Obligaţie de a face. Încheierea nr. 20/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 20/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 354/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV-A CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 20.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: A. M. D.
JUDECATOR: L. I. F.
GREFIER: L. G. I.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul-reclamant F. E. Nicușor împotriva Sentinței civile nr. 4148/26.03.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți H. A. A., H. A., S.C. A- C. A. Construct S.R.L. și I. de S. în Construcții, cauza având ca obiect obligație de a face- pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelantul-reclamant, reprezentat prin avocat C. C. R., care depune împuternicirea avocațială la dosar, intimații-pârâți H. A. A. și H. A., prin avocat D. A., cu împuternicire avocațială la filele 34 și 46 din dosar, intimata-pârâtă S.C. A- C. A. CONSTRUCT S.R.L., reprezentată prin avocat Ș. C., cu împuternicire avocațială la dosar și intimatul-pârât I. de S. în Construcții, prin consilier juridic M. A.-Ș., cu delegație la dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Apărătorul apelantului-reclamant depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 314.00 lei
Tribunalul constată complinit timbrajul prin achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 314.00 lei.
Apărătorii părților litigante învederează că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, tribunalul acordă cuvântul asupra probelor.
Apelantul-reclamant prin apărător solicită proba cu înscrisuri; proba cu interogatoriul pârâților, pentru dovedirea capetelor I și II de cerere, având ca teză probatorie lucrările realizate de fiecare dintre aceștia în parte, neputându-se determina la acest moment partea din construcție pe care aceștia au realizat-o, iar cu privire la pârâtul I. de S. în Construcții, solicită încuviințarea probei cu interogatoriu, teza probatorie vizând efectuarea inspecțiilor obligatorii; proba testimonială cu doi martori, având ca teză probatorie dovedirea stării în care se află imobilul, proprietatea apelantului, atât la momentul descoperirii viciilor, iulie 2013, cât și la acest moment, când imobilul se află într-o stare de nelocuit și de nefolosit. Totodată, solicită încuviințarea probei cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții, în cadrul căreia solicită încuviințarea participării unui expert consilier pentru apelant. În cadrul obiectivelor expertizei în specialitatea construcții solicită identificarea diferențelor existente între proiectul aprobat pentru imobilul, proprietatea apelantului, și lucrările efectiv realizate, întrucât în opinia sa există aceste diferențe.
De asemenea, solicită încuviințarea probei cu expertiză judiciară contabilă pentru stabilirea cuantumului prejudiciului pentru lipsa de folosință a imobilului, în vederea dovedirii capătului III al cererii de chemare în judecată. Interpelat fiind, apărătorul apelantului-reclamant, învederează că probele solicitate prin cererea de apel ( fila 12 din dosar) vizează demonstrarea calității procesuale pasive având în vedere soluția primei instanțe. Totodată, în ceea ce privește dovedirea calității procesuale pasive a intimaților, apreciază că se impune în principal respingerea excepției și, în subsidiar, solicită unirea excepției cu fondul.
Tribunalul constată că acesta este unul dintre motivele de apel.
Apărătorul intimatului-pârât S.C. A- C. A. CONSTRUCT S.R.L., având în vedere că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, admițând această excepție, solicită ca apelantul să pună concluzii vis-a-vis de acest motiv de apel, urmând ca ulterior, dacă se va impune, să se treacă la administrarea celorlalte probe.
Apărătorul intimatului-pârât I. de S. în Construcții solicită proba cu înscrisuri, respectiv cu cele existente la dosarul cauzei. În ceea ce privește proba cu interogatoriu solicitată de apelantul-reclamant, pentru a face dovada inspecțiilor obligatorii, arată că toate aspectele sunt clare și nicio probă adusă în fața primei instanțe nu a demonstrat contrariul.
Apărătorul intimaților-pârâți H. solicită admiterea probei cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, iar în cazul în care tribunalul va considera că prima instanță în mod greșit a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a tuturor părților, solicită aplicarea dispozițiilor art. 480 alin. 3 N.C.P.C..
În ceea ce privește probele solicitate de apelantul-reclamant, tribunalul apreciază că la acest moment procesual aceste probe nu sunt utile pentru soluționarea apelului și față de soluția pronunțată de către prima instanță, atacată prin prezentul apel, respinge aceste probe ca nefiind utile cauzei.
Apărătorii părților litigante arată că nu mai au cereri de formulat și nici probe de solicitat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului declarat.
Apărătorul apelantului-reclamant solicită admiterea apelului, anularea sentinței primei instanțe și, pe cale de consecință, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Totodată, arată că a criticat sentința primei instanțe sub aspectul că pârâții-constructori nu ar avea calitate procesuală pasivă, deși aceștia aveau obligația contractuală de a finaliza construcția și de a o preda. De asemenea, arată că a depus la dosarul cauzei antecontractul încheiat între părți, care reprezintă o manifestare de voință de a încheia un contract de antrepriză. Se mai arată că într-adevăr contractul de antrepriză prezintă unele similarități cu contractul de vânzare-cumpărare în viitor, dar nu valoarea materialelor era cea importantă pentru a putea cataloga valoarea unui contract pentru viitor, ci valoarea muncii depusă pentru executarea acestor lucrări a fost cea care a fost determinantă la stabilirea prețului, iar prețul era mult sub valoarea reală, respectiv 39.000 Euro, considerabil mai mic decât a unui imobil finalizat. În susținerea motivelor de apel invocă dispozițiile art. 29 din Legea nr.10/1995, prin care legiuitorul nu admite exonerarea de răspundere a constructorului în privința calității lucrării, iar răspunderea pentru vicii ascunse a antreprenorilor, în cazul edificării de construcții, este una specială supusă unui termen de prescripție de 10 ani, care curge de la data descoperirii viciilor. Astfel, antreprenorii răspund contractual pentru toate lucrările executate și consideră că această răspundere constituie în realitate temeiul răspunderii acestora, motiv pentru care critică soluția dată, în mod eronat, de către prima instanță pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Apărătorul intimatului-pârât S.C. A-C. A. Construct S.R.L. învederează că apelantul nu a adus critici concrete soluției primei instanțe în ceea ce privește calitatea procesuală pasive a părții pe care o reprezintă, ci numai cu privire la pârâții H. și ISC. De asemenea, arată că nici unul dintre pârâți nu deține calitatea de subiect activ, astfel cum este el circumstanțiat de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/1995, motiv pentru care în mod întemeiat prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive. Pentru cele expuse solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul intimatului-pârât I. de S. în Construcții solicită respingerea apelului pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea formulată. Totodată, arată că nu poate fi angajată răspunderea părții pe care o reprezintă, întrucât nu se află în culpă, atâta vreme cât nu a fost anunțată de începerea executării lucrărilor și nu există alte pârghii legale decât dacă constructorul îl anunță despre începerea lucrărilor și invocă dispozițiile art. 7 alin. 8 din Legea nr. 50/1991. De asemenea, conform dispozițiile O.G. nr. 63/2001, respectiv cea care reglementează înființarea Inspectoratului de S. în Construcții, arată că I. de S. în Construcții participă la acele lucrări de construcții ajunse în faze determinante doar dacă constructorul îl înștiințează despre aceste construcții, ori, în situația de față ISC nu a fost înștiințat. Reprezentantul ISC mai arată că a fost înștiințat de către apelant, despre problemele apărute, abia după ce lucrările au fost recepționate, astfel că nu se mai afla nici în termenul de a aplica o amendă contravențională, conform prevederilor Legii nr. 10/1995, privind calitatea în construcții.
