Obligaţie de a face. Decizia nr. 153/2014. Tribunalul BUZĂU

Decizia nr. 153/2014 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 25964/200/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 153

Ședința publică de la 16 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. R.

Judecător G. I. R.

Grefier E. D.

Pe rol judecata apelului declarat de reclamantele I. I. A., domiciliată în mun. B., ., județ B. și G. G. C., domiciliată în mun. B., . AB, ., împotriva sentinței civile nr._ din 12.09.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect servitute, în contradictoriu cu pârâții T. I. și T. G., ambii domiciliați în mun. B., ., județ B..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2014, consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, ce face corp comun cu prezenta. Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, pentru a se depune concluzii scrise și în raport de dispozițiile art.260 alin.1 Cod pr.civilă, a amânat pronunțarea pentru termenul din 16.04.2014.

După deliberări,

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra apelului civil de fata, constata următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ din data de 08.11.2011, reclamantele I. I. A. și G. G. C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții T. I. și T. G., pronunțarea unei sentințe prin care pârâții să fie obligați să-și desființeze ferestrele deschise spre proprietatea reclamantelor, amplasate la o distanta mai mica decât cea legală, să-și retragă streașina casei, jgheaburile si burlanele, în sensul de a-și modifica acoperișul astfel încât zăpada și apa să nu mai cadă sau sa nu mai fie dirijate pe proprietatea lor, să-și ridice țeava de gaze de pe terenul reclamantelor și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantele arată că imobilul proprietatea pârâților este situat pe linia de hotar, limitrof proprietății lor și ferestrele deschise în peretele situat spre proprietate se află la o distanță mai mică decât cea legală. Arata că, inițial acoperișul casei era ., și după ce pârâții au devenit proprietari, l-au modificat în așa fel încât apa de ploaie este dirijata pe terenul reclamantelor și țeava de gaze care alimentează casa pârâților este tot pe terenul lor.

Reclamantele susțin că pârâții au dobândit imobilul în anul 1995 și în timp i-au adus numeroase amenajări, extinderi prin care le-au adus neajunsuri, relațiile de vecinătate s-au degradat, le este afectată intimitatea prin vederea directă spre proprietate și prin ferestrele permanent deschise prin care se aud discuții.

În drept sunt invocate disp. art. 612 si 615 Cod civil, art. 3 din Decretul 31/1954.

Pârâții au formulat întâmpinare si cerere reconvenționala .

Prin întâmpinare, se solicită respingerea cererii, arătând ca sunt proprietarii imobilului din anul 1995, când era în viață mama reclamantelor, S. V., care a decedat de peste un an si, urmare acestui eveniment, au fost declanșate conflictele de vecinătate, întrucât reclamantele devenite proprietare, nu au mai permis pârâților accesul prin curtea lor, pentru a izola termic zidul din spate al casei.

Astfel, la casa cumpărată care avea un singur nivel, pârâții, având autorizație de construcție si acordul vecinilor, inclusiv al mamei reclamantelor, au extins construcția pe verticala și pe peretele de la etaj, spre proprietatea reclamantelor, cu acordul mamei acestora; au construit o fereastra în capătul holului la o înălțime de peste 1,50 m de la pardoseala( 1 m inaltime si 0,80 m lățime) și o altă fereastra în baie la o înălțime de 2,10 m de pardoseală ( 0,14 m înălțime si 0,5 m lățime), ambele ferestre cu rol de iluminare si aerisire, fiind posibilă vederea spre proprietatea paratelor numai dacă se urcă pe un scaun sau pe o scară, astfel vederea este numai spre cer.

Se arata că, disp. art. 611-613 cod civil limitează exercițiul dreptului de proprietate în cazul vederii directe asupra fondului vecin, dar concomitent ele recunosc neîngrădit existenta servituții de lumină, având un caracter reciproc în sarcina si beneficiul tuturor proprietarilor unor fonduri limitrofe –așa cum a reținut I.C.C.J prin decizia civilă nr. 2172/18.03.2005 în dosar nr. 8648/2004 –astfel că, cuprinde atât obligația de respectare a anumitor distante la servitutea de vedere dar si recunoașterea servituții de lumină si aerisire a locuinței.

În ceea ce privește streașina casei, jgheaburile si burlanele, acestea au fost construite potrivit legii, proiectului si autorizației cu consimțământul mamei reclamantelor; apele pluviale se scurg de pe acoperiș în jgheab fiind dirijate prin burlane spre rigola din stradă, fiind respectate disp. art. 615 Cod civil.

