Acţiune pauliană. Sentința nr. 632/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 632/2014 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 4914/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 627/2014
Ședința publică de la 30 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Judecător M. V. P.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea apelului civil declarat de reclamanta O. A. împotriva sentinței civile nr.632 din 5 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți T. M., T. F., P. Ș. F., P. D., având ca obiect acțiune pauliană.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă, asistată de avocat S. M., în baza împuternicirii avocațiale nr.58/05.05.2014 aflată la fila 7 din dosar, intimata pârâtă T. M., iar pentru intimații P. Ș. F., P. D., avocat S. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._/29.09.2014 pe care o depune la dosar lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii părților și intimata pârâtă T. M. având cuvântul, pe rând, învederează că nu au cereri de formulat sau probe de administrat, solicitând judecarea cauzei.
Instanța, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri.
Apărătorul apelantei reclamante, având cuvântul solicită admiterea apelului declarat împotriva sentinței 632/2014 pronunțată de Judecătoria Călărași pentru considerentele expuse în cererea de apel.
Instanța de fond a soluționat cauza considerând că cererea reclamantei este lipsită de obiect respectiv a soluționat-o pe o excepție de procedură. Cauza cu care reclamanta a investit instanța nu era lipsită de obiect deoarece obiectul de chemare în judecată era limpede și anume să se declare inopozabilitatea contractului de întreținere și a actului de renunțare la dreptul de uzufruct viager arătând toate datele cu privire la acest act.
Instanța de fond investită cu acest obiect, inopozabilitatea act juridic constatând că în timpul judecății părțile potrivnice au recurs la stratagemă frauduloasă și depunându-se la dosar acea sentință din 19.11.2013 numărul 3283 care nu a fost atacată și constatând instanța că a intervenit această judecată și părțile au reziliat, au desființat actul a cărei inopozabilitate o solicita reclamanta a tras concluzia că trebuie să soluționeze cauza pe excepție și să constate că această cauză a rămas fără obiect.
Această hotărâre dată de instanța de fond nu este legală întrucât obiectul a existat și instanța trebuia să o soluționeze pe fond cererea reclamantei și să nu țină seama de hotărârea pronunțată de Judecătoria Călărași în timpul judecății părților în această cauză.
Reclamanta a invocat art.435 C.proc.civ, în sensul că acea hotărâre nu îi era opozabilă pentru că nu avea cunoștință de acea cauză și neputând participa la ea deoarece nu avea nicio calitate, dar părțile au ascuns în timp ce se judeca existența acelui dosar în care se punea problema tocmai a acestui act a cărui inopozabilitate o solicita. Din acest motiv apreciază că ar fi fost o conduită frauduloasă a părților potrivnice din această cauză.
Apreciază că cu o hotărâre în care să i se constate reclamantei inopozabilitatea actului avea deschise și alte căi ca să poată să continue executarea silită împotriva patrimoniului debitoarei ei. Instanța de fond chiar dacă a spus că cererea reclamantei a rămas fără obiect a analizat celelalte condiții ale inopozabilității și a reținut în considerente că acțiunea reclamantei este corectă și sunt îndeplinite condițiile inopozabilității actului dar din păcate actul a cărei inopozabilitate o cerea a fost desființat. Instanța, de fond ar fi trebuit să se pronunțe pe fondul cererii reclamantei.
În concluzie, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat. Solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimaților pârâți P. Ș. F., P. D. având cuvântul apreciază sentința instanței de fond ca temeinică și legală.
Solicită a se avea în vedere că în mod corect s-a constatat că acțiunea a rămas fără obiect, apreciind că se constată inopozabilitatea unui act care nu mai este în ființă și nu mai era nici la momentul pronunțării hotărârii instanței de fond.
Judecătoria Călărași a procedat corect. În momentul în care depunându-se la dosarul cauzei o hotărâre definitivă prin care s-a făcut dovada inexistenței rezoluțiunii contractului de întreținere în mod firesc a pronunțat hotărârea de fond care a fost contestată.
Solicită a aprecia faptul că nu exista nici o obligație legală întrucât reclamanta nu avea posibilitatea de a participa la judecarea acelei cauze neavând calitate procesuală.
De asemenea, apreciază că nu ar fi fost întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei astfel de acțiuni nici pe fond întrucât din câte se poate constata din analiza înscrisurile aflate la dosarul cauzei intimata de astăzi, pârâtă în acea cauză nu a devenit insolvabilă, existând bunuri care sunt pe numele său, deci poate fi executată.
În concluzie, solicită respingerea apelului. Solicită cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanța nr.374/29.09.2014 în cuantum de 868 lei reprezentând onorariu avocat.
Intimata pârâtă T. M. având cuvântul învederează că este de acord cu concluziile puse pe apel de domnul avocat S. C..
