Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 2174/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2174/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 30-05-2016 în dosarul nr. 2174/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2016:003._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr . 2174 A
Ședința din Camera de Consiliu de la: 30.05.2016
Tribunalul constituit din:
Președinte: C. V.
Judecător: A. V.
Grefier: A. M.
Pe rol soluționarea apelului de față formulat de apelanta-creditoare C. Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România prin Direcția de D. și Poduri Iași, împotriva încheierii de ședință din 05.08.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București, în cauză având ca obiect „învestire cu formulă executorie”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit partea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Tribunalul, față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 N.C.P.C, reține apelul în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin încheieredin data de 05.08.2015 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de învestire cu formula executorie formulată pentru creditorul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA – DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI IAȘI, constatând că, din moment ce nu a fost comunicat potrivit legii (în interpretarea confirmată și prin cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție Justiție prin Decizia nr. 10/10.06.2013, nu a început să curgă termenul în care procesul-verbal poate fi atacat prin plângere contravențională, astfel încât procesul-verbal în temeiul căruia se solicită învestirea nu a devenit titlu executoriu în temeiul art. 37 din OG nr. 2/2001 care statuează: procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Împotriva acestei soluții în termen legal, motivat și timbrat a formulat apel apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI IASI.
În motivele de apel se arată, în esență, că procesul verbal de contravenție a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termenul de o lună de la data sancționării. Nu se poate susține faptul că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procedurale. Debitorul nu a formulat nici plângere împotriva procesului verbal de contravenție și nici nu a achitat de bunăvoie obligația stabilită în acesta. Obligarea la plata tarifului de despăgubire e o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii faptei ilicite anume utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător având ca rezultat un prejudiciu cauzat CNADNR.
Procedura de învestire este o procedură necontencioasă, judecătorul realizând o cercetare formală și limitată constând în verificarea îndeplinirii condițiilor ca înscrisul să fie titlu executoriu. În procedura necontencioasă a încuviințării executării silite nu se impune ca instanța de executare să facă distincțiile la care trimite Decizia nr. 10/2013, întrucât numai partea interesată poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție, în măsura în care se dovedește o vătămare în drepturile sale, iar nu instanța învestită cu o cerere de învestire.
Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma apelului formulat, tribunalul reține următoarele:
Potrivit prev. art. 6401 alin. 1 NCPC „Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse in executare numai daca sunt investite cu formula executorie”, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol „Instanța va verifica daca înscrisul întrunește toate condițiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerințe in cazurile anume prevăzute de lege”.
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”.
În conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001: „procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia … constituie titlul executoriu, fără vreo altă formalitate.’’
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 6/16.02.2015, soluționând recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată a stabilit că „procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.”
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 10/10.06.2013, soluționând recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”
Așadar, din textele de mai sus, rezultă că nu poate fi învestit cu formulă executorie decât un titlu executoriu, iar pentru a constitui titlu executoriu și pentru a putea fi învestit cu formula executorie este necesar ca procesul-verbal de constatare a contravenției să fie semnat și comunicat potrivit cerințelor legale, fiind astfel util a se analiza legalitatea semnării și comunicării efectuate.
Calitatea de titlu executoriu apare astfel ca o condiție formală a înscrisului care se solicită a fi învestit cu formulă executorie, care se impune a fi verificată în cadrul procedurii învestirii cu formulă executorie și nu reprezintă o verificare de fond a creanței.
În primul rând, Tribunalul constată că la dosar nu există dovezi sau mențiuni care să ateste că mai întâi procesul verbal a fost comunicat debitorului-contravenient prin poștă, cu aviz de primire și nici apelanta nu a pretins o astfel de comunicare.
Procesul-verbal de comunicare depus la dosarul instanței de fond nu îndeplinește cerințele de comunicare impuse de art. 25 – 27 din OG 2/2001 și Decizia nr. 10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, astfel încât nu poate fi considerată valabilă procedura de comunicare.
În al doilea rând, tribunalul constată că procesul-verbal de contravenție depus la dosar nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, astfel cum impun cerințele legale mai sus menționate, ci au fost semnate electronic.
Față de textul de lege și Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, Tribunalul apreciază că înscrisul invocat nu întrunește cerințele legale pentru a constitui titlu executoriu.
Aceste decizii în interesul legii nu reprezintă o lege nouă, pentru ca principiul neretroactivității legii să poată fi invocat cu succes, ci numai dezlegări date de Înalta Curte de Casație și Justiție unor aspecte de drept interpretate diferit de instanțele de judecată în scopul aplicării unitare a legii. Prin urmare, interpretarea statuată de Înalta Curte este interpretarea care trebuia dată dispozițiilor art. 17 și 27 din OG 2/2001 încă de la . acestui act normativ, interpretare obligatorie potrivit prev. legale. Nu se poate reține deci sub nici o formă încălcarea principiului neretroactivității legii.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 480 NCPC rap. la art. 6401 NCPC, instanța va respinge ca nefondat apelul.
Conform art. 6401 alin. 5 NCPC rep., prezenta hotărâre este definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-creditoare C. Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România prin Direcția de D. și Poduri Iași, cu sediul în Iași, .. 19, jud. Iași, împotriva încheierii de ședință din 05.08.2015 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Sectorului 1 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.05.2016.
P., JUDECĂTOR, GREFIER,
C. V. A. V. A. M.
Red. C.V
Tehn. C.V./3 ex.
Judecătoria Sectorului 1 București
Jud. fd. L. Gabaret
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2071/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2048/2016. Tribunalul... → |
|---|
