Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 309/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 309/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 11-03-2016 în dosarul nr. 309/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
Tribunalul București Secția a V a Civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR. 309
Ședința publică din data de 11.03.2016
Tribunalul constituit din:
Președinte: C. C.
Grefier: C. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul M. M. în contradictoriu cu pârâta M. A. I. având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ora 14, a răspuns reclamantul, prin avocat, lipsă fiind pârâta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamantul, prin avocat, depune la dosar un set de înscrisuri pentru a dovedi că pârâta continuă să posteze pe Facebook tot felul de afirmații denigratoare la adresa fostului soț, toate aceste postări fiind postări publice, văzute de toată lumea, inclusiv de fiica lor și de colegii acesteia. Mai arată că părțile au divorțat de comun acord, dar după pronunțarea sentinței de divorț, pârâta a început să facă tot felul de afirmații denigratoare la adresa părții pe care o reprezintă. Mai mult, era în sarcina părții adversă obligația de a face dovada stingerii acestor postări.
Învederează tribunalului că pârâta a formulat o acțiune având ca obiect ordin de protecție, care a fost respinsă, dar apreciază că această cerere a fost făcută cu scopul de a – l hărțui pe reclamant și depune la dosar copie certificată pentru conformitate cu originalul a sentinței civile nr._/03.12.2014 pronunțată în dosarul nr._/299/2014.
Tribunalul constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtei să înlătura materialele defăimătoare referitoare la partea pe care o reprezintă de pe pagina personală de pe rețeaua de socializare Facebook, pentru și orice trimiteri și referiri la acestea, obligarea pârâtei să înceteze pentru viitor, publicarea oricăror afirmații de natură să încalce drepturile reclamantului la onoare, reputație, demnitate și viață privată, precum și orice altă cale prin care aceste afirmații pot ajunge în spațiul public până la soluționarea definitivă a cauzei ce vizează fondul apărării drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului, dosar înregistrat pe rolul Tribunalului București și care se află în faza procedurii prealabile.
Solicită cheltuieli de judecată și depune la dosar factura privind onorariu de avocat și chitanța pentru onorariului de 1804 lei, în completare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată:
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată la Tribunalul București Secția a V-a Civilă sub număr_, la data de 21.12.2015, reclamantul M. M. a chemat în judecată pe pârâta M. A. I. ( născută P.), solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța: să oblige pârâta să înlăture materialele defăimătoare referitoare la reclamant de pe pagina personală de pe rețeaua de socializare Facebook, precum și orice trimiteri și referiri la acestea; să oblige pârâta să înceteze pentru viitor publicarea oricăror de natură să încalce drepturile reclamantului la onoare, reputație, demnitate și viață privată, precum și pe orice altă cale prin care aceste afirmații pot ajunge în spațiul public, până la soluționarea definitivă a cauzei ce vizează fondul apărării drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului, înregistrată pe rolul Tribunalului București.
Au fost solicitate și cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul și-a motivat cererea arătând că a fost căsătorit cu pârâta timp de aproape 13 ani, iar din această căsătorie a rezultat minora M. I. M., născută la data de 20.12.2001.
Relațiile dintre soți s-au desfășurat inițial în bune condiții, însă treptata s-au degradat din pricina atitudinii conflictuale frecvente a pârâtei .
Neînțelegerile dintre soți au devenit tot mai acute, astfel că această căsătorie a fost desfăcută prin divorț, la data de 17.02.2015, prin sentința civilă nr. 2898 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Sentința de divorț a fost atacată cu apel de către pârâtă, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului București.
Potrivit dispozițiilor Noului Cod civil, persoana care se consideră lezată și face dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale face obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente, și că această acțiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate cere instanțe de judecată luarea unor măsuri provizorii. În același sens sunt și dispozițiile Noului Cod de procedură civilă din materia ordonanței președințiale.
În speță, reclamantul apreciază că drepturile sale nepatrimoniale, astfel cum sunt reglementate de art. 71-art.74 cod civil Nou, sunt încălcate de către pârâtă, care, după divorț, a demarat împotriva reclamantului o campanie virulentă de denigrare și defăimare, prin intermediul mass-media, dar și prin intermediul rețelei de socializare Facebook, prin publicarea pe pagina personală a pârâtei de postări care au ca scop atingerea gravă a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului, la onoare, demnitate, reputație, imagine, viață privată și de familie.