Referitor la capătul de cerere privind țeava de gaze aferenta casei, aceasta este amplasata pe zidul locuinței pârâților la o înălțime de 2-6 m de sol.

Prin cererea reconvențională pârâții - reclamanți, solicită obligarea reclamantelor –parate, în temeiul art. 608 Cod civil ca acestea, să taie crengile unui nuc, care se întind si degradează acoperișul casei ; să îndepărteze iedera de pe zidul casei și să le permită accesul pe terenul lor pentru efectuarea lucrărilor de izolare termica a locuinței ; să ridice țevile de gaze și contoarele aferente aflate pe zidul de la stradă al casei pârâților.

Reclamantele au formulat răspuns la întâmpinare si cererea reconvențională -filele 31-33, prin care arată că: ramurile nucului sunt tăiate personal de pârât si se afla la 6 m de hotar ; iedera a fost plantată de fostul proprietar al casei, fiind tăiată de pârâți, cărora li s-a asigurat accesul în curtea reclamantelor; iedera poate fi menținută având în vedere că datorita înălțimii casei pârâților, casa reclamantelor se afla în umbră si oxigenul acestei plante poate fi o compensație ; cutia de gaze s-a aflat la limita dintre proprietăți, însă odată cu extinderea locuinței pârâților a fost încorporată în zidul lor, iar țeava de gaze este suspendată pe proprietatea lor, deasupra garajului ; referitor la accesul pârâților de a-și repara spatele casei, arata ca nu se impune, deoarece ultima reparație s-a făcut în anul 2006, când aceștia au montat schele și că nu sunt de acord cu izolarea termica a peretelui din spatele casei paratilor, întrucât prin montarea de polistiren și încărcarea peretelui cu plasa si ciment, le este practic luat din teren, și cum curtea este foarte mică, fiecare „cm” este prețios .

Se mai arata că, acest conflict a fost inițiat de pârâți, care, la scurt timp după moartea mamei reclamantelor, au formulat o cerere în dosar nr._/200/2011, acțiune respinsă de instanță.

În ceea ce privește ferestrele, dacă au rol de iluminare, solicită ca pârâții sa fie obligați sa le zidească deschiderile cu cărămidă de sticlă, aerisirea urmând a se face pe ușa –pentru hol si prin ventilator- pentru baie.

Instanța a dispus atașarea dosarului nr._/200/2011 .

La data de 27.11.2012 a fost efectuată cercetarea la fata locului, respectiv la domiciliul reclamantelor situat în B., . și la domiciliul pârâților situat pe aceeași stradă la nr. 26, fiind încheiat procesul verbal de cercetare locala de la fila 51.

La termenul de judecată din data de 12.12.2012, instanța, față de lipsa pârâților citați cu mențiunea –personal la interogatoriu - a făcut aplicarea disp. art. 225 Cod proc civila.

La solicitarea instanței, pârâții au depus la dosar documentația tehnică a imobilului, iar Primăria mun. B. a comunicat la dosar răspunsurile transmise reclamantelor la sesizările făcute de acestea –filele 102-106, cât și documentele ce au stat la baza emiterii autorizației de construcție pentru imobilul din B., . –filele 126-176.

Prin sentința civila nr._ din data de 12.09.2013, Judecătoria B. a admis în parte cererea principala și, în parte, cererea reconvențională, a obligat pârâții - reclamanți să amplaseze panouri-paravan care să obtureze vederea spre curtea și locuința reclamantelor -pârâte pentru cele două ferestre ( baie si hol) situate la etajul II al construcției proprietatea pârâților reclamanți si a obligat reclamantele parate să permită accesul pârâților reclamanți prin curtea locuinței în vederea efectuării reparațiilor curente la zidul casei, să îndepărteze iedera si să efectueze izolarea termica a zidului cu polistiren expandat începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș și a respins capetele de cerere formulate de reclamante având ca obiect desființarea ferestrelor deschise spre proprietatea lor, retragerea streașinei casei, jgheaburilor si burlanelor, ridicarea țevii de gaze si capetele de cerere formulate de paratii reclamanți, având ca obiect obligarea paratelor la tăierea ramurilor nucului, debranșarea țevilor de gaze, mutarea celor doua contoare de gaze, îndepărtarea iederii de pe zidul casei si a compensat in totalitate cheltuielile de judecata efectuate de părți.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamantele surori sunt proprietarele imobilului casa de locuit si teren situat în B., ., așa cum rezultă din contractele de donație autentice nr. 6044/17.12.1996 si nr. 6045/17.12.1996 eliberate de BNI Visinoiu E. – B., proprietate primita de la mama lor, numita S. V. care a deținut în fapt proprietatea casei, având drept de uzufruct viager, până la momentul decesului survenit în anul 2011.

