Contestaţie la executare. Decizia nr. 2696/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2696/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 5709/200/2015/a1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 2696/2015
Ședința publică de la 05 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător M. N.
Grefier C. C.
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de contestatoarea S.C. R. 2003 S.R.L., cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat A. & Asociații SCA, cu sediul în mun. B., ., ., jud. B., împotriva încheierii de ședință pronunțată de Judecătoria B. la data de 06.05.2015 în dosarul nr._ 15 având ca obiect contestație la executare/suspendare executare, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelantă avocat A. R., lipsă fiind intimata ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Apărătorul apelantei, în administrarea probei cu înscrisuri solicitat prin motivarea apelului, depune la dosar adresa societății apelante nr.441/4.05.2015 cu privire la situația financiară a acesteia și dificultățile ce ar putea surveni, chitanță nr.VER2000433 cu care s-a plătit ultimul impozit în sumă de 514 lei/an, astfel că o eventuală compensare ar fi imposibilă, registru salariați 2015 din care rezultă că societatea are un număr de 69 de angajați, scrisori de înaintare și fișa de date. Susține că apelanta participă constant la licitații publice și o eventuală poprire ar conduce la respingerea propunerilor de participare, activitatea urmând a fi periclitată în urma continuării executării. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art.392-394 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat A. R., pentru apelantă, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a hotărârii conform motivelor de apel formulate și admiterea cererii de suspendare a executării. Consideră că instanța de fond a respins în mod eronat cererea de suspendare a executării, fiind întrunite condițiile impuse de lege, respectiv plata cauțiunii stabilite și motivele temeinice. Din actele depuse la dosar rezultă că situația societății este dificilă deoarece participă la licitații publice, încheie contracte cu statul și o poprire ar însemna pierderea acestor oportunități de afaceri. S-a început executarea societății pentru o sumă extrem de mare, în baza unor înscrisuri mai mult decât nelegale, nefiind emise acte administrativ fiscale. Este vorba de o notificare emisă de un cabinet de avocat, care nu a fost niciodată comunicată. După ce s-a constatat că s-a început executarea a formulat cerere să se comunice notificarea, despre care a aflat din titlul executoriu. Există iminența executării pentru suma de 432.600 lei în baza unor acte vădit nelegale. Instanța trebuia să aibă în vedere că posibilitatea de a suspenda executarea are rolul de a preîntâmpina prejudiciul care s-ar produce prin continuarea executării în baza unor acte vădit nelegale. De asemenea, trebuia să cerceteze sumar motivele și să aprecieze în funcție de ele posibilitatea suspendării. Creditorul are protecția cauțiunii, care a fost depusă la dosar și în cazul în care i-ar fi lezate anumite interese se poate îndestula din aceasta. Este vorba de o unitate administrativă de pe raza jud.B., de o sumă foarte mare pentru bugetul unei comune, iar o eventuală recuperare ar fi imposibilă, ar dura foarte mult și este cunoscut faptul că statul face compensări, ceea ce în cauză nu se poate face. A fost formulată contestație la executare, care va dura extrem de mult deoarece se va efectua o expertiză, dat fiind că se contestă cuantumul sumei, existând posibilitatea să fie și suspendată întrucât a contestat și actele administrativ fiscale. Continuarea executării determină o situație foarte grea pentru societate, putând înceta activitatea prin blocarea participării la licitații. Societatea are 69 de salariați plătiți lunar iar pe UAT Vernești are o investiție de 3.200.000 lei, participând destul de mult la bugetul local și este la zi cu toate obligațiile către persoane fizice, juridice și către stat. În concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii în sensul admiterii cererii de suspendare a executării, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ 15, la data de 06.04.2015, contestatoarea S.C. R. 2003 S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata ., anularea tuturor formelor de executare efectuate de către intimată, desființarea titlului executoriu nr. 2/24.03.2015 cu privire la care pot fi formulate apărări de fond deoarece nu este emis de către o instanță de judecată.