În cadrul postărilor susmenționate, pârâta a formulat acuzații grave la adresa reclamantului, fără a fi prezentată vreo bază probatorie, urmărind doar prezentarea reclamantului într-o lumină nefavorabilă, în fața celor care îl cunosc, direct sau în mod public, dar mai ales în fața copilului părților, minora M. I. M..
Totodată, în cadrul acelorași postări, pârâta a formulat o . afirmații ironice, înjositoare și batjocoritoare privind aspectul fizic al reclamantului .
Reclamantul a prezentat cu titlu de exemplu o . asemenea postări despre care afirmă că au ca scop atingerea gravă a drepturilor sale nepatrimoniale:
Postarea din 20.12.2015: „Soțul meu trăia de 7 ani cu o secretară de la Romprest, D. A.. Mă bătea frecvent, fără motiv.Soțul meu nu a fost de acord cu medierea și a acționat foarte violent. În octombrie m-a bătut și m-a dat afară din casă, tăindu-mi toate sursele de venit și blocându-mi împreună cu V. M. accesul în firma mea PROPRIE”.
Postarea din data de 19.12.2015: „ Cam așa se întâmplă când ți bați femeia din cauza unor secretare de la același Romprest, cum era amanta fostului soț, D. A.( fostă G. până când a divorțat și ea de soțul ei în 2011, că, deh, dragostea învinge!)”.” Tot din respect pentru Elefantul Kiki nu mi-am făcut vreo altă relație până când nu am decis să plec definitiv din Casa groazei!”.
Postarea din data de 11.12.2015: „ Nu știu cum o femeie abonată la Licitațiile Artmarkt pentru a vinde și a achiziționa tablouri de milioane de euro nu poate aprecia sentimentele mele de iubire transpuse în niște inimi cu dedicație pentru M. și amanta sa, D., care s-a instalat în casa mea de a doua zi după ce eu și fetița am fost date afară!”.” Cum am spus și aseară, donațiile pentru Săraci sunt prioritatea mea, după cum vedeți din poze! În plus, eu îl înțeleg și pe M., nu are venituri, mai trebuie să plătească și pensia alimentară de 69 ron!))))!”.
Postarea din data de 10.12.2015: „ După petrecere m-am întâlnit cu animalul preistoric la Chocolat (…)” „Eu … conturile personale blocate de către animal(…)” „ Cât despre animale … pentru mine, dezamăgirea M. a însemnat dispariția acestor specii din amintirea mea pentru totdeauna !”” Există tați și există altă rasă, care sper să fie eliminată cât mai curând dintre oameni…”
Postarea din data de 25.11.2015: „ Mult timp, prea mult timp, mi-a fost rușine să recunosc actele de violență, fizică și psihologică, la care am fost supusă de către fostul partener de viață” „ Acum doi ani mi-am jurat că voi ieși din acel coșmar, după ce am fost bătută inuman de fostul soț, venit beat dintr-un club de pe maul mării” „ Rușine, M. M.!”.
Postarea din data 24.11.2015 :” Voi demasca toate minciunile și infracțiunile acestor zmei și balauri de carton” „ În cazul în care Familia M. nu a aflat despre #colectiv, îi anunț pe această cale că mor copiii în spitale .Dacă tot îi dau banii afară din casă, ar putea să facă măcar un gest de omenie ! Dar despre ce vorbim ????:::”.
Reclamantul susține că apelative și afirmații denigratoare la adresa sa sunt folosite în următoarele postări pe pagina personală a pârâtei de pe rețeaua de socializare Facebook: 10.12.2015 ora 10.47, 19.12.2015 ora 20.17, 11.12.2015 ora 21.05, 10.12.2015 ora 9.09, 25.11.2015 la 15.18 și la 19.49, 24.11.2015 ora 17.12, 20.11.2015 ora 11.36, 19.11.2015 ora 00.19, 30.10.2015, 29.10.2015, 26.10.2015, 25.10.2015, 22.10.2015, 20.10.2015-2 postări din care una vând ca și atașamente 2 fotografii efectuate în sala de judecată, ilustrând pe părinții reclamantului în timp ce vorbeau cu președintele completului de judecată; 12.10.2015.
Reclamantul apreciază că utilizarea în mod continuu a apelativelor de acest gen, a limbajului batjocoritor și denigrator la adresa reclamantului conturează faptele ilicite, de natură să aducă grave atingeri dreptului la onoare, demnitate, imagine, viață privată și de familie, deoarece prezentarea reclamantului într-o manieră ironică, batjocoritoare, într-o lumină negativă conduce la diminuarea încrederii în reclamant, atât din partea persoanelor din cadrul familiei, cât și a altor persoane care intră în contact permanent cu acesta.
