Fond funciar. Sentința nr. 366/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 366/2014 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 1284/249/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 628/2014
Ședința publică de la 30 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător M. V. P.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de reclamantul I. I. împotriva sentinței civile nr.366 din 20 mai 2014 pronunțată de Judecătoria L. Gară, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. Județeană Călărași pentru Aplicarea Lg.18/1991- prin Prefect și C. L. D. V. pentru Aplicarea Lg.18/1991- Prin Primar, având ca obiect
fond funciar plângere împotriva Hot.CJC + repunerea în termenul de prescripție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant, asistat de avocat P. M., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014, pe care o depune la dosar lipsă fiind intimatele pârâte.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul apelantului reclamant învederează că nu mai are cereri de formulat sau probe de solicitat, apreciind cauza în stare de judecată.
La solicitarea instanței, în sensul ca apărătorul apelantului reclamant să precizeze din punctul său de vedere, cu număr și dată, care este cererea prin care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul autoarei E. I. Maratheya Lipăneanu, acesta învederează că sunt două cereri 15/28.12.1998 și 2586/29.02.2000.
Instanța, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri.
Apărătorul apelantului reclamant, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat, desființarea hotărârea instanței de fond și pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 50 de ha teren agricol situat în extravilanul comunei D. V. care a aparținut autoarei apelantului reclamant E. I. Maratheya Lipăneanu.
Apreciază că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală întrucât instanța de fond a pornit de la o premisă greșită și anume reține aceasta că cererea inițială, de fapt cele două cereri din 1998 și 2000 nu se referă și la autoarea E. I., cerere reclamantului este neîntemeiată.
Nu poate să susțină reclamantul că cele două cereri din anul 1998 și 2000 în urma cărora s-a dat propunerea de validare și hotărârea 320/2000, autorul reclamantului a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate nu se referă și la E. I..
Instanța de fond trebuia să pornească de la principiul consacrat de toate legile fondului funciar și menținut în art.15 alin.3 din Lg.165/2013, în sensul că reconstituire terenurilor agricole se soluționează în limita a 50 de ha de proprietar deposedat.
În speță, tatăl reclamantului I. M. împreună cu P. E. sunt moștenitori testamentari, legatari universali ai lui I. A., autoare directă.
Toate cererile s-au formulat, și cea din 1998 și cea din 2000, în calitatea acestora de legatari universali, moștenitori ai lui I. A.. Mai mult decât atât, propunerea de validare și Titlul de Proprietate s-a emis pe numele celor două persoane îndreptățite dar menținându-se autor I. A., numai că proprietarul deposedat era I. M. o soră a lui I. A. predecedată acesteia, existând la acel moment dovada calității de moștenitor a lui I. A. de pe urma surorii sale I. M..
În anul 2013, după emiterea propunerii de validare și hotărârea 320/2000, reclamantul a descoperit Certificatul de Moștenitor din care rezultă că I. A. este și moștenitoarea lui I. E., deci apare o altă autoare deposedată pentru că în același an, dar mai târziu, a descoperit și actul de schimb și actul de preluare, procesul-verbal de expropriere din 1946.
Prin urmare, a apărut și cel de-al doilea autor deposedat în cauză și reclamantul a formulat plângere în temeiul art.53 din Lg.18/1991 solicitând repunerea în termenul de prescripție în ceea ce privește plângerea sa.
Precizează că și propunerea de validare și hotărârea s-au făcut pe numele autoarei directe a reclamantului I. A. care nu a deținut această autoare terenurile, l-au deținut surorile predecedate. Pentru una dintre ele I. M. s-a făcut reconstituirea în limita a 50 de ha, pentru cealaltă nu s-a făcut.