Apărătorul apelantului-reclamant, având cuvântul în replică față cele afirmate de intimatul-pârât S.C. A- C. A. CONSTRUCT S.R.L., învederează că la fila 4 din în motivele de apel a arătat că aceste dispoziții pe care a fost întemeiată cererea de chemare în judecată, respectiv art. 29 din Legea nr. 10/1995, instituie în concret răspunderea tuturor factorilor de decizie implicați în construirea unui imobil, astfel că a criticat și soluția în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a S.C. A- C. A. CONSTRUCT S.R.L. În ceea ce privește cele susținute de intimatul-pârât I. de S. în Construcții, arată că, în conformitate cu art. 16 din Regulamentul privind controlul de stat al calității din construcții, aprobat prin HG nr. 272/1994, controlul de stat este obligatoriu.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL
Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea cauzei, motiv pentru care,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 27.01.2016.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. M. D. L. I. F. L. G. I.
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Decizia civilă nr. 354 A
Ședința publică din data de 27.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: A. M. D.
JUDECATOR: L. I. F.
GREFIER: L. G. I.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul-reclamant F. E. Nicușor împotriva sentinței civile nr. 4148/26.03.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți H. A. A., H. A., S.C. A- C. A. CONSTRUCT S.R.L. și I. de S. în Construcții, cauza având ca obiect obligație de a face- pretenții.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 27.01.2016, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, la data de 02.04.2015 reclamantul F. E. N. în contradictoriu cu pârâții H. A. A., H. A., A C. A. CONSTRUCT SRL, I. DE S. IN CONSTRUCTII, a solicitat obligarea paraților la remedierea viciilor ascunse ale imobilului situat in Bucuretsi, ..2, ., mansarda, ., autorizarea sa de a efectua lucrarile de remediere necesare a viciilor ascunse ale imobilului mai sus mentionat pe cheltuiala paratilor in masura in care acestia nu isi executa obligatia stabilita in sarcina lor in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii si obligarea paratilor la plata lipsei de folosinta a imobilului mai sus mentionat pentru perioada iulie 2013 pana la remedierea viciilor ascunse, pe care a estimat-o la 250 euro/luna, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a cumpărat imobilul in cauza de la paratul H. A. conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1632/16.07.2010, care dobandise de la paratul H. A. A. drepturile si obligațiile aferente autorizatiei de construire nr.1221/_/30.12.2008 conform contractului de cesiune autentificat sub nr.4424/22.07.2009.
Ulterior, in luna iulie 2013 constatând ca apa reziduala de la grupul sanitar al apartamentului cumpărat refulează prin pardoseala din camera de baie si cel al cazii si prin vasul de toaleta, a facut demersuri pentru obtinerea parerii unor specialisti care s-au deplasat la fata locului si au constatat ca panta de scurgere a apei este gresit inclinata, iar coturile care fac legaturile intre conducte au unghiuri de 90 de grade.
A mai aratat ca potrivit memoriului tehnic privind lucrarile in instalatii aferent imobilului, traseele instalatiilor interioare de apa si canalizare trebuiau alese astfel incat sa asigure lungimi minime de conducte si posibilitati de autocompensare, insa expertrul ce s-a deplasat la fata locului a constatat ca in cauza conducta de evacuare a apei reziduale are un traseu de legare la reteau publica de colectare prin pardoseala apartamentului vecin M 2, cu toate ca potrivit memoriului tehnic la realizarea instalatiei sanitare trebuia avuta in vedere coordonarea tuturor instalatiilor astfel incat sa se asigure accesul nestingherit al persoanelor specializate in caz de exploatare si de avarii si demontarea lor in vederea reparatiilor. Or, in acest caz nu poate obtine acordul proprietarului apartamentul M 2 pentru a demonta pardoseala acestui apartament si pentru a efectua reparatiile necesare.
In continuare reclamantul a mai invederat ca in cauza coloana de aerisire este gresit montata avand iesirea realizata prin podul imobilului si nu in afara acestuia, imobilul nu a fost izolat prin exterior, toate acestea reprezentand vicii ascunse ale construcției.
Pe cale de consecinta, constructorul trebuie sa fie obligat sa remedieze aceste vicii.
Cu privire la angajarea raspunderii paratului I. DE S. IN CONSTRUCTII, reclamantul a invederat ca in raport de dispozitiile art 30 din Legea 10/1995, ale art 1 alin 2, art 4 alin 3 din Ordonanta 63/2001 si art 2 si art 3 din Regulamentul privind controlul de stat aprobat prin HG nr.272/1994 desi acest parat trebuia sa verifice si respectarea prevederilor autorizatiei de constructie a avizelor obligatorii si a altor documente referitoare la constructii, acesta nu a sesizat si sanctionat deficientele majore aratate in cauza . A mai aratat ca se impune angajarea raspunderii acestui parat intrucat acesta nu a efectuat in mod corespunzator inspectia in etapa de proiectare, executie si exploatare a contructiilor privind respectarea prevederilor legale referitoare la componentele sistemului calitatii in constructii .
Cu privire la lipsa de folosinta a imobilului a invederat ca potrivit art 1381 C civ orice prejudiciu da dreptul la reparatie, precizand ca pentru perioada august 2013 pana la remedierea defecțiunilor, paratii trebuie obligati la plata lipsei de folosinta pentru ca obligatia lor de reparare s-a nascut in luna iulie 2013 prejudiciul nefiind remediat pana in prezent.
In drept s-a prevalt de dispozițiile art 1710 C civ, art 29 din Legea nr.10/1995, OG 63/2001, si art 1381 C civ.
In probațiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, proba testimoniala, expertiza si interogatoriul paratilor.
La cerere a depus un set de înscrisuri.
La data de 12.09.2014 paratul I. de S. in Construcții a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive învederând ca obligatia de a face intemeiata pe dispozitiile art 1710 si 1381 C civ presupune existenta unei clauze contractuale garantata de vanzator comparatorului – reclamant-, drept pentru care raspunderea pentru aparitia viciilor nu poate fi decat in sarcina vanzatorului.
Sub acest aspect a mai aratat ca nu exista un raport juridic care sa atraga răspunderea sa indiferent daca a exercitat sau nu control de specialitate pe perioada executiei apartamentului in cauza.
A mai aratat ca potrivit art 29 din Legea 10/1995 proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund pentru viciile ascunse ale contructiei ivite . 10 ani de la receptia lucrarilor precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei.
In probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu inscrisuri.
In drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedura civila, OG 63/2001, Decizia Primului Ministru nr.164/2008, HG 1378/2009, HG nr.1211/2012, HG nr.525/2013, Legea 10/1995, Legea 50/1991, HG nr.272/1994, Ordinul nr.31N/1995, HG 273/1994.
Paratul H. A. A. a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive învederând ca reclamantul a achizitionat imobilul in cauza de la H. A., iar lucrarile de executare a mansardei au fost realizate de . acest aspect a mai aratat ca potrivit art. 29 din Legea 10/1995 raspunderea revine constructorului/executantului, iar nu si investitorului.