Condițiile vremelniciei și neprejudecării fondului vor fi îndeplinite prin aceea că măsurile dispuse de către instanța de judecată vor dura până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond, vizând constatarea de către instanțele de judecată a faptelor ilicite săvârșite de către pârâtă și repararea prejudiciului moral adus reclamantului, prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale la onoare, reputație și demnitate, precum și la viața privată și de familie.
Reclamantul a arătat că nu deține un cont pe rețeaua de socializare Facebook, aceste postări fiind accesibile de către orice persoană deține un astfel de cont, întrucât setările sunt în sensul ca postările să fie vizualizate de public, iar nu doar de către prieteni.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 255 alin.1-2 și alin.4 Cod civil, art997-art.999 Nou Cod de procedură civilă.
Au fost depuse la dosar înscrisuri: copia cererii de chemare în judecată din dosar_/3/2015 al tribunalului București Secția a III-Civilă, având ca obiect acțiunea de fond ; materialele ce fac obiectul postărilor indicate în cererea de ordonanță președințială.
Prin întâmpinarea depusă la dosar ( f. 97), pârâta M. A. I. ( născ.P.) a invocat, în esență, următoarele apărări:
Tribunalul București este necompetent material să soluționeze prezenta cerere de ordonanță președințială, deoarece, potrivit art.94 pct.1 lit.h) și lit. k) NCPC, această competență revine judecătoriei.
Pârâta împreună cu fiica și mama acesteia au fost supuse presiunilor psihice, chiar fizice, mediatice ale fostului soț și familiei acestuia .În toată perioada căsniciei părților, de 13 ani, pârâta a fost supusă abuzurilor de către fostul soț, fizice și psihice .Pârâta a fost practic alungată din propria casă de către fostul soț ., împreună cu fiica minoră, fără venituri, fără haine, fără bunuri personale, fiindu-i interzis să își creeze o carieră și lucrând pentru firmele deținute de reclamant sau de părinții acestuia.
Pârâta a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva fostului soț .La divorț, domiciliul minorei a fost stabilită la mamă, iar tatăl a fost obligat la o pensie de întreținere de 69 lei. Pârâtei i s-a interzis accesul în imobilul din Calea V., proprietatea soților și unde era sediul firmei deținute de către pârâtă, în baza unui contract de comodat. Mama pârâtei, care deținea în proprietate un imobil în Snagov, a fost acționată în instanță de socrii pârâtei, pentru simulație, iar dosarul este amânat permanent din motive găsite de reclamanți, doar pentru a face imposibilă utilizarea imobilului de familia pârâtei. F. soacră a pârâtei a formulat împotriva acesteia o plângere penală, care a fost clasată de P. de pe lângă Judecătoria B..Fostul soț a dat declarații publicației Cilck, negând că ar fi lovit-o și afirmând la adresa pârâtei „ O femeie întreținută, cu mulți ani de-a lungul timpului”.
Pârâta susține că reclamantul și familia acestuia au început împotriva sa un război psihologic și mediatic, au șantajat-o și amenințat-o în scopul de a o determina să dea declarații false. Organele de poliție au refuzat să îi acorde ajutor în acest sens.
Apărarea principală a pârâtei este aceea că poziționarea publică a problemelor cu fostul soț nu a început imediat după divorț, pârâta fiind mulțumită pentru că a evadat din acel mediu, ci a început după ce a fost amenințată, după ce i s-a formulat plângere penală pentru că a luat hainele copilului din locuință, după ce a fost blocată în a se stabili în imobilul din Snagov, după ce a fost urmărită și amenințată cu arma pe stradă de către necunoscuți, după ce viața sa și a fiicei sale au fost puse în pericol. Astfel, susține pârâta, atitudinea sa a fost una de apărare, provocată de starea de tensiune și presiune la care a fost supusă.
Pârâta a mai arătat că cererea a rămas fără obiect , deoarece au fost șterse toate postările invocate de reclamant, nu a mai ieșit în presă cu declarații despre acesta și familia acestuia cu privire la aspecte personale, fără însă ca acest lucru să fie interpretat ca o recunoaștere a vreunei culpe .
Excepția necompetenței materiale a fost respinsă de Tribunal la termenul de judecată din data de 17.02.2016, pentru motivele prezentate în încheierea de ședință.
