Fond funciar. Sentința nr. 623/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI
Comentarii |
|
Sentința nr. 623/2014 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 719/249/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr.204
Ședința publică de la 02 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. P. C.
Judecător L. I.
Grefier T. F.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul N. G. împotriva sentinței civile nr. 623/02.10.2013 pronunțată de Judecătoria L.-Gară în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. Județeană Călărași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și C. L. I. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, având ca obiect fond funciar - anulare titlu proprietate.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat apelantul N. G. care se legitimează cu CI ., nr._, CNP_ asistat de avocat R. N. conform împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat R. N. pentru apelant având cuvântul, învederează că nu are cereri, probe sau excepții de formulat și consideră cauza în stare de judecată.
Tribunalul, nefiind cereri, probe sau excepții de formulat, constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Avocat R. N. pentru apelant având cuvântul, solicită admiterea apelului, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Critica asupra hotărârii pronunțate de instanța de fond vizează atât aspecte de nelegalitate cât și aspecte de netemeinicie. Consideră că hotărârea este nelegală întrucât motivarea instanței, în sensul respingerii cererii reclamantului are la bază interpretarea eronată a dispozițiilor art.78 alin.2 C. și a art.9 alin.2 C. întrucât dacă se iau în parte cele două articole, respectiv art.78 alin.2 teza II se arată condițiile în care se respinge cererea fără a se pronunța pe fond, condiții care presupune că nici una dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terților.
Precizează că la fila 21 -dosar fond există întâmpinarea formulată de CJSDPPT Călărași prin solicită introducerea în cauză a celor trei terți, astfel că instanța de fond a făcut o interpretarea eronată a prevederilor art.78 alin.2 C., în sensul că nicio parte nu a solicitat introducerea în cauză a terților.
Instanța solicită apărătorului apelantului să precizeze unde sunt cuprinse susținerile expuse oral în fața instanței în motivele de apel scrise.
Apărătorul apelantului având cuvântul, invocă art.22 C. privind rolul judecătorului în aflarea adevărului, respectiv alin.3 în care se arată că judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane în condițiile legii, iar art.78 alin. C. face referire la părți, fie că e reclamant sau pârât și nu la persoana reclamantului sau a pârâtului, acest articol menționat în cererea de apel făcând trimitere la obligația judecătorului de a introduce în cauză terți. Arată că art.22 C. poate fi interpretat în acest sens în limitele legii.
Se mai arată că judecătorul a interpretat în sensul că reclamantul nu a solicitat introducerea în cauză a terților, ori legea spune că introducerea în cauză poate fi solicitată și de către celelalte părți din proces, lucru care s-a și solicitat prin întâmpinarea formulată CJSDPPT Călărași, chiar dacă reclamantul se opunea. Art.9 alin.2 C. arată că „obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților”, deci apărarea CJSDPPT Călărași a fost și aceea de a introduce în cauză terții respectivi.
De asemenea, în cazul în care instanța va trece peste această stare evidentă de nelegalitate în pronunțarea hotărârii, solicită a se constata potrivit motivelor de apel că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate emis de CJSDPPT Călărași exclusiv din motive imputabile celor două comisii asupra cărora se poate reține o situație culpabilă, întrucât nu au verificat cererea prin care s-au substituit adevărații proprietari cu privire la punerea în posesie.
Pe cale de consecință, solicită admiterea apelului, anularea hotărârii de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare având în vedere că a fost formulată o cerere de „denunț”, iar în baza art.22 alin.2 C. instanța avea obligația să se pronunțe asupra acestei cereri.
Tribunalul declară închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei L. Gară sub nr._ /29.05.2013, reclamantul N. G. (domiciliat în Călărași, ., ..1, ., jud. Călărași) în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ CĂLĂRAȘI pentru STABILIREA DREPTULUI de PROPRIETATE asupra TERENURILOR (cu sediul în mun. Călărași, jud. Călărași) a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea titlului de proprietate nr._ din 28.10.1999 și obligarea pârâtei la emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele părinților reclamantului și a moștenitorilor acestora.