In continuare a inteles sa invoce exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, învederând ca prescritpia dreptului la actiune a inceput sa curga in cauza, conform art. 11 din Decretul nr.167/1958 cel mai tarziu la împlinirea a trei ani de la predare.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea ca neîntemeiata a cererii, cu cheltuieli de judecata.
In probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri si expertiza.
In drept, s-a prevalat de art. 158, art. 205, art. 263, art. 330 alin 1 si alin 5 C proc civ, art 1521 si art 1522 C civ, Decizia nr.1/2014, Decretul nr. 167/1958.
Paratul H. A. a depus intampinare prin care a invocat excepția necompetentei teritoriale, excepția prescripției dreptului material la acțiune și a solicitat respingerea ca neîntemeiata a cererii, cu cheltuieli de judecata .
In probatiune, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si expertiza.
In drept, s-a prevalat de art 158, art 205, art 263, art 330 alin 1si alin 5 C proc civ, art 1521 si art 1522 C civ,Decizia nr.1/2014, Decretul nr. 167/1958.
La data de 20.03.2015 reclamantul a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a arătat că tuturor pârâților li se aplică prevederile art. 29 Legea nr. 10/1995 indiferent de momentul la care au preluat proiectul cu excepția ISC a cărui raspundere se angajează in baza art. 30 Legea nr. 10/1995.
La termenul din data de 26.03.2015 reclamantul a precizat din nou cererea dedusa judecatii invederand ca intelege sa isi intemeieze pretentiile pe raspunderea executantului (sectiunea 3, art 23 si urmatoarele din Legea 50/1995, invederand ca intelege sa renunte sa mai invoce dispozitiile Codului civil referitoare la raspunderea vanzatorului pentru vicii ascunse.
La acelasi termen instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor A C. A. CONSTRUCT SRL si H. A. și a pus in discutia părților și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtilor ISC și H. A. A., invocate prin intâmpinare.
Prin Sentința civilă nr. 4148/26.03.2015, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și a respins cererea formulată ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și a respinsă ca neîntemeiata solicitarea paraților H. A. si H. A. A. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că la data de 30.12.2008, parata . CONSTRUCT SRL a obtinut autorizatia de construire nr.1221/30.12.2008 pentru suprainaltarea cu un nivel mansardat a tronsoanelor 3 si 4 ale blocului B43.-fila 34 vol I
Drepturile si obligatiile conferite acestei parate prin autorizatia de construire mai sus mentionata au fost cesionate la data de 22.07.2009 paratului H. A. A. prin contractul de cesiune autentificat sub nr 4424/22.07.2009 –fila 40.
Ulterior, la data de 24.08.2009 paratul H. A. A. a încheiat cu . contractului de prestari servicii FN/24.08.2009 –fila 131- având ca obiect construirea de catre prestator a unei mansarde in București, sector 4, ..2, . 3 + 4, pe tereasa blocului B 43, lucrarea fiind predata la data de 30.04.2010, conform procesului verbal de receptie incheiat la data de 30.04.2010 – fila 32.
Astfel cum rezulta din contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.1632/06.07.2010 –f 30- paratul H. A. A. a transmis dreptul de proprietate asupra apartamentul M3 situat in Bucuresti, ..2, ..4, mansarda, finalizat in baza procesului verbal de receptie din 30.04.2010 in favoarea paratului H. A. conform contractului de cesiune de drepturi autentificat sub nr.888/23.04.2010.Acesta din urma a transmis la randul sau dreptul de proprietate asupra aceluiasi imobil in favoarea reclamantului din prezenta cauza prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr1632 /16.07.2010.
In drept conform art 29 din Legea 10/1995 Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării ei.
Răspunderea constructorului pentru viciile ascunse ivite . 10 ani de la data receptiei este o răspundere speciala care poate fi angajata numai in cazul persoanelor care detin o calitate speciala, expres prevazuta de lege. O astfel de raspundere este conditionata astfel de existenta unui subiect activ circumstantiant care, prin actiunile sau inactiunile sale realizate in exercitarea indatoririlor ce ii revin poate afecta in sens negativ calitatea lucrarilor de constructie executate. Astfel sunt proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat .
Or, in cauza instanta a reținut ca paratii H. A. A. (investitor), H. A. (vanzator), A C. A. CONSTRUCT SRL (cedent al autorizatiei de constructie nr.1221/30.12.2008) si I. DE S. IN CONSTRUCTII nu detin calitatea necesara pentru a atrage incidenta dispozitiilor art 29 din Legea 10/1995,acestia nefiind proiectanti, specialisti verificatori de proiecte atestat, fabricanți și furnizori de materiale și produse pentru construcții si nici macar executanti, responsabili tehnici cu execuția atestati, diriginti de specialitate, ori experti tehnici atestati .
Cu privire la calitatea de investitor a paratului H. A. A., instanta a apreciat ca o astfel de calitate este de natura sa atraga raspunderea acestuia exclusiv in conditiile impuse de art 22 din Legea 10/1995, insa nu si raspunderea pentru viciile ascunse ale constructiei, dispozitiile art 29 din acelasi act normativ (de care reclamantul s-a prevalat in mod expres atat in cererea precizatoare depusa la dosarul cauzei cat si la termenul din data de 26.03.2015), prevazand in mod expres si limitativ care sunt calitatile ce pot antrena o astfel de raspundere, printre acestea neaflandu-se si calitatea de investitor.
Cu privire la paratul I. DE S. IN CONSTRUCTII instanta a reținut de asemenea ca raspunderea acestuia poate fi angajata exclusiv in conditiile impuse de art 30 din Legea 10/1995, insa nu si in conditiile impuse de art 29 din acelasi act normativ care prevad in mod expres si limitativ care sunt persoanele ce pot raspunde pentru viciile ascunse ale constructiei printre care nu se afla insa si paratul I. DE S. IN CONSTRUCTII.
In conditiile in care raspunderea paratilor nu poate fi angajata pentru viciile ascunse ale constructiei conform art 29 din Legea 10/1995, cu atat mai mult nu poate fi angajata nici raspunderea acestora pentru lipsa folosintei imobilului ca efect al viciilor ascunse, intrucat paratilor din prezenta cauza le lipseste calitatea de subiect activ al faptei ilicite care ar fi generat atat viciile ascunse cat si imposibilitatea de folosinta a imobilului din cauza unor astfel de vicii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul F. E. Nicușor, prin care a solicitat anularea sentinței și admiterea cererii astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 04.08.2015, sub nr. de dosar_ .
În dezvoltarea motivelor de apel apelantul reclamant a arătat că hotărârea pronunțată de Judecătoria sector 3 București este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
În mod eronat prima instanță a apreciat că paratii constructori nu au calitate procesual pasiva, intrucat, desi a aratat in fata primei instante ca acestia nu au executat obligatia contractuala asumata fata de apelantul reclamant de a finaliza constructia in mod corespunzator, si, pe cale de consecinta, sunt incidente prevederile legale stipulate la art. 29 din Legea 10/1995, referitoare la angajarea raspunderii contractuale a acestora pentru vicii ascunse ale constructiei, instanta a apreciat ca fundamentarea raspunderii constructorului nu poate fi intemeiata pe acest text de lege.