În probațiune, ambelor părți le-a fost încuviințată proba cu înscrisuri. Deși pârâtei i-a fost acordat un termen de judecată pentru a face dovada ștergerii postărilor defăimătoare de pe pagina personală Facebook, astfel cum a susținut în întâmpinare, aceasta nu a prezentat nicio dovadă în acest sens.
Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține în fapt următoarele:
Potrivit art. 255 alin.1-2 și alin.4 Cod civil, dacă o persoană care se consideră lezată face dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente, și că această acțiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanței judecătorești luarea unor măsuri provizorii; instanța judecătorească poate să dispună în special interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie ; instanța soluționează cererea potrivit dispozițiilor de la ordonanța președințială, care se aplică în mod corespunzător.
În speță, reclamantul M. M. a promovat prezenta cerere de ordonanță președințială afirmând că drepturile sale nepatrimoniale, la imagine, reputație, viață privată, sunt încălcate de către pârâtă, prin postările pe pagina personală a acesteia pe rețeaua de socializare Facebook, dar și prin afirmații care ajung în mediul public.
Din motivarea cererii de chemare în judecată, tribunalul apreciază că pentru soluționarea acesteia sunt relevante următoarele prevederi legale: art.70 Nou Cod civil - orice persoană are dreptul la liberă exprimare, iar exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile și limitele prevăzute de art. 75 Nou Cod civil; art. 58 alin.1 Nou Cod civil – orice persoană are dreptul la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții private; art. 71 Nou Cod civil Dreptul la viață privată –orice persoană are dreptul al respectarea vieții sale private, nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, fiind interzisă utilizarea informațiilor din viața privată a unei persoane fără acordul acesteia și fără respectarea limitelor prevăzute de art. 75 ; art.72 Nou Cod civil Dreptul la demnitate- orice persoană are dreptul al respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75 ; art. 73 Nou Cod civil Dreptul la propria imagine – orice persoană are dreptul al propria imagine, iar în exercitarea acestui drept ea poate să interzică sau să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri; art. 74 Nou Cod civil Atingeri aduse vieții private- sub rezerva aplicării dispozițiilor art. 75, pot fi considerate atingeri aduse vieții private difuzarea de știri privind viața intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; utilizarea cu rea credință a numelui, imaginii .
Potrivit art. 75 Nou Cod civil, nu constituie o încălcare a drepturilor susmenționate atingerile care sunt permise de lege sau de Convențiile și pactele internaționale la care România este parte .
În legătură cu exercitarea libertății de exprimare, prevăzute de art. 10 CEDO, Curtea de la Strasbourg a pronunțat mai multe decizii, iar tribunalul apreciază că pentru prezenta cauză sunt relevante următoarele: cauza Nilsen și Johnsen c.Norvegiei, hotărârea din 25 noiembrie 1999- în contextul unei dezbateri publice privitoare la probleme de interes general, în care sunt în joc reputații profesionale, se consideră că o anumită doză de exagerare poate fi tolerată ; cauza Campmany y Diez de Ravenga și Lopez- Galiacho Perona c.Spaniei, hotărârea din 12 decembrie 2000 –reportajele incriminate care s-au focalizat asupra unor aspecte pur private ale vieții persoanelor în cauză, nu pot fi considerate că ar fi contribuit la vreo dezbatere de interes general pentru societate, în pofida notorietății acelor persoane, iar condamnarea autorilor respectivelor reportaje a fost apreciată de instanța europeană ca urmărind un scop legitim, respectiv protecția drepturilor altei persoane; cauza Harlanova c.Letoniei, hotărârea din 03.04.2003- chiar o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este total lipsită de temei faptic; cauza C. P. c.României- art. 10 al.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu îngăduie nicio limitare a libertății de exprimare când aceasta vizează chestiuni de interes general, iar limitele unei eventuale critici sunt mai largi în cazul omului politic decât în cazul unui simplu particular, deoarece, spre deosebire de cel de al doilea, primul se expune inevitabil și conștient unui control atent al faptelor și gesturilor sale, din partea întregii mase a cetățenilor, astfel că acesta trebuie să dea dovadă de o mai mare toleranță; cauza S. și S. c.României, hotărârea din 31.01.2006- instanța europeană a reținut că textele incriminate ca defăimătoare erau formulate în principal sub o formă interogativă, care putea conduce la ideea că este vorba numai despre suspiciuni de corupție, însă conțineau imputații factice și urmăreau să transmită opiniei publice un mesaj puțin echivoc.