Concomitent cu contestația la executare a fost formulată și o cerere de suspendare a executării silite conform prevederilor art. 718 C. Proc. Civ., până la soluționarea cererii introductive
În motivarea cererii de suspendare a executării silite contestatoarea a invocat faptul că procedura executării a fost demarată împotriva sa înainte de a se stabili în mod legal dacă în sarcina sa a fost impusă în mod legal o obligație de plată prin emiterea unei Decizii de impunere, decizie supusă contestării sub aspectul legalității și temeinicie sale. Executarea silită astfel demarată, a arătat în continuare contestatoarea, este de natură să-i aducă prejudicii deosebit de grave având în vederea cuantumul ridicat al sumei ce se urmărește, de aproximativ 100.000 euro, iar continuarea executării silite îi va bloca activitatea pe fondul crizei economice din această perioadă, punând în pericol chiar existența sa ca societate comercială.
Prin precizarea la acțiune depusă la data de 14.04.2015 contestatoarea a înțeles să nuanțeze temeiurile pentru care solicită suspendarea executării silite în condițiile în care prin încheierea pronunțată în dosarul cu nr._ Judecătoria B. a respins cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de către aceasta. S-a arătat, astfel, că în speță nu este lămurită legalitatea și temeinicia creanței urmărită silit, notificarea cu nr. 34/15.10.2014 în baza căreia a fost stabilită obligația de plată fiind comunicată contestatoarei abia ulterior formulării contestației la executare, că actele de executare silită efectuate împotriva contestatoare vor afecta prestigiul și reputația acesteia, societatea contestatoare fiind cunoscută pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de plată ce îi incumbă.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 718 NCPC.
În probațiune acesta a înțeles să se prevaleze de proba cu înscrisuri, depunând în copii certificate: somația și titlu executoriu, notificare, HCL 13/27.02.2014 Vernești, autorizație de construire, permis de exploatare, .
Fiind legal citată intimata a formulat întâmpinare fără a se referi, însă, în cuprinsul acesteia la cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatoare.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 06.05.2015, Judecătoria B. a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatoarea S.C. R. 2003 S.R.L.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art. 719 al. 1 C. Proc. Civ republicat până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
În raport de aceste prevederile legale prima instanță a constat că, pentru a putea fi dispusă suspendarea executării silite, trebuie îndeplinite în mod cumulativ o . condiții, conform textului legal incident, expus anterior.
Astfel, este necesară plata unei cauțiuni calculată în conformitate cu prevederile al. 2 și 3 ale art. 719 C. Proc. Civ., condiție care s-a constatat a fi îndeplinită în cauză, contestatoarea atașând la dosar dovada consemnării sumei depusă cu acest titlu.
Cea de-a doua condiție o reprezintă existența unor motive temeinice care justifică adoptarea unor astfel de măsuri. În ceea ce privește această condiție prima instanță a observat că legea procesual civilă nu definește noțiunea de motiv temeinic, incidența unor astfel de temeiuri fiind lăsată la aprecierea instanței de judecată raportat la împrejurările concrete ale speței deduse judecății. În practica judiciară este unanim admis faptul că motivele temeinice pentru care poate fi dispusă suspendarea executării silite sunt diferite de acele motive ce ar justifica o eventuală admitere a contestației la executare. Instanța investită cu o astfel de cerere de suspendare nu verifică legalitatea actelor de executare silită, ci doar oportunitatea stopării temporare a acestora raportat la situația patrimonială a debitorului, cu o analiză sumară a împrejurărilor în care a fost declanșată executarea silită împotriva sa.
Incidența unor motive temeinice de suspendare a executării silite presupune existența unor consecințe ireversibile, deosebit de păgubitoare pentru debitor, pe care le presupune continuarea executării silite împotriva acestuia, urmări ce nu ar mai putea fi înlăturate în ipoteza admiterii contestației la executare. Necesitatea suspendării executării este prefigurată și prin caracterul iminent al efectelor dăunătoare, perioada de timp necesară derulării procedurii contestației la executare fiind prea îndelungată pentru a permite o stopare și o combatere eficientă ale implicațiilor actelor de executare silită. Cu alte cuvinte măsura suspendării executării silite se justifică în situațiile particulare în care raportat la specificul procedurii derulate, in ipoteza admiterii contestației la executare această soluție ar fi lipsită practic de finalitate, consecințele actelor de executare efectuate împotriva debitorului nemaiputând fi înlăturate pe această cale datorită caracterului lor ireversibil.