In cursul lunii iulie a anului 2013 a constatat ca apa reziduala de la grupul sanitar al apartamentului său refuleaza prin pardoseala din camera de baie si cel al cdzii, precum si prin vasul de toaleta. Avand in vedere problema majora de igiena aparuta, a efectuat demersuri in sensul obtinerii opiniei unor specialisti in domeniu, care s-au deplasat la fata locului, constatand ca panta de scurgere a apei este gresit inclinata, iar coturile care fac legaturile intre conducte au imghiuri de 90 de grade. S-a constatat ca instalatia, respective conducta de evacuare a apei reziduale, are un traseu de legare la reteaua publicd de colectare prin pardoseala apartamentului vecin, M2(!), cu toate ca la realizarea constructiei instalatiei sanitare trebuia avuta in vedere coordonarea tuturor instalatiilor astfel incat sa se asigure accesul nestingherit al persoanelor specializate in caz de exploatare și de avarii și demontarea lor ușoara in vederea reparatiilor, or in acest caz, apelantul reclamant nu pot obtine acordul proprietarului de la apartamentul M2 pentru a demonta pardoseala acestuia și a efectua reparatiile necesare.
Mai mult decat atat, a observat și faptul ca este gresit rnontata coloana de aerisire, in sensul ca are realizata ieșirea prin podul fmobilului, iar nu in afara acestuia, așa cum ar fi fost firesc, ceea ce cauzeaza, odata cu trecerea timpului, mentinerea unui miros insuportabil in apartamentul proprietatea apelantului reclamant. De asemenea, imobilul nu a fost izolat prin exterior in dreptul apartamentului său, ceea ce pricinuiește pierderi de caldura, deși constructorul avea aceasta obligatie la momentul executarii lucrarii de mansardare.
Avand in vedere faptul ca panta de inclinare si coturile ce fac legatura intre tevi, amplasarea coloanei de aerisire si izolatia blocului nu reprezinta defectiuni ce decurg din exploatarea imobilului, ci vicii ascunse ale constructiei se impune obligarea celor responsabili la remedierea acestora. Viciile constructiei incalca normele referitoare la calitatea constructiilor, avand in vedere ca, prin neeliminarea apei in canalizarea comund si refularea acesteia in apartament, locuinta apelantului reclamant s-a transformat . infectie, facand astfel imposibild locuirea in conditii umane de igienă.
Astfel cum a infatisat in fata primei instante si astfel cum a dovedit cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, paratii s-au obligat sa construiasca imobilul si sa il predea la termenul convenit, obiectul principal al conventiei dintre parti fiind realizarea lucrarii privita ca rezultat, edificarea constructiei urmand a fi facuta in baza autorizatiei de construire nr. 1229/06.06.2008, emisa de Primaria iSector 4 Bucuresti si a Certificatului de urbanism nr. 1229/ 06.06.2008. Desi pretul stabilit cuprindea si valoarea materialelor, aceasta a reprezentat o clauza accesorie a contractului, valoarea muncii depuse pentru executarea lucrarilor de constructii fiind aceea care a fost determinanta la stabilirea pretului, considerabil mai mic decat cel al unui imobil finalizat.
Instanta nu este tinuta de denumirea pe care partile inteleg sa o dea contractului incheiat, fiind obligata, in virtutea rolului activ, sa califice conventia prin aplicarea regulilor generale de interpretare a contractelor. Instanta de judecata trebuia sa analizeze cauza actului juridic incheiat intre parti, prin raportare la care se contureaza vointa juridica . edificare a unei constructii de catre constructorul H. A. A., în schimbul unui pret. Astfel, art. 977 C.civ. instituie regula conform careia calificarea juridica a contractelor trebuie sa se faca pornind nu de la cuvintele folosite de catre parti, ci de la continutul real al vointei lor. Depun in acest sens si conventia din data de 23.04.2010, care, desi intitulata antecontract de vanzare — cumparare, cuprinde manifestarea de vointa a constructorului de executare a lucrarii pe riscul sau si in mod independent, in schimbul sumei de 39.000 de euro, si depredare a apartamentului la cheie, avand incluse obiectele sanitare, aparatura electrica, gresie, faianta si parchet, in suprafata care se va stabili cu exactitate dupa finalizarea constructiei. Invederează ca antreprenorul dobandise toate drepturile si obligatiile care decurgeau din autorizatia de construire nr. 1221/_ din 30.12.2008, privind lucrarile de extindere prin mansardare si reabilitare termica a constructiei existente si amenajare apartamente, aspecte pe care le-a supus analizei si primei instante. Pe cole de consecinta, natura juridica a conventiei dintre parti este aceea a unui contract de antrepriza.
Ori, legiuitorul a instituit o raspundere speciala pentru vicii ascunse a antreprenorilor in cazul edificarii de constructii, reglementata special in cuprinsul art. 29 din Legea 10/1995, supusa unui termen de prescriptie de 10 ani. In materie de constructii, principial nu se poate admite exonerarea de raspundere a constructorului in privinta calitatii lucrarii.
Mentionează si ca, in conformitate cu prevederile art. 1487 C.civ., antreprenorul raspunde contractual fata de client pentru toate lucrarile executate de subantreprenori, la fel cum raspunde si de lucrarile oricarei alte persoane pe care a folosit-o. Ratiunea pentru care legiuitorul a instituit aceasta raspundere rezida in faptul ca clientul nu are nici o actiune contractual impotriva subantreprenorilor, intrucat clientul contracteaza numai cu antreprenorul. Mai mult decat atat, fata de dispozitia legala expresa prevazuta de art. 29 din Legea nr. 10/1995, raspunderea factorilor prevazuti in acest text de lege este o raspundere in rem, in sensul ca ei raspund pentru viciile constructiei in mainile oricui s-ar afla. A sustinut in fata primei instante ca raspunderea paratilor executanti rezida ope legis, indiferent de persoana care a executat in concret lucrarile viciate.
De altfel, avand in vedere faptul ca, de la data eliberarii autorizatiei de construire (30.12.2008) pana la data la care s-a efectuat receptia la terminarea lucrarilor (30.04.2010) s-au succedat mai multi constructori, apelantul reclamant este in imposibilitate de a stabili in mod concret care dintre aceste persoane se face vinovata pentru executarea defectuoasa a lucrarii, intrucat nu se află in posesia proceselor verbale de receptie pe etape de realizare a constructiei, fapt pentru care, in urma administrarii probatoriului in prezenta cauza, se va stabili in concret, care dintre parati se face vinovat pentru fiecare viciu ascuns descoperit. Totodata, apelantul reclamant a notificat paratii din litigiul pendinte, incercand astfel o solutionarea amiabila a litigiului, și de asemenea a adus la cunoștinta Inspectoratului de S. in Constructii cele intamplate, fara niciun rezultat, drept pentru care doar prin intermediul instantei apreciez ca se poate remedia prejudiciul cauzat.