În speță, părțile s-au căsătorit la data de 18.09.2002, iar prin sentința civilă nr. 2898/17.02.2015 pronunțată în dosar_/299/2914, Judecătoria Sectorului 1 București a declarat desfăcută această căsătorie pe baza acordului soților, a dispus ca ambii părinți să exercite autoritatea părintească asupra minorei M. M. I., născută la data de 20.12.2001, iar locuința copilului a fost stabilită la domiciliul mamei. Totodată, instanța l-a obligat pe tată, reclamantul din prezentul dosar, la plata unei pensii de întreținere de 69 ,12 lei, îndreptată la 217,1 lei prin încheierea de îndreptare de eroare materială din data de 20.10.2015.
Din cuprinsul sentinței susmenționate rezultă că pârâta din prezentul dosar a inițiat procesul de divorț, solicitând desfacerea căsătoriei din culpă comună, precum și exercitarea în comun a autorității părintești. Pensia de întreținere a fost stabilită de instanța de judecată pe baza unor adeverințe de venituri emise de . și Cabinetul de Consultanță PRO ROMANIA SRL.
Prezenta ordonanță președințială a fost formulată de fostul soț, M. M., în scopul protejării drepturilor sale nepatrimoniale, după ce pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată o acțiune de drept comun, cu același obiect.
Tribunalul are în vedere că pe calea ordonanței președințiale nu se cercetează fondul dreptului discutat de părți, ci doar se analizează aparența acestui drept.
Aspectele menționate în sentința de divorț, respectiv acordul soților la divorț și la exercitarea în comun a autorității părintești, creează aparența că părțile au ales să divorțeze fără a-și mai formula reproșuri cu privire la comportamentul lor în această căsnicie și fără a se învinovăți pentru aspecte care ar atrage măsura exercitării autorității părintești exclusiv de către un părinte, iar această concluzie nu este afectată în prezenta ordonanță președințială de împrejurarea că pârâta a formulat apel împotriva sentinței de divorț
Totuși, începând cu luna octombrie 2015, prin postările pe pagina personală a pârâtei de pe rețeaua de socializare Facebook, setate pentru a fi vizualizate de public, sunt făcute afirmații legate de comportamentul reclamantului pe perioada căsniciei, prezentat în esență ca un om violent, imoral, care își declară venituri nereale la divorț, pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor părintești, și care, împreună cu părinții săi, au declanșat un adevărat război psihologic împotriva pârâtei, existând în prezent la autoritățile judiciare mai multe sesizări și acțiuni, reciproce.
Analiza instanței pune în balanță libertatea de exprimare a pârâtei și drepturile altor particulari la respectarea vieții private .
În acest sens, tribunalul observă că postările incriminate de către reclamantul M. M. fac referire la persoana acestuia, dar și la părinții reclamantului . În general, familia fostului soț al pârâtei este prezentată prin raportare la funcția importantă în stat deținută cu ani în urmă de tatăl reclamantului, fost director al Serviciului Român de Informații, iar în raport de această funcție reclamanta își motivează expunerea în public a unor probleme de familie, afirmând că a fost amenințată și că este dezavantajată în demersurile sale la diferite autorități publice.
În mod firesc, părinții unei persoane pot fi considerați ca făcând parte din familia acesteia, iar o eventuală atingere adusă dreptului la imagine, la reputație, la viață privată al unuia dintre părinți îl afectează, implicit, și pe copil, indiferent de vârstă. Totuși, în speță, trebuie avut în vedere că acțiunea în ordonanță președințială a fost formulată doar de către reclamant, iar pe de altă parte, limitele criticilor sunt mai largi în cazul funcționarilor de rang înalt ,cum este tatăl reclamantului, care s-au expus inevitabil și conștient atenției întregii mase a cetățenilor.
Pentru aceste considerații, tribunalul apreciază că depășește cadrul unei ordonanțe președințiale și poate constitui o pronunțare asupra fondului stabilirea prejudiciului suferit de reclamant prin afectarea drepturilor nepatrimoniale ale părinților săi, urmare postărilor incriminate în cererea de chemare în judecată . În plus, nu apare ca nerezonabilă concluzia că independența sistemului judiciar și raporturile acestuia cu serviciile secrete este o chestiune de interes general, a fost și încă este o temă de dezbatere publică în România, ca fostă țară comunistă, astfel că limitele libertății de exprimare sunt mai largi în speță, fiind acceptabilă o doză de exagerare, potrivit practicii CEDO .