Pe de altă parte instanța a reținut că măsura suspendării executării silite are un caracter excepțional, reprezentând o deturnare a cursului firesc al executării silite, motiv pentru care această măsură poate fi dispusă doar pentru motive pe deplin justificate, ce au un caracter restrictiv.
Analizând temeiurile invocate de către contestatoare în susținerea cererii de suspendare a executării silite, prima instanță a apreciat că acestea nu pot fi circumscrise noțiunii de motive temeinice ce justifică adoptarea unor astfel de măsuri. În primul rând instanța a constatat că motivele de care contestatoarea înțelege să se prevaleze au un caracter generic, fără a se preciza în mod concret eventualele consecințe dăunătoare cauzate de actele de executare. Este evident că declanșarea procedurii executării silite împotriva unei persoane produce anumite consecințe negative în legătură cu aceasta, efectele cu pricina fiind specifice oricărei executări silite în mod generic. Prin urmare aceste efecte nu justifică prin ele însele suspendarea executării silite atâta timp cât nu generează o vătămare deosebit de gravă cu titlu particular. Or o astfel de vătămare efectivă, cuantificabilă, nu a fost probată de către contestatoare.
A mai considerat prima instanță că, raportat la calitatea intimatei în cauză, respectiv unitatea administrativ teritorială Vernești, executarea silită a sumei urmărită de către aceasta nu are un caracter ireversibil. În situația admiterii contestației la executare formulată, creditoarea are posibilitatea de recuperare a sumei cu pricina de la intimată, existența acesteia neputând să înceteze raportat la natura sa juridică. Prin urmare respectivele sume de bani supuse executării vor putea fi recuperate de către contestatoare fie prin rambursarea lor efectivă, fie prin compensare cu obligațiile viitoare datorate către intimată, avansarea lor în cadrul procedurii executării silite neavând un caracter ireversibil. Existența intimatei ca subiect distinct de drepturi și obligații nu poate înceta, astfel încât aceasta nu se poate sustrage de la returnarea sumelor executate silit în măsura în care creditoarea va obține o decizie în acest sens.
Pentru a aprecia dacă suma urmărită silit are un cuantum deosebit de ridicat, în măsură să afecteze activitatea debitoarei, judecătorul de primă instanță a apreciat că este nevoie de indicarea unor date financiare concrete. Este adevărat că aceasta sumă este una exorbitantă pentru o persoană fizică obișnuită însă contestatoarea are calitatea de societate comercială, aprecierea cuantumului debitului analizat urmând a fi efectuată raportat la situația patrimonială concretă a acesteia.
Or, în speță contestatoarea nu a administrat probe din care să rezulte situația sa patrimonială, bunurile și lichiditățile de care dispune. Prin urmare în cauză nu sunt suficiente date din care să rezultă că executarea unei astfel de sume ar fi de natură să afecteze în mod ireversibil activitatea contestatoarei.
Nici afectarea reputației debitoarei prin executarea silită exercitată împotriva sa nu poate constitui un motiv de suspendare a acestei proceduri, contestatoarea având posibilitatea de a derula în continuare raporturile comerciale cu partenerii săi contractuali, fără a fi influențată de această măsură. De altfel, în speță, debitoarea nu a făcut dovada că relațiile sale comerciale au fost afectate într-o anumită măsură din acest motiv.
In final instanța a reținut că invocarea crizei economice nu poate fi apreciată ca un motiv universal valabil ce ar justifica suspendarea unei proceduri de executare silită. Dificultățile economice cu caracter general se impun a fi coroborate cu împrejurări concrete ce demonstrează o vătămare cu caracter ireversibil, or existența unor astfel de împrejurări nu a fost probată în cauză.
Pentru aceste considerente prima instanță a găsit neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite formulată de către contestatoarea S.C. R. 2003 S.R.L. în contradictoriu cu intimata ..
Împotriva încheierii de ședința din data de 06.05.2015, pronunțata de Judecătoria B. în dosarul nr._ 15, a declarat apel contestatoarea S.C. R. 2003 S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin motivele de apel formulate a solicitat admiterea apelului și judecarea fondului, cu schimbarea, în tot, a hotărâri apelate in sensul admiterii cererii de suspendare așa cum a fost formulata.