Pârâții, soț-soție sunt proprietarii imobilului casa de locuit si teren situat in B., ., așa cum rezulta din contractul de vânzare cumpărare autentic nr. 5375/27.03.1995, eliberat de notariatul de Stat Județean B..

Pârâții au extins pe verticală locuința cumpărată care avea un singur nivel, potrivit: autorizației de construire nr. 9409/20.06.1995, a certificatului de urbanism nr. 490/19.06.1995, a planului de situație, avize sanitare de prevenire si stingere a incendiilor, acord de mediu, documentație autorizație construcție proiectată de arhitect M. M., memoriu tehnic general.

Odată cu aceasta extindere au fost prevăzute la etajul II, pe peretele spre proprietatea reclamantelor situat inițial și în prezent, pe linia de hotar, cu acordul mamei reclamantelor care locuia la nr. 24, doua ferestre, una situată în capătul unui hol, la o înălțime de 1,50 m de pardoseala, cu dimensiuni de 0,80 m /l si aproximativ 1 m /h pentru iluminat si aerisire, iar a doua fereastra, situata în baie la o înălțime de 2,10 m de pardoseala cu dimensiuni de 0,5 m /l si 0,14 m/h cu rol de iluminare si aerisire, fiind posibilă vederea spre proprietatea reclamantelor, numai a cerului, în condițiile în care există o scară sau un scaun pentru urcare, ferestre care au fost edificate în anul 1997, care sunt prevăzute cu geamuri cu autocolant, pârâții fiind de acord să aplice în exteriorul acestora câte un paravan pentru a fi obturată în totalitate vederea spre curtea reclamantelor.

Toate aceste susțineri, ale pârâților, se probează în urma administrării probatoriului cu înscrisuri si efectuării cercetării la fata locului.

Potrivit disp. art. 611 Cod civil, unul din vecini nu poate face fără consimțământul celuilalt fereastra sau deschidere ., iar potrivit art. 612 Cod civil, nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, asupra proprietății vecinului său de nu va fi o distanță de 19 dm între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină.

În speța dedusa judecății, pârâții au prevăzut la etajul II al locuinței, deci la o înălțime ce nu afectează intimitatea prin vederea directa în proprietatea reclamantelor, au construit două ferestre pentru iluminare și aerisire locuință, iar practica judiciară, a consacrat dreptul de a avea ferestre în acest scop prin Decizia civila nr. 2172/18.03.2005, pronunțată de I.C.C.J –Secția civilă în dosarul nr. 8648/2004 în care dispune că prev. art. 611-613 Cod civil, limitează exercițiul dreptului de proprietate în cazul vederii directe asupra fondului vecin, dar concomitent, ele recunosc neîngrădit existența servituții de lumină; limitarea si corelativ recunoașterea unei servituți de lumina, au un caracter reciproc în sarcina, respectiv, beneficiul tuturor proprietarilor unor fonduri limitrofe. Acest lucru înseamnă că acțiunea de servitute pornita de unul din proprietarii învecinați împotriva celorlalți nu poate avea ca obiect decât consacrarea judiciara a obligației si în același timp a dreptului de servitute.

Potrivit disp. art. 615 Cod civil, tot proprietarul este dator a-și face streașina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul sau, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului sau.

Prin efectuarea cercetării locale și încheierea procesului verbal de la fila 51, instanța a reținut că imobilul pârâților este prevăzut pe peretele din spate spre curtea reclamantelor, cu patru burlane verticale, care toate au scurgerea într-un burlan de colectare orizontal oblic pe toata lungimea imobilului pârâților și care are scurgerea în . ceea ce privește cutia de gaze, aceasta este încorporată în construcția aparținând pârâților încă din anul 1996, iar țevile de gaze nu se afla pe terenul proprietatea reclamantelor.

Procesul verbal de cercetare la fata locului stabilește că ramurile nucului aflat în curtea reclamantelor sunt tăiate, acesta fiind la o distanta de 6 m de imobilul pârâților.