Având în vedere conținutul postărilor identificate în cererea de chemare în judecată, dispozițiile legale și practica CEDO apreciate de către instanță ca relevante, tribunalul apreciază că nu sunt întemeiate pretențiile reclamantului cu privire la conținutul următoarelor postări:
Postarea din 12.10.2015 ( f. 75 dosar) exprimă o manifestare a nemulțumirii pârâtei în legătură cu instrumentarea procesului de divorț și insinuarea că acest lucru s-ar datora unor „ oameni cu nume sonore”, fără identificarea acestora.
Postarea din 20.10.2015 ( f. 71) înfățișează pe părinții reclamantului în sala de judecată, prezentați de pârâtă ca „ oameni la care eu am ținut și pe care i-am respectat ca pe părinții mei „ și care o „târăsc” pe pârâtă prin tot felul de procese „ mânați de o pornire de răzbunare și influențați „de fostul soț al pârâtei, afirmând totodată pârâta că familia reclamantului ar fi amenințat-o că ei reprezintă legea în țară. În opinia tribunalului respectiva postare pune în discuție respectarea drepturilor nepatrimoniale ale părinților reclamantului. Cea de a doua postare din 20.10.2015( f. 68 dosar) conține nemulțumirile pârâtei referitor la modul în care i-a fost soluționată cererea de emitere ordin de protecție, vizate fiind, în opinia tribunalului, autoritățile care au instrumentat respectiva cerere.
Postarea din 25.10.2015 ( f.63 dosar) conține opinia pârâtei referitor la o persoană ce a ocupat o funcție de conducere în Ministerul de Interne, iar la final afirmația că „ Aș putea să scriu o carte ! În 20 de ani am văzut mai multe abuzuri decât răsărituri sau apusuri de soare în frumoasa și impecabila Familie M.. De ce n-am spus nimic??? De frică ! Frica este o emoție îngrozitoare, credeți-mă!!!”.În opinia tribunalului, o asemenea postare nu prejudiciază reclamantul, pentru că nu sunt aduse acuze directe la persoana acestuia, iar pe de altă parte, nu imaginea reclamantului este cea afectată de această postare care este în contradicție cu cea făcută de aceeași persoană în urmă cu 5 zile, în care părinții reclamantului au fost prezentați de către pârâtă ca „ oameni la care eu am ținut și pe care i-am respectat ca pe părinții mei „.
Postarea din 26 .10.2015( f. 66) nu prejudiciază pe reclamant deoarece, exceptând afirmațiile despre amenințările pe care tatăl reclamantului le-ar adresat pârâtei, se referă la deplasarea acesteia din urmă la DNA ,unde nu a depus nici un denunț, și la modul în care este instrumentat dosarul mamei pârâtei, vizate fiind astfel autoritățile judiciare .
Postarea din 30.10.2015( f. 56) privește un ziarist, cum se menționează în chiar cuprinsul postării, referirile la persoana reclamantului fiind doar în sensul exprimării nemulțumirii pârâtei pentru procesele intentate și în insinuări că ar avea legătură cu activitatea acelui ziarist, fără acuzații concrete.
Postarea din 19 .11.2015 ( f. 13) prezintă participarea pârâtei la o emisiune și nu conține acuzații concrete la adresa reclamantului .
Postarea din 25 noiembrie ora 15.18 ( f. 42) prezintă o stare de fapt care a dus la un nou proces al pârâtei, fără a conține acuzații concrete la adresa reclamantului.
În consecință, cererea de ordonanță președințială va fi respinsă ca neîntemeiată cu privire la materialele din postările susmenționate.
Pe de altă parte, tribunalul apreciază că aparența de drept este în favoarea reclamantului M. M. , în sensul că a existat o încălcare a dreptului acestuia la viață privată, la reputație, onoare, demnitate, prin postarea pe pagina personală a pârâtei de pe rețeaua de socializare Facebook a următoarelor declarații:
Postarea din 22.10.2015 ( f. 65) conține referiri la reclamant și la părinții acestuia ca la „ 3 leșinați” de care pârâta afirmă că nu se lasă intimidată, deși ar fi primit amenințări cu moartea și ar fi fost hăituită de foști angajați SRI. În contextul în care pârâta însăși afirmă că nu a fost intimidată, pentru că „ eu joc în L. Grea”, reacția sa pe Facebook la adresa reclamantului, caracterizat ca „ leșinat”, apare ca disproporționată și nejustificată de o chestiune de interes general.