Invederează ca, potrivit inscrisurilor depuse odata cu cererea de chemare in judecata, paratii au avut un proiect conform cu legea in ceea ce privește sistemul de scurgere și de aerisire, insa acesta nu a fost respectat, de vreme ce sistemul de scurgere pentru apartamentul apelantului reclamant s-a realizat prin pardoseala apartamentului M2!!! In acest sens face referire la procesul verbal intocmit la data de 17.07.2013 de catre instalatorul Lacatusu M., in care se afirma ca defectiunile aparute „ s-ar putea datora și din cauza unei instalatii necorespunzatoare, problema se poate elucida exact numai in momentul in care se va decoperta pardoseala de la apartamentul M2 pe unde trece această scurgere". Așadar, nu se poate afirma ca problemele aparute sunt cu siguranta datorate de o așa zisa exploatare necorespunzatoare a obiectelor sanitare, insa se poate stabili fara echivoc ca sistemul de scurgere de la apartamentul M3 s-a realizat prin pardoseala apartamentului M2, asadar nefiind respectat proiectul in instalatii de catre executant.
Neregularitatea realizarii sistemului de scurgere și al sistemului de aerisire s-a constatat concomitent prin faptul ca refularea produsa in apartament a provocat un miros insuportabil, care, chiar și dupa sistarea folosirii apartamentului, pentru o perioada indelungata, apartamentul nu putea fi aerisit corespunzator. Faptul ca abia dupa trei ani de la momentul achizitionarii acestui apartament s-au produs neregularitatie invocate prin cererea de chemare in judecata vine insprijinul afirmatiei potrivit careia viciile sesizate sunt ascunse și nu puteau fi sesizate cu ochiul liber ulterior executarii, mai mult decat atat, sistemul de scurgere a functionat in aceasta maniera o perioada relativ scurta de limp prin raportare la durata de viata a unei constructii.
Critică hotararea primei instante sub aspectul considerarii eronate ca paratul I. de S. in Constructii nu are calitate procesual pasiva in prezenta cauza.
Potrivit dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 10/1995, Inspectia de S. in Constructii, lucrari publice, urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului și inspectiile judetene și a municipiului București in constructii, lucrari publice, urbanism și amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum și celelalte organisme similare cu atributii stabilite prin dispozitii legale raspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii, precum și de constatare a contraventiilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea lucrarilor realizate necorespunzator.
Potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanta nr. 63/2001 privind infiintarea Inspectoratului de S. in Constructii, acesta este organul tehnic specializat care exercita, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei in urbanism și a regimului de autorizare a constructiilor, precum și la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii in constructii, iar potrivit art. 4 alin. (3) din acelasi act normativ, I. de S. in Constructii este obligat sa participe la toate fazele determinante stabilite prin proiect și acceptate de inspectoratele teritoriale in constructii. Totodata, conform prevederilor art. 2 din Regulamentul privind controlul de stat in constructii, aprobat prin H.G. 272/1994, controlul de stat al calitatii in constructii constituie o componenta a sistemului calitatii in acest domeniu, sistem stabilit prin lege, prin care statul exercita controlul in toate componentele acestuia, in scopul prevenirii sau limitarii unor situatii ce pot aparea la constructii §i care pot pune in primejdie sau afecta negativ viata, sanatatea, mediul inconjurator saupot cauza piederi materiale unor persoane, entitati sau societati, in parte sau in ansambulul ei. Potrivit aceluiași act normativ, art. 3, controlul se aplica constructiilor, inclusiv instalatiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinatie sau sursa de finantare. Mai mult decat atat, controlul calitatii in constructii, urmareste, potrivit art. 5 lit. b) din regulament, respectarea, de catre toti factorii care contribuie sau sunt implicati in conceperea, realizarea, utilizarea si postutilizarea constructiilor, a prevederilor legale privind, printre altele, verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor de constructii si expertizarea proiectelor și a constructiilor, precum și modul de efectuare a verificarilor executiei corecte a lucrarilor de constructii și instalatii aferente acestora prin diriginti de specialitate, executanti și proiectanti și prin incheierea cronologica a documentelor care atesta calitatea acestora conform reglementarilor tehnice in vigoare. De asemenea, Inspectia de S. in Constructii trebuie sa verifice si respectarea prevederilor autorizatiilor de construire, a avizelor obligatorii și a altor documente referitoare la constructii. Or, astfel cum a aratat anterior, de vreme ce constructorul nu a respectat proiectul de instalatii, aerisire și termoizolare a apartamentului apelantului reclamant, iar I. de S. in Constructii, nu a sesizat, sanctionat sau preintampinat aceste deficiente majore in constructie, fapt ce a cauzat apelantului reclamant numeroase prejudicii, se impune atragerea raspunderii delictuale a acestei institutii, care are drept principal atributie garantarea executarii unei constructii prin respectarea proiectelor pentru care s-a eliberat autorizatia de construire si in final protejarea vietii si sanătatii beneficiarului, respectiv a apelantului reclamant. Raspunderea Inspectoratului de S. in Constructii este antrenata in temeiul raspunderii civile delictuale, respectiv a obligatiei generale de a repara prejudiciul produs din culpa sa, in conformitate cu prevederile art. 1381 C.civ., astfel cum a mentionat in cererea de chemare in judecata si in raspunsul la intampinare depus la dosarul cauzei.
Precizează ca art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 prevede ca:"prescriptia dreptului la actiunea in repararea pagubei pricinuita prin fapta ilicita incepe sa curga de la data la care pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat si pe eel care raspunde de ea".
In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si in cazurile asimilate, prescriptia extinctiva incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut ori trebuia sa cunoasca paguba si pe eel care raspunde de ea.
Printre atributiile Inspectoratului de S. in Constructii, astfel cum se prevede la art. 10 lit. d) si art. 11 lit. e) din Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, se regasesc și obligatia de a efectua inspectii in etapele de proiectare, executie și exploatare a constructiilor in ceea ce priveste respectarea prevederilor legale referitoare la componentele sistemului calitatii in constructii, precum și obligatia de a efectua inspectii pe șantiere in ceea ce priveste respectarea in executie a prevederilor din autorizatiile de constuire, din proiecte și din caietele de sarcini si reglementarile tehnice. Or, in masura in care astfel de inspectii s-ar fi realizat (in mod corespunzator) pe santierul de la imobilul situat in . deficiente nu ar fi existat si nu s-ar fi produs niciun preiudiciu.
Mai mult decat atat, potrivit art. 17 din același regulament, in cazul nerespectarii autorizatiei de construire, a avizelor, a proiectului, a caietelor de sarcini sau a prevederilor unor reglementari tehnice in vigoare, care pot afecta siguranta constructiilor, sanatatea oamenilor sau protectia mediului inconjurator, I. de S. in Constructii ar fi putut dispune constructorului oprirea executiei lucrarilor in curs, pdnd la inldturarea deficientelor respective si . acest lucru nu s-a produs, fie din pricina lipsei inspectiilor pe care I. de S. in Constructii era obligat sa le realizeze la fata locului, fie din pricina efectuarii unor astfel de inspectii in mod necorespunzator, fapt ce a cauzat prejudiciul apelantului reclamant. Intimatul I. de S. in Constructii avea posibilitatea formularii unei cereri de chemare in garantie in fata primei instante de judecata, in masura in care considera ca executantul nu a anuntat inceperea lucrarilor, dar acest fapt nu il absolva de responsabilitatea care deriva din lege, in ceea ce priveste exercitarea controlului de specialitate si de urmarire a executiei lucrarii. Controlul de stat nu exclude alte forme de control, conform art. 16 din Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin H.G. nr. 272/1994, dar este obligatoriu, legea instituind raspunderea organului tehnic specializat care exercita, potrivit legii, controlul de stat, respectiv a Inspectoratului de S. in Constructii, astfel cum a aratat mai sus. A rationa in maniera in care apreciază intimatul I. de S. in Constructii, ca obligatia Inspectoratului de S. in Constructii de suprdveghere a modalitatii in care se realizeazd lucrarile de construire in Bucuresti, existd doar in masura in care acesta este "anuntat" de catre constructor, cu alte cuvinte, doar daca acesta dorește sa respecte legea, cu toate ca aceasta este obligatorie, echivalează cu o incuviintare a producerii prejudiciilor pe care leguitorul a dorit să le elimine prin edictarea cadrului normativ de functionare a Inspectoratului de S. in Constructii, care in astfel de cazuri nu si-ar justifica existenta.
