Curatelă. Decizia nr. 239/2014. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 239/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 3159/287/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 239/2014
Ședința publică de la 20 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B., cu sediul în municipiul B., .,județul B. împotriva încheierii pronunțate la data de 19.03.2014 de Judecătoria Rm.Sărat în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu pârâții S. M., domiciliată în NEHOIU, ., etaj 3,.,
B. B. LA CĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE A. BAGDAD,cu sediul în Rm.Sărat,.. 13, județul B. și S. P. DE ASISTENTĂ SOCIALĂ DIN C. PRIMĂRIEI RM. SĂRAT, având ca obiect curatelă
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului B. și intimații S. M., B. B. și S. P. de Asistență Socială din cadrul Primăriei Rm.Sărat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, apelul a fost motivat, este scutit de taxă de timbru și timbru judiciar conform Legii nr. 146/1997, iar apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispoz.art. 223 raportat la art. 411 Cod proc.civ, după care:
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.392-394 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
TRIBUNALUL
constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. Sărat la data de 19.11.2013 sub nr_, petenta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Buzau a solicitat instituirea curatelei pentru intimatul bolnav B. B., rezident în Căminul pentru Persoane Vârstnice „A. Bagdat” Rm Sărat și numirea în calitate de curator special a fiicei acestuia, S. M..
În motivarea în fapt a cererii se arată că intimatul bolnav B. B. se află la Căminului pentru Persoane vârstnice „A. Bagdad” Rm.Sărat în baza Contractului pentru acordarea de servicii speciale nr._/05.07.2013 încheiat între DGASPC prin cămin și dl.B. pentru perioada 12.06.2013 – 12.06.2014, instituționalizarea având loc în regim de urgență, acesta fiind adus de la Spitalul Județean B., secția Nefrologie unde fusese internat.
Se arată că în urma examinărilor medicale bolnavul a fost diagnosticat cu sechele AVC, atrofie cerebrală, HDS – melena, anemie severă, lacunarism cerebral.
În aceste condiții se poate constata că persoana în cauză, ca efect al afecțiunilor cu care este diagnosticată, deși capabilă, nu-și poate exercita în mod direct și nemijlocit drepturile sale civile și nu-și poate îndeplini nici obligațiile civile, fiind în imposibilitate de a-și apăra interesele sale legitime în raport cu autoritățile și instituțiile publice precum și cu terțe persoane fizice sau juridice.
Ca atare, în vederea protejări drepturilor beneficiarului se impune instituirea curatelei și numirea unui curator care să-i reprezinte interesele la încheierea oricărui tip de act juridic.
În urma evaluării situației psihosociale s-a concluzionat că persoana potrivită pentru a fi numită în calitatea de curator special al bolnavului este numita S. M., fiica bolnavului, care și-a exprimat acordul în acest sens la data de 23.09.2013.
Temei juridic: art.178 și următoarele din Noul Cod Civil.
În sprijinul cererii, petenta a depus anchetă socială privind situația bolnavului, adeverință medicală, contract pentru acordarea de servicii sociale, bilet de externare – scrisoare medicală, acord persoană propusă curator, carte de identitate S. M., copie carte de identitate a bolnavului și cupon de pensie al acesteia, referat privind măsura de instituire a curatelei.
Prin rezoluția din 06.02.2014 instanța a dispus pentru primul termen de judecată, 05.02.2014, să se efectueze ancheta psihosocială și a cerut relații de la medicul de familie referitoare la bolile de care suferă persoana vârstnică, dacă are discernământ, daca e deplasabilă și față de diagnostic să se prezinte și acte medicale.
În cauză s-a efectuat anchetă psihosocială la domiciliul numitei S. M. propusă a fi desemnată curator.
S-a depus adeverința medicală privind starea persoanei vârstnice din care rezultă că acesta este bolnavă fiind diagnosticată cu „demență senilă”.
La termenul din 05.03.2014 persoana vârstnică a fost audiată de instanță constatând că acesta nu are orientare în timp, în spațiu, nu poate răspunde la întrebările instanței.