Potrivit art. 608 Cod civil, vecinul poate cere ca arborii si gardurile vii puși la o distanta mai mică să se scoată și acela pe a cărui proprietate se întind crăcile arborilor vecinului, poate să-l îndatoreze a le tăia. Daca rădăcinile se întind pe pământul sau are drept a le tăia singur.

In cauza pendinte judecății, rezultă fără putință de tăgadă că, nucul aflat în curtea reclamantelor este la o distanta de 6 m de casa paratilor, având o parte din coroana deasupra acoperișului casei pârâților, fiind vizibile urmele cioatelor îndepărtate tăiate din trunchi, operațiuni făcute de pârâți cu acordul reclamantelor, situație similară si pentru iedera din spatele zidului pârâților, care este tăiată de pârâți la nevoie.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect accesul pârâților reclamanți prin curtea locuinței reclamantelor, pentru efectuarea reparațiilor curente si izolarea termica a zidului cu polistiren expandat, instanța constată că, tencuiala este veche iar reclamantele arata că, reparația acestui zid s-a făcut în anul 2006 si ca nu reclamă nici o urgență invocând pe aceasta cale soluția pronunțată în cauza nr._/200/2011, având ca obiect ordonanța președințială prin care pârâții din aceasta cauză au solicitat accesul în curtea reclamantelor pentru efectuarea lucrărilor de reparații si izolare termică a peretelui din spatele casei aflat pe hotar, în care s-a pronunțat sentința civila nr. 8511/02.11.2011, în care instanța a respins cererea si a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 581 Cod proc civila.

Susținerile pârâților reclamanți sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente: în aplicarea directivelor 206 /32/CE si nr. 210/31/UE emise de Parlamentul European privind performanta energetica a clădirilor, în scopul reducerii consumului de energie la clădirile de locuit, ca măsura de protecție socială a populației, a fost adoptată OUG 69/2010 modif. prin Lg 76/201, privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentala. Astfel, art. 1 prevede că reabilitarea termica a blocurilor si clădirilor de locuințe, constituie acțiune de interes public în scopul reducerii consumurilor energetice la consumatorii finali cu efect direct în reducerea costurilor cu încălzirea, iar art. 2 stabilește că scopul acestei ordonate este facilitarea accesului proprietarilor locuințelor –persoane fizice, la contractarea de credite bancare acordate de instituțiile de credit cu garanție guvernamentală și dobânda subvenționata pentru executarea lucrărilor privind reabilitarea termica a clădirilor de locuit.

Pe de alta parte, instanța constată că imobilul proprietatea pârâților cumpărat în anul 1995 a fost modernizat si extins pe verticală, cu respectarea dispozițiilor legale privind emiterea autorizației de construcție si a celorlalte documente necesare, ca mama reclamantelor si reclamantele au cunoscut și văzut modul de efectuare a construcției și aveau posibilitatea dacă, pârâții le aduceau prejudicii, să solicite sistarea lucrărilor de construcție, însă nu au formulat o astfel de cerere, reclamanta I. I. A. având domiciliul la această adresa și la momentul contractului de donație din anul 1996 .

Acest conflict de vecinătate nu-si poate avea originea în dorința de șicanare a pârâților-reclamanți, care au formulat și pe cale de ordonanță președințială, cerere privind accesul în curtea reclamantelor pentru efectuarea izolării termice a zidului ci în nevoia pârâților de a-și izola locuința potrivit disp.OUG 69/2010, în scopul reducerii consumului energetic cu efect în reducerea costurilor cu încălzirea, având în vedere facilitățile oferite în acest sens de stat.

În temeiul art. 276 Cod procedură civilă au fost compensate în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părți.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamantele I. I. A. și G. G. C. .

În motivele de apel se arată, în esență, că instanța nu a lămurit aspectele legate de încălcarea regimului construcțiilor, săvârșite de pârâți, care, în disprețul evidentei și autorizației de construire, a certificatului de urbanism, a planului de situație, a memoriului tehnic, a acordului de mediu de care a dispus, si despre care reclamantele au luat la cunoștința în timpul dezbaterilor,

Nu s-a avut în vedere că la nivelul 2 există deschideri practicate la imobilul proprietatea intimaților, care le afectează direct intimitatea și nu a fost respectat regimul de înălțime conform Certificatului de urbanism, deoarece distanța dintre clădirile alăturate trebuie sa fie direct proporțională cu înălțimea construcției. Ferestrele care se află la etaj și care dau pe proprietatea reclamantelor sunt ilegal construite și nu respectă dispozițiile art.612 CC., respectiv distanța de 19 decimetri între zidul pe care se fac aceste vederi si proprietatea vecină.