În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței judecătoriei, admiterea plângerii și modificarea în parte a hotărârii 320/2000 în sensul completării acesteia cu validare pentru cealaltă autoare a reclamantului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, declară dezbaterile închise și reține dosarul în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față constată următoarele;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei L. Gară sub nr. 1284/14.10.2013, precizată la data de 30.10.2013, reclamantul I. I., domiciliat în București, Calea Moșilor nr.288, ., CNP_, a formulat în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Călărași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, cu sediul în mun. Călărași, jud.Călărași și C. L. D. V. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor, cu sediul în . Călărași, plângere împotriva HCJ nr.320/14.09.2000, anexa 38, poziția16, solicitând să se valideze reconstituirea și să se realizeze punerea în posesie pentru terenul în suprafață de 50 ha, situat în extravilanul comunei D. V., jud. Călărași (fost moșia Poiana Enciuleasca, jud. Ialomița), dobândit de autoarea sa, E. I. Maratheya Lipăneanu, în temeiul Actului de schimb înreg. La Tribunalul Ilfov - Secția notariat sub nr._ din 14.06.1926, transcris sub nr.2145/21.06.1926. A solicitat, de asemenea, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.Totodată, în temeiul art.2522 din Noul Cod Civil, a solicitat repunerea în termenul de prescripție a dreptului de a formula plângere împotriva hotărârii sus-menționate a Comisiei Județene Călărași, având în vedere motivele temeinice pentru care nu și-a exercitat dreptul la acțiune supus termenului de prescripție de 30 de zile de la comunicarea hotărârii comisiei județene.
În motivare s-a arătat că nici hotărârea Comisiei Județene, nici cea a Comisiei Locale nu i-au fost comunicate niciodată lui sau autorului său I. M..
Reclamantul a mai menționat că autorul său I. M. al cărui unic moștenitor este în baza Certificatului de calitate de moștenitor, autentificat sub nr.117 din 05.10.2007 la BNP Asociați T. P. V. și T. D. M. și P. E. sunt beneficiarii testamentului nr.532/14.02.1996 si ai Certificatului de moștenitor nr. 6/13.01.1998, emis de pe urma decesului lui I. A., ultima reprezentantă a ilustrei familii I., familie apropriată Casei Regale și deținătoare a unei averi impresionante. La rândul său I. A. le-a moștenit pe surorile sale predecedate I. M. (M. C. T.), în baza Certificatului de moștenitor nr.1518/14.07.1993, emis de Notariatul de Stat al Sectorului 1 București și, totodată, în baza Certificatului de moștenitor nr.71/1972, emis de Notariatul de Stat al Sectorului 2 București pe E. I. Maratheya Lipăneanu.
Imobilul-teren a cărui reconstituire o solicită a fost dobândit astfel de autoarea sa: suprafața de 94 ha 9000 mp, situată în corn. D. V., jud. Călărași (din fosta moșie Poiana Enciuleasca-Ghimpati, jud. Ialomița), dobândită de doamna E. I. Maratheya Lipăneanu prin Actul de schimb înreg. la Tribunalul Ilfov - Secția Notariat sub nr._ din 14.06.1926, transcris sub nr.2145/21.06.1926, încheiat cu Ministerul Agriculturii și Domeniilor, cu următoarele vecinătăți și coordonate: la Nord cu loturile locuitorilor din . cu schimbul moștenitorilor E. și proprietatea doamnei M. C. T., la Vest cu devălmășia moșnenilor Poiana Ghimpați la Est cu moșia Frunzoaica. In schimbul terenului de pe moșia Enciuleasca doamna E. I. Maratheya a oferit teren forestier cu aceeași suprafață, situat în corn. Nucșoara, jud. Muscel. Menționează că terenul de mai sus, dobândit de autoarea sa E. I. Maratheya Lipăneanu a fost preluat abuziv prin expropriere în întregime în baza Legii nr. 187/1945 prin Procesul-verbal din 20.12.1946, emis de C. pentru aplicarea reformei agrare D..-V..
Prin cererile formulate pe baza legilor fondului funciar autorul său, I. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 124 ha si 9000 m2, aparținând unei alte autoare - M. C. T. (născută I.). In baza Titlului de proprietate nr._ din 12.12.2002, eliberat de către C. Județeană Călărași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe numele autorului petentului și a d-nei P. E., în temeiul legilor fondului funciar autorului său i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 50 ha, situat în .. Călărași, - suprafața ce face parte din imobilul-teren dobândit de M. C. T. prin Actul de schimb înreg. La Tribunalul Ilfov - Secția Notariat sub nr._ din 03.06.1926, transcris sub nr.2146/21.06.1926.