In motivarea căii de atac a susținut că se impunea admiterea cererii si suspendarea executării înainte de termenul pentru judecarea contestație, având in vedere următoarele:
Referitor la existenta urgentei consideră că, având in vedere situația de fapt si de drept expusa in contestația la executare precum si iminența executării societății pentru suma de 432.600 lei, in condițiile in care nu este lămurită nici temeinicia si legalitatea acestei creanțe, cererea îndeplinește prevederile articolului menționat ca și temei al cererii.
Mai mult decât atât, procedura executării a început chiar înainte de a se stabili in mod legal existenta in sarcina sa a vreunei obligații de plata prin emiterea unei Decizii de impunere in conformitate cu prevederile legale, precum si înainte de a i da posibilitatea de a contesta temeinicia si legalitatea unei astfel de decizii. Abia după depunerea contestației la executare i-a fost comunicata Notificarea nr. 34/15.10.214, Notificare in baza căreia au fost stabilite obligațiile de plata, contestând acest act administrativ conform art. 7 din Legea 554/2004 si art. 205 si urm. CPF, aceasta contestare aflându-se încă in procedura prealabila
De asemenea, a arătat că prin executarea începuta, activitatea sa a fost si va fi foarte mult afectata, atât din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere al reputației, mai ales ca societatea este cunoscuta a-si achita toate obligațiile legale impuse, iar suma pentru care a fost începuta executarea este una extrem de mare, aproximativ echivalentul a 100.000 euro.
Mai mult decât atât, a menționat si faptul ca o eventuala continuare a executării chiar va bloca complet activitatea curenta a societății, iar pe fondul crizei economice din aceasta perioada, chiar existenta sa pe o piața destul de dificila va fi pusa in pericol.
Instanța de fond, analizând cererea de suspendare, in mod eronat, a dispus respingerea acesteia, fără a observa, in primul rând spiritul textului de lege invocat precum si îndeplinirea condițiilor stabilite de lege.
In primul rând, în mod eronat, a considerat faptul ca in prezenta speța nu exista motive temeinice care sa justifice adoptarea măsurii suspendării executării silite.
Consideră apelanta ca analizarea existentei motivelor temeinice trebuia sa pornească, in primul rând, de la situația de fapt si de drept expusa atât in contestația la executare cat si in contestația formulata împotriva actului administrativ care sta la baza emiterii titlului executoriu.
De asemenea, a arătat,în continuare apelanta, instanța de fond trebuia sa aibă in vedere faptul ca suspendarea unei executări silite are rolul de a preîntâmpina producerea unor prejudicii grave ce ar putea sa fie determinate de continuarea executării ce a fost pornita, in mod vădit, in disprețul legii, iar pentru a soluționa cererea sa, instanța trebuia sa cerceteze sumar motivele contestației la executare si sa aprecieze daca, printre motivele invocate, se înscriu aspecte care ar putea constitui nereguli săvârșite de către organul de executare, care ar putea conduce la admiterea contestației la executare.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezulta foarte clar nelegalitatea atât a actelor de executare cat si a actelor care au stat la baza acestora, respectiv faptul ca prezenta executare a fost începută, in primul rând, in baza unui act care nu constituie Decizie de impunere conform art. 88, 87 coroborat cu art. 43 CPF, respectiv in baza Notificării nr. 34/15.10.2015, notificare care este nula de drept, nefiind emisa de un organ de executare, conform art. 41 CPF.
De asemenea, continuă apelanta, împotriva sa s-a început executarea fără să îi fie comunicate actele premergătoare acestei proceduri si înainte de a i se da posibilitatea să le conteste în fata instanței de contencios administrativ.
Mai mult decât atât, prin contestațiile înregistrate împotriva titlului executoriu si a actelor care au stat la baza emiterii acestui titlu, a arătat faptul ca nu datorează suma de 432.600 lei, reprezentând taxa de excavație întrucât Hotărârea Consiliului Local prin care s-a stabilit aceasta taxa nu îi poate fi aplicabila.
Cu toate ca a arătat instanței de fond motive evidente din care rezulta lipsa de legalitate a executării începută, aceasta nici măcar nu le-a avut in vedere, respingând cererea de suspendare a executării.