În ceea ce privește jgheaburile, burlanele si streașină, deși proiectul imobilului prevede că apele pluviale să se colecteze în curtea proprietății intimaților, conf. Acordului de Mediu și a Planului învelitorii, în urma modificărilor flagrante ale construcției, au fost amplasate jgheaburile colectoare si burlanele. În anotimpurile ploioase apa se revarsă în curte, iarna zăpada depozitată pe acoperiș cade în curtea acestora, îngropând pur si simplu distanța foarte mică dintre casa intimaților si a acestora, în așa maniera încât nu se poate circula. De aceea, instanța de fond a încălcat prevederile art.611-615 din Codul civil .

Cu privire la țeava de gaze care trece tot pe proprietatea apelantelor, deși este pe peretele casei lor, nu au depus niciun proiect care să demonstreze existenta ei prin spatele casei si nici acordul apelantelor în scris, la care intimații au făcut referire. Acest fapt denotă că s-a încălcat încă o data proiectul si că țeava de gaze este ilegal amplasată. Mai mult, pentru a fi verificată trebuie să intre în curtea apelantelor .

Între peretele hotar pe care este construită casa fam. T. și deschiderea la casa reclamantelor este o distanță de 7 ml, iar înălțimea construcției intimaților este de peste 12 m.

În cauză s-au administrat proba cu interogatoriul, acte și cercetare la fața locului de care prima instanța nu a ținut cont. Deși s-a făcut aplicarea prevederilor art. 225 Cod procedura civila si s-a luat act de intimați, aceștia nu s-au prezentat la interogatoriu, cu toate ca au fost legal citați. În mai multe termene instanța a cerut tuturor instituțiilor abilitate respectiv Primărie, Inspectoratul de stat în construcții, precum si intimaților, documente din care să rezulte situația construcției. Aceștia nu au răspuns solicitărilor instanței, tergiversând mersul firesc al judecații. La cercetarea la fata locului s-au consemnat aspectele semnalate reclamante dar instanța a înlăturat nejustificat toate aceste aspecte .

Deși instanța a admis cererea privind închiderea ferestrelor, dar prin soluția acceptată de parați și anume, cu panouri care să obtureze numai vederea nu și zgomotele, mirosurile, etc., a invocat decizia civilă nr.2172/12.03.2005, care nu are nicio speța cu situația de fapt. O situație ca aceasta este de neacceptat întrucât si din spatele acestor panouri pot vedea în curtea vecinilor.

Cu toate că acoperișul a fost modificat dintr-o apa în două, instanța a trecut cu lejeritate peste o situație probată si demonstrată la fața locului, a respins cererea de desființare a jgheaburilor, burlanelor și streașinii.

Se impunea desființarea jgheaburilor, burlanelor si streașinei de pe amplasamentul existent si reorientarea lor, conform proiectului aprobat.

Țeava de gaze a fost amplasată la bunul plac al intimaților și se impunea desființarea ei și amplasarea conform proiectului aprobat de Distrigaz SA.

Că intimații sunt de totală rea credință o demonstrează atitudinea lor, de sustragere de la obligația de a depune actele cerute de instanța, încercarea repetată de a abate atenția acesteia, incluzând în borderoul de acte depuse schițe si planuri de la altă proprietate, ceea ce denotă lipsa totală de respect față de justiție si instanța.

Admiterea în parte a cererii reconvenționale este nelegală și netemeinică întrucât instanța nu se pronunță cu privire la ansamblul probator, nu face referire la niciunul din actele depuse.

Instanța a dat o hotărâre contradictorie, pentru că se pronunță fie pentru admiterea cererii privind tăierea iederei, fie pentru respingerea acesteia.

Iedera a fost plantată de fostul proprietar de la care cei doi pârâți-reclamanți si-au dobândit proprietatea imobilului. Ea a fost tăiată de cei doi, în 2006 acceptându-le accesul prin curte pentru refacerea zidăriei. Iedera poate fi menținută, în condițiile în care imobilul pârâților depășește în înălțime prevederile RGU-HGR 525/1996, în speța art. 31.