Se mai arată că potrivit art.15 din Legea nr. 165/2013, precum si în conformitate cu prevederile legilor fondului funciare anterioare, restituirea terenurilor agricole se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat. In speță, titularul cererii de reconstituire, tatăl său I. M., este moștenitorul proprietarei deposedate M. C. T. (născută I.) pentru care în temeiul Legii nr. 1/2000 împreună cu P. E. i s-a retrocedat suprafața maximă prevăzută de lege - 50 ha. In același timp, autorul său este si moștenitorul unui alt proprietar deposedat de 94 ha si 9000 m2 de teren agricol - E. I. Maratheya Lipăneanu, însă pentru această autoare nu i-a fost reconstituit teren, având în vedere că certificatul de moștenitor de pe urma defunctei E. I. Maratheya Lipăneanu, precum si actul de expropriere s-au descoperit recent.
Prin urmare, menționează reclamantul, la data formulării cererilor de reconstituire autorul său nu a avut la dispoziție dovada calității de autor al celeilalte proprietare deposedate si nici dovada preluării abuzive a terenului din M. Enciuleasca care a aparținut acesteia. Insă în toate cererile formulate pe baza legilor nr.169/1997 si 1/2000 tatăl său a solicitat reconstituirea unei suprafețe de 124,9 ha de teren agricol, în numele autoarei sale directe - I. A., care figurează si în Titlul de proprietate nr._ din 12.12.2002. Or, I. A. o moștenește atât pe M. I. T. cât si pe E. I. Lipăneanu - cele două proprietare deposedate si predecesoare ale Alexandrinei I..
In atare situație, în temeiul legilor fondului funciar urmează a i se face si reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 50 ha (neretrocedată până în prezent) care a aparținut autoarei sale E. I. Maratheya Lipăneanu.
Reclamantul invoca dispozițiile art.2522 din Noul cod civil privitoare la repunerea în termenul de prescripție.
În speță, menționează reclamantul, a intrat în posesia certificatului de moștenitor nr.71/1972 al defunctei Lipăneanu E. abia în februarie 2013, iar actele de expropriere ale Moșiei Enciuleasca-Ghimpati, constând în procesul-verbal de expropriere din 20.12.1946 si fisa de definitivare a suprafeței expropriate, eliberate de Arhivele Naționale - Serviciul Județean Ialomița - i-au parvenit în data de 09.09.2013 data de primire. Cum prezenta plângere o depune la postă în data de 10.10.2013, în temeiul art.181 alin.l pct.2 din NCPC, se află în interiorul termenului de 30 zile prevăzut de art.2522 alin.2 sus-citat, întrucât data de 09.09.2013 este ziua în care a cunoscut motivele care au justificat depășirea termenului de prescripție prevăzut de art.53 alin.2 din Legea nr. 18/1991. Or, întrucât până în data de 09.09.2013 nu s-a aflat în posesia actelor doveditoare de preluare a terenului expropriat, (dovada calității de autor al E. Lipăneanu ivindu-se abia anul acesta) susține cu fermitate că din motive temeinice până în prezent nu și-a putut exercita dreptul la a înainta plângere în temeiul art.53 si urm. din Legea nr.18/1991.
In drept au fost invocate dispozițiile art.53 si urm. din Legea nr.18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr.247/2005, Legea nr. 193/2007, H.G. nr.890/2005, art.2522 din Noul Cod Civil, Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În dovedire a solicitat încuviințarea probelor cu: înscrisuri, expertiză tehnică imobiliară, precum și orice altă probă a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.