Totodată, instanța de fond, in mod eronat, a considerat ca suspendarea executării nu se impune doar pentru ca, in prezenta cauza, creditoarea este o instituție publica, fără a avea in vedere faptul ca o eventuala recuperare a sumelor achitate in baza executării silite, va fi extrem de dificila atât datorita cuantumului ridicat, respectiv aproximativ 100.000 euro cat si procedurilor birocratice aplicabile in cauza care ar permite numai o eventuala compensare cu taxe si impozite, aceasta compensare urmând fi făcuta, in cazul său, . lunga de timp întrucât nu datorează anual impozite importante.
De asemenea, instanța arata ca este normal ca executarea silita sa producă consecințe negative, fără a avea in vedere faptul ca, in cazul său, se vor produce astfel de efecte in baza unor acte vădit nelegale, căzând in sarcina sa recuperarea sumelor care vor fi achitate in aceasta modalitate, creându-i-se un prejudiciu suplimentar.
Cu privire la faptul ca nu a depus la dosarul cauzei probe din care sa rezulte afectarea activității in cazul continuării executării silite, consideră ca față de suma care face obiectul acestei executări, este foarte clar ca activitatea oricărei societăți ar fi pusa in dificultate, indiferent de cifra de afaceri a acesteia.
Trebuie avut in vedere faptul ca pentru admiterea suspendării executării silite nu trebuie ca efectele unei astfel de proceduri sa fie ireversibile, asa cum, in mod incorect, apreciază instanța de fond ci suficient de dăunătoare debitoarei.
Nu în ultimul rând, arată în final apelanta, la soluționarea cererii, instanța de fond nu a avut in vedere nici faptul ca, prin depunerea cauțiunii prevăzuta de lege, creditoarea este protejata, iar printr-o eventuala admitere a cererii de suspendare, ca măsura cu caracter provizoriu, nu se prejudiciază drepturile acesteia, fiind in interesul tuturor părților să continue desfășurarea activității in bune condiții.
În drept, au fost invocate prev. art. 466 si urm. NCPC.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare.
În apel, în temeiul art 479 alin 2 Cod procedură civilă, s-au completat de către apelantă probatorii administrate în fața instanței de fond, cu înscrisuri noi reprezentând oferte de participare la licitații organizate de OMV Petrom, registru salariați, chitanță de plată a impozitelor locale pentru terenurile situate pe raza localității Vernești.
Analizând actele și lucrările dosarului și evaluând dovezile administrate în raport de conținutul cererii de chemare în judecată, a hotărârii apelate și a motivelor de apel invocate, Tribunalul apreciază apelul fondat pentru următoarele motive:
Art. 719 al. 1 C. Proc. Civ statuează că „ până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea”.
Așa cum a reținut și prima instanță, legea procesual civilă nu definește noțiunea de „motive temeinice”, astfel că, revine instanței sesizate cu o asemenea cerere misiunea de a aprecia, raportat la împrejurările concrete ale speței deduse judecății, dacă situațiile invocate pot fi circumscrise acestei noțiuni.
Corect a mai reținut prima instanță că, în procedura de soluționare a unei cereri de suspendare, instanța nu verifică legalitatea actelor de executare silită ci doar oportunitatea stopării temporare a acestora raportat la situația patrimonială a debitorului, la consecințele pe care continuarea executării le-ar produce și în ce măsură acestea ar putea fi înlăturate în situația admiterii contestației la executare, instanței fiindu-i permisă doar o analiză sumară a împrejurărilor în care a fost declanșată executarea silită împotriva debitorului.
Or, tocmai făcând această analiză sumară a împrejurărilor în care a fost pornită executarea silită împotriva apelantei de astăzi, Tribunalul constată că procedura executării silite a fost pornită de organele de specialitate ale administrației publice locale ale comunei Vernești iar, potrivit somației nr 1132/24.03.2015 (f.14 dosar), se invocă drept titlu executoriu ce individualizează creanța de 432.600 lei și care stă la baza executării silite, titlul executoriu nr 2/24.03.2015 (nr 1131/24.03.2015) f. 13 dosar fond în cuprinsul căruia documentul pe baza căruia s-a individualizat creanța este „ notificarea nr 34/15.10.2014”, suma urmărită reprezentând „tx. autoriz. escavări”.
Se observă, așadar, că executarea silită este pornită în baza altui titlu decât o hotărâre judecătorească iar, prin contestația la executare promovată, apelanta contestatoare neagă însăși existența vreunei datorii către intimată precum și aptitudinea notificării nr 34/15.10.2014 de a fi titlu de creanță.