Postarea din 29 octombrie 2015( f.58) prezintă drepturile deținute de pârâtă și de reclamant asupra unu autoturism, care ar fi fost în custodia pârâtei și care ulterior a fost găsit de organele de poliție la reclamant .Tribunalul apreciază că declarații ca „ Mi se pare degradant pentru un Nume atât de sonor să se furișeze prin parcare și să fugă ca un hoț chiar cu mașina de la firma lui .Oare de ce așa comportament josnic ?” afectează dreptul reclamantului la reputație, depășind limitele libertății de exprimare, pentru că vizează exclusiv o chestiune particulară ,având în vedre că pârâta a recunoscut că reclamantul are și el dreptul de a folosi autoturismul respectiv, predând ea însăși talonul la poliție .Pentru eventuale neînțelegeri legate de dreptul asupra respectivului autoturism există accesul la instanță, or din conținutul postării nu rezultă că pârâta ar fi apelat la aceste căi legale, nici chiar pentru a se plânge despre faptul că reclamantul i-ar cunoaște actualul domiciliu . Astfel, în contextul în care afirmațiile susmenționate nu apar necesare pentru dezbaterea unei chestiuni de interes public, prezentarea reclamantului prin referire la comportamentul unui hoț este de natură să afecteze reputația acestuia.
Postarea din 20 noiembrie 2015( f. 49) afectează dreptul reclamantului la reputație și la viață privată, deoarece prezintă situația pensiei de întreținere la care reclamantul o plătește copilului părților ca fiind o „ bătaie de joc”, care a avut la bază declarația pe propria răspundere a reclamantului în cadrul procesului de divorț Or, în ceea ce privește această pensie de întreținere, tribunalul reține că a fost stabilită de către instanța de judecată, într-un proces în care pârâta a fost parte, iar din cuprinsul sentinței de divorț rezultă că a avut la bază două adeverințe de venituri emise de două firme. Eventuale nemulțumiri ale părților sau erori ale instanței se soluționează prin căile de atac prevăzute de lege, pârâta folosind de altfel calea de atac a apelului împotriva sentinței de divorț .Prezentarea incorectă a modalității în care a fost stabilită pensia de întreținere în sarcina reclamantului este urmată în postarea susmenționată de afirmațiile „ Ne vedem în instanță „ Domnule” M. M.!” și că pârâta nu se va lăsa „ călcată în picioare” de familia reclamantului, ceea ce permite concluzia că scopul afirmațiilor din postarea susmenționată a fost prezentarea reclamantului ca un om care încalcă legea și nu este interesat de copilul său. O asemenea prezentare este de natură să afecteze cel puțin imaginea reclamantului în fața copilului său.
Postarea din 24 noiembrie 2015 ora 17.12, ( f. 45) depășește limitele libertății de exprimare. Astfel, în respectiva postare se face în primul rând afirmația că amânarea din procesul mamei pârâtei a „costat” familia reclamantului suma de 10.000 Euro, pârâta susținând” Voi demasca toate minciunile și infracțiunile acestor zmei și balauri de carton „, întrebându-se retoric de unde au acești oameni ,cu datorii la bugetul de stat, bani să plătească taxe exorbitante de timbru..” .Această postare apare ca încălcând dreptul reclamantului la reputație deoarece, ca și în cauza S. și S. c.României, textul este formulat în principal sub o formă care poate conduce la ideea că este vorba numai despre suspiciuni de corupție, însă conține și imputații factice care urmăresc să transmită opiniei publice un mesaj puțin echivoc, acela că reclamantul, alături de părinții săi, sunt infractori, prin darea unei sume de bani în scopul amânării unui proces, fără ca pârâta să fi formulat plângere penală.
Postarea din 25 noiembrie 2015 ora 19.49( f. 37) conține afirmații privind comportamentul violent al reclamantului față de pârâtă, pe fondul consumului de alcool, soluția oferită de pârâtă fiind aceea că „ Asemenea animale ar trebui să stea în cuști” .În contextul în care părțile au divorțat prin acord, respectivele acuze apar ca lipsite de un suport faptic, iar aparența de drept este în favoarea reclamantului, în sensul că i-a fost afectat dreptul la reputație și onoare.