Instanța, declară dezbaterile închise și reține dosarul în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin cererea introdusă la Judecătoria Călărași în data de 07.08.2013 și înregistrată sub nr._, reclamanta O. A., CNP_, domiciliată în com. B., .. 152, jud. Călărași, a chemat în judecată pe pârâții T. M., CNP -_, domiciliată în ., T. F., CNP_ domiciliată în ., P. Ș.–F., CNP -_, domiciliată în Oltenița, ., .. C, . și P. D., CNP-_, domiciliat în Oltenița, ., .. C, . solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se declare inopozabilitatea contractului de întreținere și act de renunțare la dreptul de uzufruct viager autentificat sub nr. 2954/24.10.2012 de BNP Ț. D. C., rectificat prin încheierea nr. 21/12.11.2012 de BNP Ț. D. C..
In motivarea acțiunii sale reclamanta a arătat că, prin sentința civilă irevocabila nr. 3574/08.10.2012 pronunțată Judecătoria Fetești în dosarul nr. 3623 / 229 / 201 1, pârâta T. M. a fost obligată la plata sumei de 30.000 lei, actualizată cu indicele inflație pe perioada octombrie 2008 și până 1a momentul plății efective. A mai arătat că după finalizarea judecății, a demarat procedura executării silite a debitoarei, formându-se dosar de executare la B. C. D.-V.. In urma demersurilor întreprinse de executorul judecătoresc și a informațiilor furnizate de debitoare, s-a constatat ca aceasta nu deține bunuri și nu realizează venituri.
A mai menționat că, la insistențele sale, executorul judecătoresc a primit informații suplimentare, din care rezultă ca debitoarea T. M. a deținut în proprietate un imobil situat in ., dobândit în parte prin moștenire, conform certificatului de moștenitor nr. 126/2010, și prin contractul de întreținere nr. 303/17.02.2011, și că dreptul său cu privire la acest imobil a fost înstrăinat, prin convenție de novație, la data de 24.10.2012, prin contractul autentificat sub nr. 2954.
A mai adăugat reclamanta că făcând comparație între data pronunțării sentinței civile nr. 3574/08.10.2012 a Judecătoriei Fetești cu data încheierii actului de novație, este evident că prin încheierea acestui act s-a urmărit crearea stării de insolvabilitate a pârâtei T. M., creând astfel premizele imposibilității de executare a creanței stabilite de instanța de judecată; că parata T. M. nu s-a așteptat să piardă procesul de la Fetești astfel ca după pronunțarea sentinței s-a precipitat și a întocmit cu repeziciune acte care, in opinia sa, sunt frauduloase.
A mai menționat că prima eroare consta în faptul că prin convenția de novație nu se putea interveni asupra contractului de întreținere, ele având regimuri juridice distincte.
Apoi, a arătat că pârâta T. F., mama pârâtei T. M., atunci când a încheiat contractul de întreținere, în anul 2011, a avut nevoie de curator întrucât era persoană asistată și că în mod surprinzător, la încheierea convenției de novație, pârâta T. F. nu mai este asistata de curator, deși se află în aceeași situație ca și în anul 2011, poate chiar mai gravă.
Arată că, rectificarea convenției de novație este și mai dubioasă, apărând ca urmare a solicitării OCPI Călărași, fără intervenția părților semnatare. Ca urmare, reținând toate aceste împrejurări, reclamanta consideră ca prin conduita sa și a celorlalți pârâți, care sunt în relații de rudenie (mama, sora, cumnat), s-a urmărit crearea stării de insolvabilitate a debitoarei T. M..
A mai menționat că potrivit dispozițiilor art. 1562-1565 C.civ., sancțiunea aplicabila în astfel de situații este declararea inopozabilității actului, acordându-se astfel posibilitatea pentru creditorul nedreptățit să poată continua demersul său în recuperarea creanței, inclusiv prin executarea silită a bunului ce s-a încercat a fi înstrăinat fraudulos. Prin aceleași texte de lege, s-a creat posibilitatea pentru terțul dobânditor de a-și conserva dreptul dobândit - dacă achita creanța reclamantului.
Având în vedere toate aceste considerente, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii în sensul de a se declara inopozabilitatea contractului de întreținere si act de renunțare la dreptul de uzufruct viager, autentificat sub nr.2954/24. 10.2012, rectificat prin încheierea nr. 21/ 12. 11.2012.
În drept a invocat disp. art. 14-15 C.civ, art.1562-1565 C.civ.
În dovedirea acțiunii a propus probele cu înscrisuri, interogatoriile pârâtelor, cu mențiunea citarii în acest scop. A anexat următoarele înscrisuri, în copie: o sentință civilă nr. 3574/08.10.2012 a Judecătoriei Fetești; copie carte identitate reclamantă; copie adresa Primărie ./ 15.05.2013; copii cereri depuse de pârâta T. M. la executorul judecătoresc; copie adresă nr. 2864/04.06.2013 emisă de Primăria B.; contract de întreținere nr. 303/17.02.2011; convenție de novație nr. 2954/24.10.2012; încheiere de rectificare nr. 21/12.11.2012; împuternicire avocațială.