In drept, dispozitiile art. 466 si urm. C.proc.civ., art. 23 si urm. si art. 29 din Legea nr. 10/1995 (care reglementeaza raspunderea executantului), art. 1381 C.civ., O.G. nr. 63/2001, privind infiintarea Inspectoratului de S. in Constructii, Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin H.G. nr. 272/1994.
La data de 22.09.2015, intimații-pârâți H. A. A. și H. A. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca temenică și legală iar in situația în care tribunalul va aprecia că în mod greșit prima instanță nu a intrat in cercetarea fondului să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare.
În privința calificării contractului, intimatii-pârâti au arătat că antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 886/23.04.2010 nu poate produce efectele juridice ale unui contract de antrepriză acesta reprezentând în realitate o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, instituție autonomă care precede o vânzare solemnă în virtutea unei stipulații contractuale neechivoce în acest sens. Prin semnarea acestui act, părțile s-au obligat reciproc să încheie în viitor un contract de vânzare-cumpărare ale cărei elemente esențiale au fost deja convenite. Caracteristica promisiunii este asumarea recirpocă a unei obligații de a face respectiv de a îndeplini formalitatea autentificării în scopul nasterii valabile a contractului de vânzare-cumpărare.
Referitor la soluția dată de prima instanță, în mod corect a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive intrucât acesta nu deține calitatea necesară pentru a atrage incidenta art. 29 Legea nr. 10/1995.
De asemenea, a fost invocată excepția prescripției dreptului material la acțiune intrucât termenul a început să curgă de la data de 16.07.2010 astfel că acesta s-a implinit la data de 16.07.2013.
În drept disp. art.471 alin 5 art.480 alin 1 și 3 NCPC.
În probațiune, s-a solicitat proba cu inscrisuri iar in situatia in care instanța va evoca fondul fondul a solicitat efectuarea unei expertize in specialitatea construcții.
La data de 24.09.2015 intimatul-pârât I. de S. în Construcții a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței întâmpinare la apelul declarat de apelantul reclamat prin care a solicitat respingerea apelului declarat de apelantul reclamant și menținerea sentinței civile atacate ca temeinică și legală.
În drept, codul de procedură civilă, codul civil, OG nr. 63/2001, decizia Primului-Ministru nr. 164/2008, HG nr. 1378/2009, anexa nr. 1 la HG nr. 1211/2012, HG nr. 525/2013, Lg nr. 50/1991, Legea nr. 10/1995, HGnr. 272/1994, Ordinul MLPTL nr. 31 N/02.10.1995, HG nr. 273/1994.
Analizând apelul declarat în cauză, tribunalul reține următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, tribunalul reține că potrivit art. 477 alin 1 NCPC, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit de către apelant precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Acest text normativ consacră principiul disponibilității care guvernează procesul civil și care presupune faptul că părțile fixează limitele în care are loc judecata atât din punctul de vedere al obiectului cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale, precum și al fundamentului pretenției deduse judecății, judecătorul fiind ținut să respecte cadrul procesual trasat de părți. Prin urmare, tribunalul va analiza legalitatea și temeinicia sentinței pronunțate de prima instanță numai prin raportare la criticile invocate de apelantul-reclamant în cererea de apel.
În prezenta cauză, tribunalul constată că apelantul-reclamant a criticat sentința instanței de fond prin prisma faptului că aceasta a admis în mod eronat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților întrucât pe de o parte, pârâtii H. A. A., H. A. și . Construct SRL raspund în temeiul art. 29 Legea nr. 10/1995 iar pe de altă parte, I. de S. în Construcții a fost chemat în judecată în temeiul art. 30 Legea nr. 10/1995 și art. 1381 NCC.
Analizând sentinta apelată în privința modului de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, tribunalul reține că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului este o excepție de fond întrucât se referă la condițiile de exercitare a dreptului la acțiune, peremptorie deoarece admiterea excepției are drept rezultat respingerea acțiunii formulate împotriva acestuia și absolută pentru că poate fi invocată de către instanță din oficiu, de oricare dintre părți sau de procuror, în orice stare a pricinii.
Prin calitatea procesuală pasivă se intelege existenta unei identități intre persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 194 lit.c și d NCPC, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează aceasta, reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Prin intampinarea depusă la data de 12.09.2014 in dosarul de fond intimatul-pârât I. de S. în Construcții a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând în susținerea acesteia faptul că prin cererea de chemare în judecată a fost indicat ca temei al acțiunii raspunderea vânzătorului pentru viciile ascunse ori ISC nu are această calitate in raporturile cu reclamantul și că în baza art. 28 și 29 Legea nr. 10/1995 raspunderea pentru realizarea și menținerea unor construcții de calitate corespunzătoare revine factorilor care participă la conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea acestora.
Prin intampinarea din data de 18.11.2014, intimatul-pârât H. A. A. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că pe de o parte prin contractul de cesiune de drepturi autentificat sub nr. 888/23.04.2010 de către BNP E. D. G. a cesionat pârâtului H. A. toate drepturile și obligațiile derivând din Autorizația de construire nr. 1221/_/30.12.2008 iar pe de altă parte in cazul nerespectării normelor de execuție pentru elementele invocate de reclamant conform art. 29 Legea nr. 10/1995 culpa aparține constructorului/executantului nu și investitorului.
La termenul de judecată din data de 26.03.2015, instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților H. A. și . SRL.
În vederea analizării calității procesuale pasive raportat la fiecare pârât în parte, tribunalul, cu respectarea principiului disponibilității, se va raporta la temeiul de drept indicat de reclamant pentru chemarea în judecată a fiecăruia dintre aceștia.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Inspectoratului de S. în Construcții, instanța de fond a reținut că răspunderea acestuia poate fi angajată numai în condițiile prevăzute de art. 30 Legea nr. 10/1995 nu și în baza prevederilor art. 29 Legea nr. 10/1995 care stabilesc în mod expres și limitativ persoanele ce pot răspunde pentru viciile ascunse ale construcției printre care nu se află însă și I. de S. in Construcții.