Prin încheierea pronunțată la data de 19.03.2014 Judecătoria Rm.Sărat a respins cererea de instituire a curatelei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Din verificarea materialului probator de la dosar se constată că petenta nu și-a motivat în fapt, în baza cărei situați solicită instituirea curatelei, menționând generic art.178 cod procedură civilă, în condițiile în care textul reglementează 4 cazuri.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că persoana vârstnică a fost diagnosticată inițial cu sechele AVC, atrofie cerebrală, anemie severă, lacunarism cerebral, iar din actul medical de la fila 47 dosar, rezultă că aceasta a fost diagnosticat cu „demență senilă”, ceea ce presupune lipsa discernământului, fapt constatat și de către complet la audierea acestuia.
Curatela este instituția prin care se realizează ocrotirea temporară și subsidiară a persoanei fizice capabile, aflată în anumite situații expres prevăzute de lege, care o împiedică să-și exercite drepturile, sa-și îndeplinească obligațiile si sa-și apere interesele.
Curatela persoanelor fizice cu capacitate de exercițiu deplină care se află într-o situație deosebită este cârmuită de regulile aplicabile mandatului și este diferită de curatela persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau a persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă (așa numita curatelă a incapabilului) întrucât diferă și regimul juridic aplicabil fiecăruia.
În speță, analizând actul medical de la fila 47 dosar din care rezultă că persoana vârstnică suferă de demență senilă, acest diagnostic fiind invocat în cererile de punere sub interdicție, prima instanță a concluzionat că aceasta nu se află în nici una din situațiile prev.de art.178 cod procedură civilă, în sensul că nu este capabilă.
Așa fiind, a apreciat cererea de instituire a curatelei ca neîntemeiată și a respins-o.
A dispus ca onorariul pentru apărător din oficiu în ceea ce-l privește pe av. M. S., în sumă de 300 lei, să rămână în sarcina statului urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva încheierii pronunțate la data de 19.03.2014 de Judecătoria Rm.Sărat în dosarul nr._ a formulat apel reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului B. solicitând admiterea acestuia și schimbarea în tot a încheierii în sensul instituirii curatelei pentru numitul B. B. cu numirea ca și curator a fiicei acestuia, S. M..
În motivarea apelului a arătat că, plecând de la considerentele primei instanțe urmează a se avea în vedere dispoz.at. 104 din Noul Cod de proc.civ. care stipulează la art.1 „Orice măsură de ocrotire a persoanei fizice se stabilește în interesul acesteia, iar la art.2 „ La luarea unei măsuri de ocrotire trebuie să se țină seama de posibilitatea persoanei fizice de a-și exercita drepturile și de a a-și îndeplini obligațiile cu privire la persoana și bunurile sale”.
Luându-se în considerare interesul persoanei instanța, potrivit rolului său activ, putea recalifica cererea .
Instanța de judecată este chemată în cadrul procesului civil să stabilească adevăratele raporturi dintre părți, are îndreptățirea și totodată îndatorirea ca, fără a încălca dreptul părților de a-și face probe și susținerea lor, să ordone singură, din proprie inițiativă administrarea oricăror probe, să întreprindă orice demers procesual susceptibil a duce la descoperirea adevărului în cauză .
Consacrând principiul rolului activ, legea dispune că judecătorul este îndreptățit să ceară părților să prezinte explicații oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt și de drept care duc la dezlegarea pricinii chiar dacă nu sunt cuprinse în cererea de chemare în judecată sau în întâmpinare ; el va putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar și dacă părțile se împotrivesc ,lucru care nu s-a întâmplat în cauză, deși au rămas unele aspecte invocate ca posibile în fapt, dar nedovedite.
Totodată, legea mai precizează că judecătorii sunt datori să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale ; el trebuie să dea părților ajutor activ în ocrotirea drepturilor și intereselor lor legitime.