Apoi, suma pusă în executare este destul de mare, 432.600 lei, astfel că, prin însăși cuantumul ei ridicat poate conduce la blocarea activități apelantei iar, în varianta admiterii contestației la executare, la greutăți reale în întoarcerea ei în patrimoniul acesteia.
Este adevărat că raportat la calitatea intimatei în cauză, respectiv unitatea administrativ teritorială Vernești, existența acesteia ca și entitate nu va înceta și nu există vreun pericol ca suma să nu mai poată fi recuperată pe motiv că actuala creditoare ar înceta să ființeze ca și subiect de drept, numai că activitățile specifice unei astfel de entități sunt într-o continuă dinamică, necesită finanțare, iar suma executată nu va fi indisponibilizată și păstrată la îndemâna apelantei pentru o eventuală restituire în cazul admiterii contestației la executare.
Este îndeobște cunoscut că bugetele unităților administrativ teritoriale nu sunt excedentare și nu permit cu ușurință restituirea unei sume de nivelul celei puse în executare, iar apelanta a făcut dovada că obligațiile sale cu titlu de impozite locale către intimată sunt în cuantum mult prea redus pentru a se putea efectua o compensare menită să asigure, în această manieră, o eventuală restituire a sumei pusă acum în executare silită împotriva ei.
Tribunalul nu neagă faptul că stoparea executării silite prin intermediul instituției reglementată de art. 719 al. 1 C. Proc. Civ trebuie să fie o situație de excepție și nici nu analizează, în procedura de față, dacă apelanta datorează sau nu suma ce i se pretinde de către intimată, însă nici nu poate să nu observe că obligația de plată nu rezultă dintr-o hotărâre a unei instanțe, că ea a fost stabilită unilateral de către intimată, că prin contestația la executare se neagă însăși existența debitului precum și natura de titlu de creanță a notificării nr 34/15.10.2014. Așa fiind, și pornind și de la cuantumul destul de mare al creanței ce se execută silit și, având în vedere și celelalte considerente ce preced, apreciază că toate acestea se conturează în „motive temeinice”, de natură a conduce la concluzia caracterului întemeiat al cererii de suspendare a executării silite.
Apreciază Tribunalul că trebuie să se stabilească, mai întâi, dacă intimata deține vreo creanță împotriva apelantei, cuantumul acesteia și dacă notificarea nr 34/15.10.2014 constituie titlu de creanță iar pe baza lui poate fi emis titlul executoriu nr 2/24.03.2015 (nr 1131/24.03.2015) care să constituie fundament al procedurii de executare silită demarată de intimată, iar până atunci, dacă se vor produce prejudicii în patrimoniul acesteia din urmă ca urmare a stopării executării, ele pot fi acoperite din cauțiunea în sumă de 8900 lei consemnată de apelantă cu chitanța de la f. 41 dosar fond.
În atare condiții, instanța de apel apreciază că atunci când a concluzionat în sensul caracterului neîntemeiat al cererii de suspendare a executării silite, prima instanță a făcut o apreciere eronată a situației de fapt și o aplicare incorectă a prevederilor legale incidente motiv pentru care, în temeiul art 480 alin 2 Cod procedură civilă, apelul va fi admis și va fi schimbată, în tot, încheierea apelată în sensul că va fi admisă cererea și se va dispune suspendarea executării silite pornită împotriva apelantei, până la soluționarea contestației la executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de contestatoarea S.C. R. 2003 S.R.L., cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat A. & Asociații SCA, cu sediul în mun. B., ., ., jud. B., împotriva încheierii de ședință pronunțată de Judecătoria B. la data de 06.05.2015 în dosarul nr._ 15 având ca obiect contestație la executare/suspendare executare, în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în ..
Schimbă, în tot, încheierea apelată în sensul că admite cererea și dispune suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2015.
Președinte, A. M. | Judecător, M. N. | |
Grefier, C. C., fiind în Co, prezenta s-a semnat de noi, locțiitor grefier șef Secția I civilă |
Red.AM
Th.red.CC/AM/4 ex.
01.07.2015
Dosar fond nr._ 15 Judecătoria B.
Judecător fond C. A. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2708/2015. Tribunalul BUZĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2705/2015. Tribunalul BUZĂU → |
|---|