Așa cum se regăsește, iedera nu a creat niciun prejudiciu spatelui casei fam. taifas, zidăria fiind în buna stare, este proaspăt refăcuta în 2006, ea având chiar un rol de protecție și fiind o veritabilă gradină verticală, așa cum prevăd normele europene. În lipsa oricărei probe care să ateste ca prezența acestei plante a adus sau poate să aducă prejudicii, se apreciază că acest capăt de cerere nu poate fi admis. La cercetarea la fata locului, judecătorul nu a luat în considerare existența ei.

Se critică sentința în ceea ce privește admiterea capătului de cerere în legătura cu izolarea termică a imobilul pârâților –intimați, hotar cu terenul apelantelor, întrucât prin montarea de polistiren și încărcarea peretelui cu plasa și ciment plus finisaj, le este practic luat din spațiu, chiar dacă s-ar face de la 50 cm de sol. Curtea ar deveni pentru o astfel de construcție, 12m înălțime, un adevărat șantier cu schele, echipe de muncitori, materiale, așa cum s-a întâmplat in 2006. În momentul când au construit, intimații trebuiau să lase 50 de cm de la hotar pentru astfel de lucrări .

Prin referirea la Directivele 206/32/CE si nr.210/31/UE, precum si la OUG 69/2010 modif. prin Legea 76/2011, se dă practic dreptate intimaților de rea credința, fac ca, practic, să ducă la încălcarea dreptului proprietății prin aplicarea lor.

Se solicită respingerea tuturor cererilor din reconvențională în urma argumentelor aduse.

Mai arată că, în mod greșit s-au compensat cheltuielile de judecată din moment ce pârâți nu au achitat decât o taxa de timbru simbolică, după ce instanța le-a pus în vedere la câteva termene.

Intimații T. I. si T. G. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului si menținerea, de către instanța de fond, a hotărârii

Arată că nu se impune demolarea etajului locuinței, mutarea țevii de gaze amplasată pe peretele casei lor și se impune permiterea accesului prin curtea locuinței apelantelor pentru a efectua lucrări de izolare termică a construcției, ceea ce presupune amplasarea schelelor pe terenul lor iar anveloparea peretelui, chiar până la o distanță de 50 cm de sol nu afectează "proprietatea" supraterană.

Cele două ferestre au ca scop iluminarea și aerisirea spatiilor care nu au alt perete spre exterior, respectiv holul și baia.

Susținerile apelantelor cu privire la zgomote si mirosuri insuportabile, la faptul că intimații nu au alte preocupări decât să arunce mizerie și substanțe toxice în curtea lor sunt ofensatoare si lipsite de suport probator. In măsura în care ar fi reale aceste susțineri, apelantele aveau posibilitatea să sesizeze organele abilitate și să probeze în instanță afirmațiile cu procese verbale de contravenție sau alte sancțiuni aplicate pentru nerespectarea raporturilor de vecinătate.

Apelantele își exercită abuziv drepturile procesuale.

La momentul edificării etajului, a amplasării celor două ferestre si a țevii de gaze, apelantele locuiau, ca proprietare, în imobilul învecinat și, verbal, au fost de acord cu construcția în actuala formă.

Apelantele și-au dat acordul tacit prin pasivitate, iar acestea nu pot proba că s-au opus edificării, în anul 1996, a etajului în actuala configurație, decât cu acte, respectiv sesizări adresate la vremea respectiva primăriei, Inspectoratului pentru construcții, Oficiului pentru Protecția Consumatorului, instanței de judecată, poliției pentru tulburarea liniștii, etc.

Apelantele le îngrădesc acest drept prin refuzul de a își exercita dreptul legal, de a avea acces prin curtea lor în vederea exercitării prerogativelor de proprietari, printre care și efectuarea reparațiilor și anvelopării peretelui locuinței.

Acționarea în instanță, la 17 ani după construirea etajului și după împlinirea termenului prescripției achizitive de scurtă durată relevă reaua credință a apelantelor, încălcarea relațiilor de bună vecinătate, caracterul nefondat al acțiunii și al apelului.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2014, tribunalul a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice judiciare având ca obiectiv următoarele:

- să se stabilească dacă ferestrele care aparțin imobilului pârâților și care fac obiectul prezentului litigiu sunt ferestre de lumină și aerisire sau ferestre de vedere, dacă acestea sunt orientate cu vizibilitate directă în curtea imobilului proprietatea reclamantelor I. I. A. și G. G. C.; să precizeze expertul dacă ferestrele sunt de vedere, dacă se pot monta cărămizi de sticlă pentru a împiedica vederea directă în curtea apelantelor; să precizeze dacă, printr-o eventuală montare, se asigură necesarul de lumină în imobilul proprietatea pârâților;