Legea formulează și unele ipoteze mai concrete de aplicare a acestui principiu statuând că: a) la primirea cererii de chemare în judecată când este cazul, președintele sau judecătorul care îl înlocuiește îi pune în vedere reclamantului să completeze sau să modifice cererea și să depună copii certificate de pe toate înscrisurile pe care își întemeiază cererea; b) președintele instanței care primește cererea de recurs va putea să o înapoieze părții prezente dacă nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi refăcută ,prelungind termenul de recurs cu 5 zile(…) ; d) instanța are posibilitatea să încuviințeze probe chiar dacă nu au fost cerute din pricina neștiinței ori lipsei de pregătire a părții etc. Judecătorul este, ca aspect principal obligat să dea concursul părților concretizat în: lămuriri referitoare la drepturile și îndatoririle lor procedurale, înfățișarea consecințelor la care se expun dacă nu își îndeplinesc un act procesual în termenul și forma cerută de lege.Are îndatorirea de a pune, chiar din oficiu, în discuția părților orice împrejurare de fapt și de drept susceptibile să conducă la dezlegarea pricinii peste apărările și susținerile formulate de părți prin acțiune sau întâmpinare, astfel instanța trebuie să pună în discuția părților nu numai aspecte derogând din normele imperative ,ci și probleme care se ivesc în virtutea unor norme dispozitive etc.
Principiul rolului activ al judecătorului domină activitatea oricărei instanțe indiferent dacă este o instanță de apel sau de recurs.
Art.479 al.2 din Noul Cod de proc.civ,. stipulează de asemenea :”instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate în primă instanță, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor propuse …”.
Demența reprezintă un sindrom clinic caracterizat printr-o deteriorare cognitivă globală care implică un declin față de nevoile anterioare de funcționare și care asociază o gamă largă de simptome psihice și comportamentale .Aceste simptome sunt aproape întotdeauna însoțite de tulburări ale controlului emoțional fapt pentru care intimatul B. B. a și fost confuz în fața instanței, cadru total nou pentru acesta care poate emoționa orice persoană, acesta având nevoie de un ton blând și răbdare pentru a fi înțeles.
Din punctul de vedere al apelantei intimatul B. B. nu este incapabil, chiar în ciuda diagnosticului de demență senilă ,comunicând cu personalul centrului și exprimându-și dorințele și nevoile destul de coerent.De altfel, demența este o boală degenerativă( senilitatea), dar abia pe parcursul evoluției bolii o persoană poate deveni incapabilă.
Nici medicul, prin adeverința medicală care stabilește acest diagnostic, nu se poate pronunța cu privire la discernământul persoanei în cauză ,specificând în clar că este competența comisiei L.S.M B. .
Dacă acest diagnostic ar fi presupus automat incapacitate specialistul s-ar fi pronunțat fără rezerve .
A mai precizat faptul că, medicul care a eliberat actul medical este cel care îi supraveghează tratamentul și evoluția intimatului B. B..
În cazul de față, a mai arătat apelanta, nu se prezumă că persoana față de care se propune curatela ar fi incapabilă, iar prin documente capacitatea să fie dovedită .
E ca și cum într-o cauză penală, făcând o comparație s-ar prezuma vinovăția până la proba contrarie și nu nevinovăția.De altfel, intimatul B. B. nu se încadrează în acest moment ca diagnostic nici pentru a beneficia de certificat de încadrare în grad de handicap.
A solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat.
În drept a invocat dispoz.art. 466 al.1 și 4, art.468, 470 și urm.476, 479 și urm.rap.la art. 22 din Noul Cod de procedură civilă, și art. 104 din Noul Cod Civil.
Intimații, deși legal citați nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând dovezile administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii apelate și a motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază că apelul este fondat pentru următoarele motive:
Cererea de instituire a curatelei a fost respinsă de către prima instanță pe motiv că diagnosticul ce rezultă din adeverința medicală datată 25.02.2014, f.47 dosar fond, „demență senilă”, presupune lipsa discernământului, fapt constatat și de către complet la audierea bolnavului, astfel că acesta este o persoană incapabilă iar nu o persoană care să se impună a fi ocrotită prin intermediul curatelei, instituție creată pentru a apăra interesele persoanelor capabile.
În primul rând, Tribunalul reține că potrivit art. 178 cod civil aprobat prin Legea 287/2009 „instanța de tutelă poate institui curatela: a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general; d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un mandatar sau un administrator general”.