Postarea din 11 decembrie 2015 ora 21.05( f. 32) face referire la o relație extraconjugală a reclamantului, ceea ce afectează imaginea reclamantului cel puțin în calitate de tată și depășește limitele libertății de exprimare, câtă vreme părțile au divorțat prin acord, iar exercitarea în comun a autorității părintești a fost solicitată chiar de pârâtă, care, astfel, a considerat că reclamantul trebuie să fie o prezență activă în viața copilului .
Postarea din 19 decembrie 2015 ora 20.17( f. 29) face din nou referire la un comportament agresiv al reclamantului față de pârâtă, pe fondul angajării acestuia într-o relația extraconjugală .Afirmațiile respective afectează dreptul reclamantului la reputație și aduce atingere relației sale cu minora, în contextul în care părțile au divorțat prin acord, iar exercitarea în comun a autorității părintești a fost solicitată chiar de pârâtă.
Postarea din 20 decembrie 2015 ora 10.47 ( f. 26) prejudiciază reclamantul pentru același motive.
Pârâta nu a dovedit că a șters postările considerate de către instanță păgubitoare pentru reclamant, astfel cum s-a angajat la termenul de judecată din data de 17.02.2016 . Dimpotrivă, conform înscrisurilor aflate la dosar, pârâta a continuat să posteze pe pagina personală de pe rețeaua de socializare Facebook materiale cu un conținut asemănător.
În consecință, în temeiul art. 255 alin.1-2 și alin.4 Nou Cod civil coroborat cu art. 997-art.997 Nou Cod procedură civilă, tribunalul va admite în parte prezenta cerere de ordonanță președințială, iar pe cale de consecință: va obliga pârâta ca în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/3/2015 al Tribunalului București Secția a III-a Civilă, să înlăture de pe pagina personală de pe rețeaua de socializare Facebook postările din data de 22 octombrie 2015, 29.10.2015, 20 noiembrie 2015, 24 noiembrie 2015 ora 17.12, 25 noiembrie 2015 ora 19.49, 11 decembrie 2015 ora 21.05, 19 decembrie 2015 ora 20.17, 20 decembrie ora 10.47, referitoare la reclamantul M. M.; va obliga pârâta ca în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/3/2015 al Tribunalului București Secția a III-a Civilă, să înceteze publicarea oricăror afirmații de natură să încalce drepturile reclamantului la onoare, reputație, demnitate și viață privată, precum și comunicarea de asemenea afirmații pe orice altă cale prin care pot ajunge în spațiul public, în cuprinsul acestei obligații intrând și ștergerea oricăror postări de pe pagina personală de Facebook, ulterioare înregistrării prezentei cereri de ordonanță președințială, cu un conținut asemănător celor indicate de instanță ; prezenta cerere de ordonanță președințială va fi respinsă ca nefondată cu privire la postările din 12.10.2015, 20.10.2015, 25.10.2015, 26.10.2015, 30.10.2015, 19.11.2015 și 25.11 2015 ora 15.18.
În temeiul art. 453 al.2 Nou Cod Procedură civilă, dat fiind că pretențiile reclamantului au fost admise în parte, pârâta va fi obligată să plătească acestuia suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul M. M., CNP_, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în mun.București, Sector 2, ., nr.20 parter . cu primirea corespondenței fiind Av. Z. C. M., împotriva pârâtei M. A. I., CNP_, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCPA R. și Asociații în mun.București, ..16 . etaj 5 ..
Obligă pârâta ca în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/3/2015 al Tribunalului București Secția a III-a Civilă, să înlăture de pe pagina personală de pe rețeaua de socializare Facebook postările din data de 22 octombrie 2015, 29.10.2015, 20 noiembrie 2015, 24 noiembrie 2015 ora 17.12, 25 noiembrie 2015 ora 19.49, 11 decembrie 2015 ora 21.05, 19 decembrie 2015 ora 20.17, 20 decembrie ora 10.47, referitoare la reclamantul M. M..
Obligă pârâta ca în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/3/2015 al Tribunalului București Secția a III-a Civilă, să înceteze publicarea oricăror afirmații de natură să încalce drepturile reclamantului la onoare, reputație, demnitate și viață privată, precum și comunicarea de asemenea afirmații pe orice altă cale prin care pot ajunge în spațiul public.
Respinge în rest acțiunea.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Curtea de Apel București Secția Civilă, în termen de 5 zile de la pronunțarea prezentei sentințe.
Cererea de apel se depune la Tribunalul București.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.03.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
C. C. C. M.
Red.C.C.D/ 4 ex/ 14.03.2016.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 1016/2016.... | Partide politice. Sentința nr. 41/2016. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