- să precizeze dacă streașina casei, jgheabul și burlanele de la imobilul proprietatea pârâților cad pe terenul proprietatea reclamantelor, în caz afirmativ, să precizeze o soluție tehnică și dacă există posibilitatea colectării acestor ape, astfel încât acestea să fie racordate la rețeaua de canalizare și scurgerea să se facă prin jgheaburi amplasate la imobilul pârâților;

- să precizeze dacă țeava de gaze de la imobilul pârâților este amplasată pe terenul reclamantelor, să indice dacă la momentul cumpărării imobilului de către pârâții T., acesta, inițial se afla sau nu pe linia de hotar dintre cele două părți;

- în ceea ce privește fereastra de la grupul sanitar de la etaj, să precizeze expertul dacă este de aerisire sau de vedere; dacă este de vedere, să precizeze o modalitate tehnică de obturare atât a vederii și mirosului care s-ar răspândi în curtea reclamantelor.

Prin tragere la sorți a fost desemnat în cauză să efectueze raportul de expertiză tehnică judiciară expert P. M..

Reexaminând actele și lucrările dosarului instanța de apel reține că proprietatea reclamantelor imobil casă de locuit și teren situat în B., . se învecinează cu proprietatea pârâților constând în imobilul casă de locuit și teren situat în B., . .

Pârâții au extins pe verticală locuința care avea un singur nivel, potrivit autorizației de construire nr. 9409/20.06.1995, a certificatului de urbanism nr. 490/19.06.1995, a planului de situație, avize sanitare de prevenire și stingere a incendiilor, acord de mediu, documentație autorizație construcție proiectată de arhitect M. M., memoriu tehnic general.

Conform raportului de expertiza tehnica judiciară, expert Petrachescu M. și necontestat de intimați, pârâții nu au respectat autorizația de construire, în sensul că au edificat încă un nivel fără autorizație, iar acoperișul deși era proiectat într-o apă ( partea din spatele casei avea fronton), a executat învelitoarea în două ape efectuând burlane și jgheaburi care cad pe proprietatea apelantelor, având în vedere că imobilele pârâților –intimați sunt edificate pe limita de proprietate .

Țeava de gaze, chiar dacă este poziționată pe peretele casei intimaților, acesta depășește linia de hotar și este pe terenul proprietatea apelantelor .

Expertul a constatat că fereastra aflată în dreptul corpului de clădire 2 este astupată cu cărămizi de sticla, iar ferestrele existente la nivelul 2 al corpului de clădire 3 sunt ferestre de vedere și aerisire ce dau spre curtea apelantelor .

Referitor la anveloparea termică a imobilului proprietatea intimaților, instanța reține ca daca s-ar îmbrăca peretele casei cu un strat de polistiren de 5 cm, s-ar încălca proprietatea apelantelor, avându-se în vedere că peretele casei pârâților este chiar pe linia de hotar.

Avându-se în vedere situația de mai sus, și anume jgheaburile si burlanele, precum si a țevii de gaze naturale sunt edificate pe terenul apelantelor reclamante și că intimații sunt constructori de rea credință, din moment ce nu au respectat autorizația de construire și văzând si dispozițiile art .494 c. civ ., se impune obligarea pârâților intimați să-și ridice aceste edificii.

Potrivit art. 611-614 C.civ., unul din vecini nu poate face, fără consimțământul celuilalt, nici într-un chip, fereastra sau deschidere . și nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului sau, de nu va fi o distanță de 19 decimetri între zidul pe care se deschid aceste vederi și proprietatea vecină, că nu poate avea vederi piezișe pe proprietatea vecinului de nu va fi o distanță de sase decimetri, iar distanta se socotește de la fata zidului, pe care s-a deschis vederea și, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafară până la linia de despărțire a celor două proprietăți.

Cum intimații –pârâți nu au respectat distantele arătate mai sus cu privire la 2 ferestre existente la nivelul 2 al corpului de clădire 3 (de la hol și baie), deschise spre proprietatea apelantelor se impune obligarea intimaților să le desființeze . Aceasta desființare poate consta în zidirea deschiderile cu cărămidă de sticla aerisirea așa cum au indicat apelantele – reclamantele în răspunsul la întâmpinare ( fila 33 dosar fond ).