La plângerea s-au anexat în copie certificată: CI reclamant,certificat de calitate de moștenitor nr. 117/2007emis de BNP A T. P. V.&T. D. M., certificat de moștenitor nr.6/1998 emis de BNP Meltiade Riba,testament nr.532/14.04.1996,emis de BNP B. G., certificat de moștenitor nr. 1518/14.07.1993 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 1,certificat de moștenitor nr.71/07.02.1972 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 2,arborele genealogic al familiei I. și moștenitorilor lor, act de schimb transcris sub nr.2145/1926,adresa nr.567C/04.09.2013, fișe de definitivare moșia Erciuleasa Ghimpați și proces verbal din 20.12.1946 emise de Arhivele Naționale-Serviciul Județean Ialomița,plic Arhive Naționale Ialomița,cerere din 29.02.2000 și declarație din 28.02.2000 date de I. M.,cerere din 24.06.2000 și declarație din 28.12.1998 date de I. M.,titlu de proprietate nr._/12.12.2002 emis de CJSDPT Călărași și procesul verbal de punere în posesie din 04.12.2002 pentru I. M. și P. E., extras planuri parcelare privind schimbul suprafeței din moșia Nucșoara din anul 1926.
Ulterior, la cererea precizatoare din 30.10.2013, reclamantul a anexat următoarele înscrisuri în copie Hotărârea Comisiei Județene Călărași nr.320/14.09.2000 și anexa 38.
Pârâtele nu au formulat întâmpinare în termenul prev.de art.201 alin.1 NC.pc, calculat de la comunicarea cererii și, deși legal citate, nu s-au prezentat la judecarea cauzei prin reprezentant. Sub acest aspect se reține ca atât cererea principală, cât și cererea precizatoare (in care se indică numărul hotărârii împotriva căreia se face plângere) au fost comunicate pârâtelor, astfel cum reiese din mențiunile de pe adresele înaintate acestora.
La termenul din 06.05.2014 instanța a invocat excepția prematurității cererii față de dispozițiile Lg nr.165/2013 și a dispus unirea cu fondul a acestei excepții
În cauză instanța a administrat la solicitarea reclamantului proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au mai depuse, pe lângă cele atașate cererii principale și precizatoare, următoarele: cererea formulată de I. M. înregistrată sub nr.15/28.12.1998 la Primăria . de moștenitor nr.6/13.01.1998 emis de BNP Meltiade Riba, certificat de moștenitor nr.1518/14.07.1993 emis de Biroul Notarial de Stat al Sectorului 1, act de schimb transcris sub nr._/03.06.1926,fișe de definitivare moșia Erciuleasa Ghimpați, declarație I. M. din 21.11.1998, certificat de deces privind pe I. A., proces verbal din 20.12.1946, copie dispozitiv H nr.9/25.04.1946 a CJ pentru îndrumarea aplicării reformei agrare, proces verbal din 15.04.1946, cererea formulată de I. M. din 28.02.2000, proces verbal de punere în posesie nr.2465/04.12.2002 și anexa 38 poziția 16 D. V. pentru I. A..
În ceea ce privește excepția prematurității cererii, instanța urmează a o respinge pentru următoarele considerente:
Conform art4 din Lg nr.165/2013 (in varianta in vigoare la data învestiri instanței cu solutionarea prezentei cauze) dispozițiile acestei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a legii(…).
Or, având în vederea calea procedurala aleasa de reclamant – de plângere împotriva HC J nr.320/14.09.2000 prin care s-a validat anexa 38, plângere întemeietă pe dispozițiile art.53 din Lg nr.18/1991- și prin urmare împrejurarea ca se contesta modul de soluționare (datând inca din anul 2000) al unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate in anul 1998 (nefiind deci vorba de o cerere nesoluționată), instanța constată că nu sunt incidente prevederile art.7 Lg. nr.165/2013 (care vizeaza suspendarea emiterii hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar, pâna la realizarea situației centralizatoare a terenurilor agricole și forestiere)
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.366/2014, Judecătoria L. Gară a respis excepția prematurității cererii.
A admis cererea de repunere în termenul de formulare a plângerii împotriva Hotărârii nr.320 /14.09.2000 a Comisiei Județene Călărași.
A, respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de reclamantul I. I., împotriva Hotărârii C.J nr.320 /14.09.2000, în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Călărași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, și C. L. D.-V. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, la 18 iulie 2014, reclamantul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii în totalitate.
În motivare a fost arătat că în mod greșit a fost neglijata realitatea că nu a fost cunoscută calitatea sa de succesor și al def. I. E., actele doveditoare fiind identificate tocmai în anul 2013, din această cauză nefiind invocat și dreptul de pe urma acesteia asupra celor cel puțin 50 ha., dar că fiind solicitată stabilirea dreptului asupra celor 124 ha de pe urma I. A., implicit a fost solicitată stabilirea dreptului și de pe urma I. E. atît timp cât I. A. are și calitatea de succesor al acestei defuncte. În acest context a apreciat că se impune stabilirea dreptului nu numai de pe urma def. I. A., ci și de pe urma I. E..
Au fost invocate dispozițiile legale speciale-Legea nr.18/91, ale Legii nr.169/97, ale Legii nr.1/00, ale Legii nr.-247/05 ș.a.
În contradictoriu, intimatele nu s-au prezentat și nu și-au exprimat opțiunea.
În aplicarea dispozițiilor art.456 și urm. cpcivilă, analizând apelul de față prin prisma motivației lui, a actelor și a lucrărilor cauzei, a dispozițiilor legale incidente, se constată că el este neîntemeiat, urmând a-l respinge în considerarea următoarelor:
Astfel cum a fost apreciat și de către prima instanță, stabilirea dreptului are loc fără excepție pe baza unei cereri făcute de către cel îndreptățit, așa cum stabilește art. 8 alin.3 și art.9 din Legea nr.18/91, cu consecința nestabilirii vreunui drept în cazul lipsei cererii, apreciindu-se just că nu este dorită stabilirea dreptului. Tocmai de aceea este prevăzută și opțiunea anulării unui titlu emis fără a fi fost solicitat.
În cauză însă, este clar, așa cum de altfel rezultă din poziția apelantului, acesta nu a formulat cerere de stabilire a dreptului de pe urma def. I. E., astfel încât nu a putut fi analizată și admisă o asemenea pretenție. Subliniem că o asemenea cerere se impune a fi fost formulată în fața comisiei locale, și susținută dacă era cazul în fața comisiei județene și respectiv a instanțelor de judecată, conform jart.53 din lege.
Pe de altă parte, nu era posibilă nici analizarea și soluționarea cererii formulate și din perspectiva autorului I. E. implicit, și aceasta din cauza deposedării acesteia direct, nu indirect, fiind clar că legea are în vedere stabilirea actual a dreptului după fiecare proprietar deposedat, așa cum stabilește art.9 alin.4 din lege. Dacă se dorea stabilirea dreptului și de pe urma acesteia era necesară formularea unei cereri cu trimitere expresă la această persoană deposedată.
Prin urmare, criticile aduse de față sentințe sânt neîntemeiate și urmează a fi respinse.
În consecință, în aplicarea art.480 cpcivilă urmează a respinge apelul declarat, menținând în tot sentința.
Scutit legal de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 480 (1) c.p.c.
Respinge, ca nefondat apelul formulat de către apelantul contestator I. I., cu domiciliul în București, Calea Moșilor, nr. 288, ., ., împotriva sentinței civile nr.366/20.05.2014 pronunțată de către Judecătoria L. Gară și în contradictoriu cu intimații pârâți C. JUDEȚEANĂ CĂLĂRAȘI pentru STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE asupra TERENURILOR, cu sediul în municipiul Călărași, jud. Călărași și C. L. D. VGODĂ pentru STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE asupra TERENURILOR, cu sediul în .. Călărași.
Dispune comunicarea, din oficiu a prezentei către părțile din cauză.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2014
Președinte, G. C. | Judecător, M. V. P. | |
Grefier, M. S. |
Red.M.V.P.
J.F.A.M.S.
Tehnored.M.S.+M.V.P.
Exp./5/08.10.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 457/2014.... | Completare/lămurire dispozitiv. Sentința nr. 3036/2014.... → |
|---|