Rezultă, într-adevăr, că această instituție de ocrotire se adresează persoanelor cu capacitate de exercițiu care, din diverse motive, printre care și boala nu pot să își administreze personal bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare.
Potrivit art 37 și 38 Cod civil, regula în materia capacității de exercițiu a persoanelor fizice este existența capacității depline de exercițiu care se dobândește la împlinirea vârstei majoratului, incapacitatea fiind excepția care nu intervine decât în cazurile și condițiile stabilite de lege ( art. 43 Cod civil și art 935 și următoarele Cod procedură civilă).
Persoana majoră este prezumată că are discernământ, lipsa discernământului nefiind intrinsec asociată unei anumite boli ci, pentru a se putea determina că o persoană nu are reprezentarea faptelor sale este necesar, potrivit art 937 Cod procedură civilă, avizul unei comisii de medici specialiști.
Singură, instanța, pornind de la diagnosticul de „demență senilă” înscris în adeverința medicală mai sus amintită, nu putea concluziona asupra capacității bolnavului intimat B. B. de a avea reprezentarea consecințelor faptelor sale.
Așa fiind, și în lipsa unor dovezi din care să rezulte în mod cert că acesta nu are discernământ, Tribunalul apreciază că nu existau motive pentru a se respinge cererea de instituire a curatelei.
Procedând în maniera respingerii acțiunii instanța a lăsat fără ocrotire o persoană care, lucru necontestat de nimeni și constatat și de instanță cu ocazia audierii acesteia, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare.
Or nu aceasta a fost finalitatea urmărită de legiuitor atunci când a reglementat curatela și tutela ca și instituții de ocrotire a persoanei fizice.
De aceea, Tribunalul văzând că intimatul are nevoie de ocrotire și, în lipsa unor dovezi certe că acesta este lipsit de discernământ pentru a se dispune măsura extremă a punerii lui sub interdicție, urmează să admită apelul să schimbe în tot încheierea apelată în sensul că urmează să admită cererea formulată de apelanta – reclamantă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B. și să instituie curatela pentru bolnavul B. B. ,C.N.P-_. Va numi în calitate de curator pe S. M.-C.N.P-_, fiica bolnavului care a acceptat această însărcinare și care, din referatul de anchetă socială realizat de Primăria Nehoiu ( f. 55 dosar fond) rezultă că poate face față respectivei funcții.
În măsura în care, se va aprecia ulterior că starea de boală i-a afectat, intimatului, discernământul se va putea schimba această măsură cu punerea lui sub interdicție și ocrotirea prin intermediul tutelei.
În conformitate cu prevederile art 182 alin 3 Cod civil se va dispune comunicarea hotărârii către curator și afișarea ei la sediul instanței de tutelă-Judecătoria Rm.Sărat și la primăria de la domiciliul bolnavului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelanta – reclamantă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B., cu sediul în municipiul B., .,județul B. împotriva încheierii pronunțate la data de 19.03.2014 de Judecătoria Rm.Sărat în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu pârâții S. M., domiciliată în NEHOIU, ., etaj 3,.,
B. B. LA CĂMINUL PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE A. BAGDAD,cu sediul în Rm.Sărat,.. 13, județul B. și S. P. DE ASISTENTĂ SOCIALĂ DIN C. PRIMĂRIEI RM. SĂRAT, și în consecință:
Schimbă, în tot, încheierea din 19.03.2014, în sensul că admite acțiunea și instituie curatela pentru bolnavul B. B. ,C.N.P-_,și numește în calitate de curator pe S. M.-C.N.P-_.
Dispune comunicarea hotărârii către curator și afișarea la sediul instanței de tutelă-Judecătoria Rm.Sărat și la Primăriile M. și Rm.Sărat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Iunie 2014.
Președinte, A. M. | Judecător, M. N. | |
Grefier, A. P. |
Grefier H. M.,
fiind în concediu de odihnă, iar grefier șef secție D. E.
fiind de asemenea în concediu de odihnă,
prezenta s-a semnat de înlocuitorul acestuia,
grefier P. V.
Red.A.Mdos.fond-_
Teh.red..A.M/A.P/8ex.jud.fond-M.D.
01.07.2014
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 279/2014. Tribunalul BUZĂU | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