Ca urmare a desființării jgheaburilor si a burlanelor și având în vedere că zidul casei intimaților este chiar pe linia de hotar, si văzând și dispozițiile art. 615 din codul civil, instanța va obliga intimații - pârâți să-și modifice streașina casei dinspre proprietatea apelantelor, astfel încât zăpada și apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâților.

În legătura cu capătul de cerere reconvențională privind obligarea apelantelor să permită accesul pârâților prin curtea locuinței în vederea efectuării izolării termice a zidului cu polistiren expandat, începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș se constată că greșit instanța a dispus admiterea acestuia, din moment ce dacă s-ar îmbracă peretele casei cu un strat de polistiren de 5 cm, s-ar încalcă proprietatea apelantelor, avându-se în vedere că peretele casei pârâților este chiar pe linia de hotar. Conform raportului de expertiză intimații au posibilitatea să efectueze izolarea termică și prin interiorul construcției cu aceiași eficiență.

Tribunalul urmează a menține obligarea reclamantelor –pârâte să permită soților T. să întrețină peretele casei în caz de necesitate.

Susținerea intimaților că a existat o înțelegere cu mama apelantelor nu poate fi reținută, atâta timp cât nu s-a făcut nici o probă în acest sens.

Referitor la înlăturarea iederii de pe peretele casei intimaților, această dispoziție trebuie menținută, din moment ce art. 608 cod civ . prevede că vecinul poate cere ca arborii și gardurile vii puși la o distanta mai mică să se scoată ( o jumătate de metru pentru celelalte plantații și garduri vii- art 607 c. civ.).

Din moment ce au fost admise în parte atât cererea principală cât și cererea reconvențională, justificat prima instanță a dispus compensarea cheltuielilor de judecată, conform art. 276 c. proc. civ.

Așa fiind, și văzând si dispozițiile art. 296 c. proc. civ., tribunalul va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată în sensul că va admite în parte acțiunea și în parte cererea reconvențională, în sensul că va obliga pârâții să desființeze ferestrele de la nivelul 2 al corpului de clădire 3 (de la hol și baie), deschise spre proprietatea apelantelor, să-și ridice jgheaburile, burlanele precum și țeava de gaze de pe peretele casei ce se învecinează cu proprietatea apelantelor, să-și modifice streașina casei dinspre proprietatea apelantelor, astfel încât zăpada și apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâților, va respinge capătul de cerere reconvențională, privind obligarea apelantelor să permită accesul pârâților prin curtea locuinței în vederea efectuării izolării termice a zidului cu polistiren expandat, începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș, urmând a menține restul dispozițiilor.

În baza art. 274 c. proc. civ. va obliga intimații la plata sumei de 904 lei cheltuieli de judecată către apelante, reprezentând taxa timbru, onorariu avocat si onorariu expert..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamantele I. I. A., domiciliată în mun. B., ., județ B. și G. G. C., domiciliată în mun. B., . AB, ., împotriva sentinței civile nr._ din 12.09.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ – având ca obiect servitute, în contradictoriu cu pârâții T. I. și T. G., ambii domiciliați în mun. B., ., județ B..

Schimbă în parte sentința apelată în sensul că admite în parte acțiunea și în parte cererea reconvențională, după cum urmează:

1) Obligă pârâții să desființeze ferestrele de la nivelul 2 al corpului de clădire 3 (de la hol și baie), deschise spre proprietatea apelantelor;

2) Obligă pârâții să-și ridice jgheaburile, burlanele precum și țeava de gaze de pe peretele casei ce se învecinează cu proprietatea apelantelor;

3) Obligă pârâții să-și modifice streașina casei dinspre proprietatea apelantelor, astfel încât zăpada și apele pluviale să se scurgă pe terenul pârâților;

4) Respinge capătul de cerere reconvențională, privind obligarea apelantelor să permită accesul pârâților prin curtea locuinței în vederea efectuării izolării termice a zidului cu polistiren expandat, începând de la 50 cm înălțime față de sol și până la acoperiș.

Menține restul dispozițiilor.

Obligă intimații la plata sumei de 904 lei cheltuieli de judecată către apelante.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Aprilie 2014.

Președinte,

D. R.

Judecător,

G. I. R.

Grefier,

E. D.

Red.I.G.R./6 ex

25.04.2014

Judecătoria B.

Dosar fond:_/200/2011

Judec.fond: D. P.

E.D. 16 Aprilie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 153/2014. Tribunalul BUZĂU