Luând în considerare cererea de chemare în judecată precum și raspunsul reclamantului la intâmpinarea formulată de ISC (f. 115-119), tribunalul constată că acesta și-a intemeiat acțiunea impotriva ISC pe dispozițiile art. 30 Legea 10/1995, ale OG 63/2001, ale HG 272/1994 și ale art. 1381 NCC.
Potrivit art. 30 Legea nr. 10/1995, inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și inspecțiile județene și a municipiului București în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum și celelalte organisme similare cu atribuții stabilite prin dispoziții legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, precum și de constatarea contravențiilor, aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege și, după caz, de oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 și art. 4 alin. 3 OG 63/2001 I. de S. în Construcții - I.S.C. este organul tehnic specializat care exercită, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism și a regimului de autorizare a construcțiilor, precum și la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității în construcții. I. de S. în Construcții - I.S.C. este obligat să participe la toate fazele determinante stabilite prin proiect și acceptate de inspectoratele teritoriale în construcții.
De asemenea, conform art. 10 lit. d și e HG 272/1994, I. de S. în Construcții efectuează inspecții în etapele de proiectare, execuție și exploatare a construcțiilor privind respectarea prevederilor legale referitoare la componentele sistemului calității în construcții și elaborează periodic informări, rapoarte și sinteze în domeniu, cu propuneri de îmbunătățire, care sunt prezentate ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului;
Reclamantul a susținut că ISC nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de textele normative indicate anterior și că în măsura in care inspectiile pe santierul situat in . fi realizat, deficientele constatate la imobilul pe care il are in proprietate nu ar fi existat și astfel nu s-ar fi produs nici un prejudiciu.
Totodată, trebuie observat că reclamantul a invocat in susținerea pretentiilor sale impotriva ISC și dispozițiile art. 1381 NCC care se referă la repararea prejudiciului în cazul răspunderii civile delictuale.
Prin urmare, tribunalul constată că prin acțiunea intentată împotriva pârâtului ISC, reclamantul a urmărit angajarea raspunderii civile delictuale a acestuia pentru neîndeplinirea atribuțiilor care ii reveneau in calitate de organ specializat care exercită controlul în domeniul construcțiilor. In cazul unei astfel de acțiuni, calitatea procesuală pasivă aparține persoanei indicate de reclamant ca fiind autorul faptei ilicite pretinse urmând ca analiza indeplinirii cerintelor necesare pentru angajarea unei astfel de forme de raspundere civilă (existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate intre faptă și prejudiciu și a culpei) să fie realizată de instanță odată cu soluționarea cauzei pe fond, luând in considerare ansamblul probator administrat.
În prezenta cauză, în mod greșit instanța de fond a apreciat că din moment ce ISC nu se incadrează printre persoanele prevăzute de art. 29 Legea nr. 10/1995 nu are calitate procesuală pasivă întrucât acest text a fost invocat de reclamant numai prin raportare la pârâtii H. A. A., H. A. și . SRL. Acest aspect este evident din modul de formulare al cererii precizatoare din data de 20.03.2015 in care reclamantul a menționat că tuturor pârâților li se aplică dispozițiile art. 23 Legea nr. 10/1995, mai putin Inspectoratului de Stast in Constructii care are un temei distinct al răspunderii potrivit art. 30 Legea nr. 10/1995. (f. 26)
Totodată, la termenul din data de 26.03.2015, reclamantul a precizat că înțelege să își intemeieze pretențiile pe răspunderea executantului pentru viciile ascunse intervenite in 10 ani de la data recepției și că acesta renunță la invocarea art. 1070 NCC care reglementează răspunderea vânzătorului pentru viciile ascunse. Acest temei al acțiunii îi privește numai pe pârâții H. A. A., H. A. și . SRL în condițiile în care atât in cererea inițială cât și în cea precizatoare erau invocate prevederile art. 30 Legea nr. 10/1995, OG 63/2001 și art. 1381 NCC prin raportare la ISC.
În privința calității procesuale pasive a pârâților H. A. A., H. A. și . SRL, tribunalul reține că în fapt la data de 30.12.2008 pârâta . SRL a obținut autorizația de construire nr.1221/30.12.2008 pentru suprainaltarea cu un nivel mansardat a tronsoanelor 3 si 4 ale blocului B43. (f. 34 vol I dos de fond)
Prin contractul de cesiune autentificat sub nr. 4424/22.07.2009 (f.20-21 vol I) . Construct SRL a cesionat către H. A. A. toate drepturile și obligațiile care decurg din autorizația de construire nr. 1221/_/30.12.2008 privind lucrările de extindere prin mansardare și reabilitare termică a construcției existente și amenajare apartamente pentru imobilul din Bucuresti, ., . și scara 4, sector 4.
La data de 23.04.2010 între pârâtul H. A. A. și reclamantul Filil E. Nicușor a fost incheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 886 (f. 13-14 dos apel) prin care pârâtul în calitate de promitent-vânzător s-a obligat să vândă reclamantului în calitate de promitent cumpărător dreptul de proprietate asupra apartamentului duplex ;3 situat in București, ., ., mansarda, sector 4, menționându-se că apartamentul are regim juridic al unui bun viitor și va fi edificat in baza autorizației de construire 1221/_/30.12.2008.
La aceeași dată a fost incheiat contractul de cesiune nr. 888 intre H. A. A. și H. A. având ca obiect cesionarea drepturilor și obligațiilor aferente construcției menționate anterior.
Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1632/16.07.2010 (f. 30 dos fond) pârâtul H. A. a transmis reclamantului F. E. N. dreptul de proprietate asupra imobilului cu privire la care s-a încheiat antecontractul mai sus menționat.
În ceea ce privește susținerea apelantului-reclamant din cererea de apel formulată în sensul că antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 886/23.04.2010 are in realitate natura juridică a unui contract de antrepriză, tribunlul reține că aceasta este nefondată.
Pentru a decide astfel, tribunalul reține că în baza contractului de antrepriză una dintre părți numită antreprenor se obligă să execute pe riscul său și în mod independent o anumită lucrare pentru cealaltă parte numită client, în schimbul unui preț. Astfel, contractul de antrepriză presupune existenta unei comenzi din partea clientului iar executarea lucrării de către antreprenor se realizează în conformitate cu instrucțiunile date de client, beneficiar al lucrării.
În speță, prin contractul autentificat sub nr. 886/23.04.2010 (f. 13-14 dos apel), intimatul-pârât H. A. A. s-a obligat să vândă iar apelantul-reclamant să cumpere dreptul de proprietate asupra apartamentului duplex 3 situat in București, ., ., mansarda, sector 4, cu un pret de_ euro din care la data incheierii antecontractului s-a achitat avansul de 1000 euro, specificându-se faptul că suprafata exactă a apartamentului și dependintele acestuia să fie stabilite cu exactitate după finalizarea construcției.
Potrivit art. I din antecontract, apartamentul ce formează obiectul acestuia are regimul juridic al unui bun viitor iar conform art. II transferul proprietății va avea loc la data autentificării contractului de vânzare-cumpărare, părțile stabilind totodată la art. III că perfectarea vânzării se va face până la data de 30.05.2010 sau la data hotărârii judecătoresti definitive și irevocabile care tine loc de act de vânzare-cumpărare.