În motivarea cererii se arată că prin titlul de proprietate susmenționat i s-a atribuit în proprietate mamei sale, N. E., suprafața de 5,5 ha situată în extravilanul localității I., jud. Călărași, teren folosit în exclusivitate de mama sa și de reclamant, fiind la zi cu plata taxelor și impozitelor aferente. După moartea mamei sale, la 21.01.2008, și a fratelui său, N. C., a rămas unicul moștenitor al suprafeței în cauză. Arată că de la primirea titlului de proprietate împreună cu mama și fratele său a făcut numeroase demersuri pentru modificarea titlului de proprietate în cuprinsul căruia, din eroare, au fost trecuți N. M., U. G., U. N. ca moștenitori ai defunctului N. N., persoane ce nu sunt îndreptățite potrivit legii la astfel de restituiri. Persoanele în cauză nu sunt moștenitori nici după N. N. (fratele tatălui care nu a fost căsătorit și nu are moștenitori, în prezent decedat) și nici după tatăl său, N. A., decedat la 06.02.1985, care era îndreptățit să apară în titlu în locul lui N. N., tatăl său fiind cel care a deținut terenul înainte de colectivizare. Aceste persoane menționate în titlu sunt decedate, iar cât au fost în viață nu au ridicat nici o pretenție asupra suprafeței de teren, reclamantul și mama sa fiind plătitori de taxe și impozite și beneficiari ai produselor rezultate după aceste suprafețe de la restituire.
Arată că în urma demersurilor efectuate, atât primarul, care a recunoscut comiterea unui șir de erori din partea Comisiei Locale la emiterea titlului cu privire la persoanele îndreptățite, cât și C. Județeană au comunicat că singura instituție în măsura să înlăture erorile și să rezolve cererea este judecătoria.
Mai arată că din cauza acestor greșeli și din alte motive neimputabile reclamantului, a constatat că se află în imposibilitate de a înlătura aceste erori în vederea exercitării drepturilor ca unic moștenitor după urma defuncților părinți, motiv pentru care solicită admiterea cererii, anularea titlul de proprietate nr._ din 28.10.1999, să se dispună obligarea Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Călărași - Instituția Prefectului jud. Călărași la emiterea unui nou titlu care să consfințească ca moștenitori pe N. G. și fratele său, decedat, N. N. de pe urma tatălui lor defunctul N. A..
În drept: art. 58 din Legea nr. 18/1991.
La data de 19.06.2013 pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Călărași a formulat întâmpinare prin care a solicitat introducerea în cauză a Comisiei Locale de Fond Funciar I. pentru Aplicarea Legii 18/1991, potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din HG nr. 890/2005, precum și a numiților N. M., U. G. și U. N., respectiv a moștenitorilor acestora în condițiile în care sunt decedați, pentru un probatoriu corect și pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești.
Prin întâmpinare pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Călărași a apreciat că se impune completarea obiectului cererii de chemare în judecată cu excluderea numiților N. M., U. G. și U. N. din fișa de punere posesie aferentă titlului de proprietate precum și din anexele prin care s-a validat dreptul de proprietate.
Arată că în situația în care instanța va admite acțiunea și va dispune excluderea numiților N. M., U. G., U. N. din titlul de proprietate nr._/28.10.1999, excluderea trebuie să se facă și din fișa de punere în posesie aferentă titlului de proprietate, precum și din anexele prin care s-a validat dreptul de proprietate pentru ca acestea să corespundă.
La data de 04.07.2013 reclamantul a formulat precizări, în sensul că apreciază util a fi introdusă în cauză pârâta C. L. de Fond Funciar I. pentru Aplicarea Legii 18/1991, nu și numiții N. M., U. G., U. N. sau moștenitorii acestora „întrucât s-ar ajunge ca o persoană care nu este îndreptățită potrivit legii la o reconstituire să i se creeze din eroare sau prin fals posibilitatea de a pretinde un drept ce nu-i aparține și care să conducă în final la înrăutățirea situației mele ca unic moștenitor al autorului N. A.”. Arată că la baza opoziției sale stă „denunțul” formulat împotriva înscrisurilor care au condus la emiterea titlului de proprietate atacat.
Soluționând cauza prin sentința civilă nr.623/2013, Judecătoria L. Gară a respins cererea formulată de reclamantul N. G. (domiciliat în Călărași, ., ..1, ., jud. Călărași), împotriva pârâtelor C. JUDEȚEANĂ CĂLĂRAȘI PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 (cu sediul în mun. Călărași, jud. Călărași) și C. L. I. PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 (cu sediul în .).
Pentru a soluționa astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 78 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condițiile alin. (2) este supusă numai apelului (alin.5).
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților.
