate de apelanta-contestatoare în cererea de apel.
În prezenta cauză, tribunalul constată că apelanta-contestatoare a criticat sentința apelată prin prisma faptului că instanța de fond a interpretat în mod greșit prevederile art. 11 alin. 12 și cele ale art. 781 Legea nr. 571/2003 și a reținut că după data publicării inactivității . apelanta-contestatoare ar mai fi achiziționat mărfuri de la această societate.
În privința aceste susțineri, tribunalul constată că, în fapt la data de 08.01.2015, a fost emisă de către ANAF-Direcția Generală Antifraudă Fiscală decizia (f. 6-10) prin care în temeiul art. 129 alin. 4 OG 92/2003 a fost instituită măsura popririi asiguratorii asupra conturilor apelantei-contestatoare, constatându-se că există pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
În motivarea deciziei, organele de control au reținut că apelanta-contestatoare a achiziționat de la Azul Land SRL mărfuri în valoare totală de_,2 lei din care TVA de_,2 lei, după data de 28.10.2014, la care această societate a fost declarată inactivă, fiind încălcate prevederile art. 11 alin. 12 Legea nr. 571/2003. La data de 14.01.2015 a fost emisă adresa de înștiințare privind înființarea popririi asiguratorii. (f. 5).
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. 12 Legea nr. 571/2003, beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați conform art. 781 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente achizițiilor respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.
În continuare, tribunalul reține că potrivit art. 781 alin. 8-10 OG 92/2003 registrul contribuabililor inactivi/reactivați este public și se afișează pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Înscrierea în registrul prevăzut la alin. (8) se face de către organul fiscal emitent, după comunicarea deciziei de declarare în inactivitate/reactivare, în termen de cel mult 5 zile de la data comunicării. Decizia de declarare în inactivitate/reactivare produce efecte față de terți din ziua următoare datei înscrierii în registrul prevăzut la alin. 8.
Astfel cum rezultă din registrul contribuabililor inactivi sau reactivați aflat pe site-ul ANAF (f. 31 dos fond), data inactivării . este 28.10.2014 iar data publicării inactivării în registru este 03.11.2014.
Contrar celor reținute de instanța de fond, tribunalul apreciază că apelantei-contestatoare, în calitate de terț, nu îi este opozabilă decizia de declarare inactivare decât din data de 04.11.2014, respectiv din ziua următoare publicării inactivității în registru ( 03.11.2014), in conformitate cu prevederile 781 alin. 8-10 OG 92/2003, numai începând cu acest moment apelanta-contestatoare având posibilitatea de a lua la cunoștință de situația societății cu care intră in raporturi juridice.
În aceste condiții, tribunalul constată că facturile fiscale care atestă achiziționarea de bunuri de către apelanta-contestatoare de la . au fost emise in perioada 28.10._ deci anterior datei la care decizia de declarare inactivare produce efecte juridice față de apelanta-contestatoare astfel încât nu se poate reține în sarcina acesteia încălcarea prevederilor art. 11 alin. 12 Legea nr. 571/2003.
Astfel cum reiese din cuprinsul deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, motivul pentru care a fost adoptat acest act l-a reprezentat faptul că în urma nerespectării prevederilor art. 11 alin. 12 Legea nr. 571/2003, apelanta-contestatoare nu trebuia să își deducă suma de_ lei la calculul impozitului pe profit și suma de_,2 lei la calculul TVA, având drept consecință diminuarea impozitului pe profit și a TVA datorate bugetului de stat și că în acest context există pericolul ca debitorul să se sustragă ori să își risipească patrimoniul.
Potrivit art. 129 alin. 2 OG 92/2003, se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
Luând în considerare că astfel cum s-a reținut anterior, apelantei-contestatoare nu i se poate imputa încălcarea prevederilor art. 11 alin. 12 Legea nr. 571/2003, Tribunalul constată că nu există nici o justificare pentru instituirea măsurii popririi asiguratorii, nefiind îndeplinite condițiile cerute de art. 129 alin. 2 OG 92/2003.
Pentru motivele expuse, in temeiul art. 480 alin. 2 NCPC, tribunalul va admite apelul și va schimba in parte sentința apelată în sensul că va admite contestația la executare, va dispune anularea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii din data de 08.01.2015 urmând a menține dispozițiile instanței de fond in privința cererii de suspendare.
În ceea ce privește cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, tribunalul reține că intimata nu poate fi obligată la plata acesteia întrucât în situația admiterii contestației la executare sunt incidente dispozițiile speciale ale art. 45 alin. 1 lit. f OUG 80/2013 potrivit cărora sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie la cererea petiționarului, în tot sau în parte, în cazul în care contestația la executare a fost admisă iar hotărârea a rămas definitivă. Având în vedere aceste prevederi legale, instanța apreciază că nu există un drept de opțiune pentru contestatoare între a solicita statului sau dimpotrivă intimatei, restituirea acestei sume, din moment ce legea, prin dispoziții cu caracter special, prioritar aplicabile, a stabilit un alt debitor pentru restituirea taxei decât cel prevăzut de art. 453 C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-contestatoare S.C. O. IMOBIIARE S.R.L., cu sediul în București, sector 2, .. 54, ., ., împotriva sentinței civile nr. 7254/24.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală- Direcția Generală Antifraudă Fiscală, cu sediul în București, sector 5, ., Corp C, .> Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că:
Admite contestația la executare.
Anulează decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din data de 08.01.2015.
Menține dispozițiile sentinței apelate privind cererea de suspendare.
Respinge cererea apelantei-contestatoare privind obligarea intimatei la plata taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. M. D. L. I. F. L. G. I.
Red.AMD /Tehnored. CS /23.02.2016/4 ex.
JS 2 - Jud. fond G. C..
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 4/2016. Tribunalul... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 298/2016. Tribunalul... → |
|---|