Raportat la clauzele convenției intervenite intre părți, tribunalul constată că în mod evident părțile au inteles să încheie un antecontact de vânzare-cumpărare prin care ambele și-au asumat obligația de a îndeplini formalitatea autentificării in scopul nasterii valabile a contractului de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat in București, ., ., mansarda, sector 4 și pentru pretul convenit de acestea. Mai mult, contractul de vânzare-cumpărare a fost incheiat la data de 16.07.2010.
În continuare, tribunalul reține că potrivit art. 29 Legea nr. 10/1995 (temei de drept invocat de reclamant in cererea precizatoare si la termenul din data de 26.03.2015) proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării ei.
Raportat la textul legal indicat anterior și la precizările făcute de reclamant in sensul că acțiunea impotriva pârâtilor H. A. A., H. A. și . Construct SRL se intemeiază pe raspunderea executantului conform art. 29 Legea nr. 10/1995, tribunalul constată că astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond, răspunderea executantului pentru viciile ascunse este o raspundere specială astfel incât poate fi angajată numai dacă persoanele chemate în judecată dețin această calitate, expres prevăzută de lege.
În speță, pârâta . SRL nu are calitatea de executant in condițiile în care aceasta a obținut autorizația de construire la data de 30.12.2008 iar la data de 22.07.2009 a cesionat drepturile și obligațiile aferente acesteia către pârâtul H. A. A., înainte de a fi incepute lucrările de suprainaltare cu nivelul de mansarda a tronsoanelor 3 și 4 ale blocului B 43. Mai mult, simplul fapt că această societate a deținut calitatea de titular al autorizației de construire nu îi conferă acesteia automat și calitatea de executant, cele două noțiuni fiind distincte și presupunând obligații diferite.
Totodată, trebuie observat că față de data incheierii contractului de cesiune, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 1391-1392 Codul civil din 1864 conform cărora creanța trece în patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care i le conferea cedentului. Creanța rămâne neschimbată în sensul că își păstrează natura și garanțiile care o însoțeau.
În continuare, tribunalul reține că în Vechiul cod civil nu era reglementată instituția cesiunii de contract, ceea ce ar fi presupus și transmiterea obligațiilor derivând din contractul de cesiune nr. 2989/16.04.2008 și din autorizația de construire ci doar cesiunea de drepturi, aspect care reiese din denumirea contractului incheiat intre părți respectiv contract de cesiune de drepturi.
Astfel, în condițiile în care pârâta . SRL nu poate fi considerată executant in sensul prevederilor art. 29 Legea nr. 10/1995, aceasta nu are calitate procesuală pasivă in prezenta cauză și prin urmare, soluția primei instanțe asupra excepției invocate in privința acesteia a fost legală și temeinică.
În privinta pârâților H. A. A. și H. A., tribunalul constată că intre aceștia a fost incheiat contractul de cesiune de drepturi nr. 888/23.04.2010 astfel incât analiza realizată de tribunal in privința posibilității transmiterii obligațiilor aferente construcției sunt aplicate mutatis mutandis.
De asemenea, după cum reiese și din procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 106/30.04.2010 (f. 32-33 dos fond), H. A. A. a avut doar calitatea de investitor, fiind în acest sens presedintele comisiei de recepție nu pe cea de executant, cum în mod eronat susține apelantul –reclamant. Pentru a înțelege diferenta dintre cele două noțiuni, trebuie avute in vedere și prevederile art.1 și 2 HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații potrivit cărora recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve și că aceasta poate fi dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție. În înțelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizică sau juridică care încheie contractul de executare de lucrări de construcții, urmărește îndeplinirea lui și preia lucrarea. Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.
În speță, luând în considerare că H. A. A.-beneficiar a încheiat cu ., contractul de prestări servicii din data de 24.08.2009 având ca obiect construirea de către prestator a unei mansarde in București, sector 4, ., .+4. (f. 131-132 dos fond vol I), este evident că pârâtul din cauză nu poate fi considerat ca având calitatea de executant al lucrărilor cu privire la care se invocă de către reclamant viciile ascunse.
Tribunal reține că în mod judicios instanța de fond a stabilit că raspunderea pârâtului H. A. A. poate fi angajată numai in condițiile prevăzute de art. 22 Legea nr. 10/1995 nu și în baza art. 29 Legea nr. 10/1995 de care reclamantul s-a prevalat în mod expres in cererea precizatoare și la termenul de judecată din data de 26.03.2015.
Referitor la pârâtul H. A., tribunalul constată că și în privința acestuia, soluția primei instanțe este legală și temeinică în condițiile în care nu are calitatea de executant al construcției dobândite de apelantul-reclamant, el fiind doar parte in contractul de vânzare-cumpărare nr. 1632/16.07.2010 respectiv vânzător, aceasta calitate putând atrage raspunderea sa numai în temeiul art. 1352 Cod civil din 1864 insă apelantul-reclamant a declarat in mod expres că nu doreste angarea raspunderii pentru vicii conform art. 1710 NCC.
Pentru motivele expuse, tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 3 NCPC, va admite apelul, va anula în parte sentința apelată în sensul că va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratului de S. în Construcții, menținând în rest dispozițiile instanței de fond privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a celorlalți pârâti. Având în vedere că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului și raportat la faptul că prin intampinarea depusă la data de 22.09.2015 s-a solicitat în mod expres ca in situația în care tribunalul va aprecia că în mod greșit prima instanță nu a intrat in cercetarea fondului să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare, tribunalul va dispune trimiterea dosarului la Judecătoria Sectorului 3 București pentru continuarea judecății în contradictoriu cu pârâtul I. de S. în Construcții.
În ceea ce privește cererea intimaților-pârâți H. A. A. și H. A. de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul reține că potrivit art.453 alin. 1 NCPC, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată. Având în vedere cererea expresă a intimaților-pârâți H. A. A. și H. A. în acest sens precum și soluția de menținere soluției instanței de fond în privința acestora, tribunalul reține culpa procesuală a apelantului-reclamant în promovarea apelului, motiv pentru care îl va obliga la plata către fiecare dintre acestia a sumei de 750 lei reprezentând onorariu de avocat. (f.81-83)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant F. E. Nicușor, cu domiciliul ales la S.C.A. L. & Asociații împotriva sentinței civile nr. 4148/26.03.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți H. A. A. și H. A., ambii cu domiciliul ales la C.. av. D. A. din București, sector 4, ., ., ..C. A- C. A. Construct S.R.L., cu sediul în Sibiustr. Islazului, nr. 55, . 3, județul Sibiu șiI. de S. în Construcții, cu sediul în București, sector 3, .. 23.
Anulează în parte sentința civilă atacată în sensul că:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ISC.
Menține în rest celelalte dispoziții.
Obligă apelantul-reclamant la plata către intimatul pârât H. A. A. a sumei de 750lei cu titlu de cheltuieli de judecată- onorariu avocat.
Obliga apelantul-reclamant la plata către intimatul pârât H. A. a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată- onorariu avocat.
Dispune trimiterea dosarului la Judecătoria Sectorului 3 București în vederea continuării judecății în contradictoriu cu pârâtul ISC.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. M. D. L. I. F. L. G. I.
Red. /Tehnored. AMD /24.02.2016/7 ex.
JS 3 - Jud. fond E. R. M.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 102/2016. Tribunalul BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 54/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