Cum atunci când a avut cuvântul pe cererea formulată de către pârâta C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Călărași de introducere în cauză în calitate de pârâți a numiților N. M., U. G. și U. N., respectiv a moștenitorilor acestora în condițiile în care sunt decedați, pentru un probatoriu corect și pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești, reclamantul s-a opus expres acestei cereri, motivând opoziția sa prin aceea că s-ar crea „din eroare sau prin fals posibilitatea de a pretinde un drept ce nu-i aparține și care să conducă în final la înrăutățirea situației mele ca unic moștenitor al autorului N. A.”, iar instanța, potrivit dispozițiilor legale, nu-i poate introduce din oficiu în cauză pe numiții N. M., U. G., U. N., fără a se pronunța pe fond, cererea neputând fi soluționată altfel decât în contradictoriu cu toți coindivizarii de pe titlul de proprietate nr._/28.10.1999, acesta fiind intrat în circuitul civil ca atare și anume avându-i ca titulari pe: N. E., N. A. M., U. G. și U. N., de pe urma defunctului N. N..
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul N. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că greșit instanța nu a analizat cauza pe fond, motivele acțiunii sale referindu-se la trecerea în titlu în mod abuziv a unor persoane ce nu au calitate de moștenitori sau de autor în condițiile în care mama sa era unica persoană îndreptățită să obțină în calitate de moștenitoare terenul.
A mai arătat apelantul că art.22 alin.6 C. pe care judecătorul fondului l-a ignorat impunea cercetarea fondului fără depășirea limitelor investirii.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința atacată în raport de motivele invocate, tribunalul a apreciat întemeiat apelul formulat urmând să-l admită pentru considerentele ce urmează:
Prin sentința atacată instanța de fond a respins, fără a se pronunța pe fondul cauzei acțiunea reclamantului N. G. formulată împotriva pârâtelor CJSDPPT Călărași și Comisiei Locale pentru Aplicarea Legii 18/1991 I. făcând aplicarea dispozițiilor art.78 alin.2 C. și reținând că reclamantul nu a fost de acord cu introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților N. M., U. G. și U. N. așa cum solicitase prin întâmpinarea depusă pârâta CJSDPPT Călărași și că nu se poate dispune introducerea acestor părți din oficiu.
Instanța de fond a făcut însă o interpretare greșită a dispozițiilor art.22 alin.3 C. care prevăd că „Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane în condițiile legii” dar și a dispozițiilor art.9 alin.2 din același Cod care prevăd că „obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților”.
Cum denumirea folosită de Cod „părțile”presupune că nu numai reclamantul este cel care fixează cadrul procesual, această posibilitate fiind recunoscută și pârâtului în conformitate cu dispozițiile art.78 C. care reglementează posibilitatea introducerii forțate în cauză și a altor persoane, după ce aspectul este pus în discuție de către judecător, rezultă că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu a fost investită cu cerere de extindere a cadrului procesual care să fi fost formulată de reclamant și că în lipsa unei astfel de cereri nu poate introduce alte părți în proces deoarece o astfel de cerere fusese formulată de pârâta CJSDPPT Călărași prin întâmpinarea depusă la dosar la 19.06.2013, iar pe aceasta instanța nu s-a pronunțat dispunând greșit respingerea cererii reclamantului fără a se pronunța pe fond.
Cum art.78 alin.2 C. permite oricărei părți să formuleze cereri de introducere în cauză a unor persoane nu numai reclamantului cum eronat a apreciat instanța de fond și cum cererea pârâtei CJSDPPT Călărași nu a fost analizată și nici nu s-au dispus măsuri procedurale conform acesteia rezultă că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală a cărei anulare se impune ca urmare a admiterii apelului declarat de reclamantul N. G. împotriva sa.
În baza art. art.480(3) teza II-a C. urmează a admite apelul declarat de reclamantul N. G. împotriva sentinței civile nr. 623/2013 pronunțată de Judecătoria L.-Gară pe care o va anula și va trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.480(3) teza II-a C. admite apelul declarat de reclamantul N. G. împotriva sentinței civile nr. 623/2013 pronunțată de Judecătoria L.-Gară pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Aprilie 2014.
Președinte, N. P. C. | Judecător, L. I. | |
Grefier, T. F. |
Red.C.N.
Tehnored T.F.
Jud.fond.A.E.M.
Ex.5/07.04.2014
← Acţiune pauliană. Sentința nr. 632/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 457/2014.... → |
---|