În baza art.223 C.pr.civ., a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În termen legal pârâții P. Ș. F. și P. D. au formulat întâmpinare prin care au învederat că apreciază acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiata, solicitând respingerea acesteia ca nefondata.
În motivarea întâmpinării pârâții au menționat că nu sunt de acord cu acțiunea formulata de reclamantă întrucât voința reală a părților nu a fost decât aceea de a asigura întreținere mamei lor care are reale probleme de sănătate, fiind încadrată în grad de handicap grav, potrivit certificatului de evaluare înregistrat sub numărul 2751/10.08.2010, întrucât este nevăzătoare.
Au mai arătat că ei nu au avut cunoștință despre existenta unui proces purtat de reclamanta din prezenta cauza împotriva surorii lor T. M., argument important în acest sens fiind faptul că, după cum rezulta din înscrisurile atașate acestui dosar, antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la data de 29.09.2008, iar la data de 17.02.2011 s-a încheiat contractul de întreținere prin care atât pârâta P. Ș. F., cât și copârâta T. F. îi cedează pârâtei T. M. cotele deținute din imobil în schimbul prestării întreținerii către mama lor. De asemenea, nu au avut la cunoștință despre existenta acelui antecontract de vânzare-cumpărare care nu s-a mai onorat, căci, în caz contrar, daca s-ar fi avut în vedere acest aspect, în mod evident că intenția părților ar fi fost încă din acel moment să determine insolvabilitatea pârâtei T. M. și, după logica reclamantei, aceasta să își înstrăineze cota deținută prin moștenire legală, iar nu invers, respectiv aceasta să dobândească o cota mai mare ca urmare a încheierii acelui contract de întreținere.
Mai mult, au menționat că se poate observa și faptul ca nu aceasta a fost intenția pârâtei T. M., de fraudare a intereselor reclamantei, în condițiile în care aceasta dă în fața executorului declarația atașată de reclamantă la dosarul cauzei, că nu aceasta ar fi fost conduita unei persoane care avea ceva de ascuns, în sensul ca nu ar fi adus la cunoștință executorului că deține un bun imobil anterior cauzei judecate între părți. A mai arătat că scopul urmărit la încheierea contractului de novație a fost ca mamei lor să i se asigure o îngrijire corespunzătoare, întrucât aceasta este în vârstă și foarte bolnavă, fiind și nevăzătoare și nefiind în măsură să se întrețină singură.
Au mai adăugat că întrucât pârâta T. M. nu a putut sa îi mai asigure cele necesare întreținerii, s-a convenit la încheierea acestui contract de novație, așa cum a arătat anterior, fără să se pună vreodată problema că T. M. ar fi avut vreun litigiu și, în acest fel, s-ar fi urmărit numai crearea sau mărirea unei stări de insolvabilitate. Referitor la aspectele sesizate de reclamanta referitoare la procedura si modalitate de întocmire a actului de novație, pârâții consideră ca aceste chestiuni amintite țin de procedura și legalitatea modului în care a fost încheiat actul notarial autentic, acestea fiind apanajul exclusiv al notarului care, potrivit dispozițiilor legale și statutului meseriei este obligat să vegheze la legalitatea actelor întocmite, astfel încât consideră că, în această privință, au fost respectate toate dispozițiile legale în materie.
Au mai arătat că, în opinia lor, nu sunt întrunite condițiile cerute de textul de lege si doctrina pentru admiterea unei astfel de acțiuni, în sensul ca nu se poate dovedi frauda debitorului, acesta neputând să prefigureze rezultatul păgubitor față de reclamanta din prezenta cauză și nici condiția referitoare la complicitatea lor și a pârâtei T. F. la încheierea acestui contract.
F. de cele învederate mai sus, au solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanta ca neîntemeiată.
În drept au invocat art. 205 si urm. c.p.c.
În susținerea întâmpinării au propus următoarele probele: interogatoriu, acte, martori în persoana numiților G. D., domiciliata în Com. B., . si B. E., domiciliata în Fetesti, . l, .,jud. I.. Au depus la dosar copia certificatului de încadrare în grad de handicap al pârâtei T. F..
La data de 18.09.2014, pârâta T. M., în calitate de debitoare în cauza de față, reprezentata de av. Captariu T.-F., a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată având ca obiect acțiune pauliana, formulată de reclamanta O. A., prin care a solicitat respingerea acțiunii în totalitate și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Totodată a invocat următoarele excepții:
a) de procedură: - excepția lipsei calității procesuale active a acesteia, întrucât potrivit S.C. nr.3574/08.10.2012 a Judecătoriei Fetești, reclamanta este N. A., domiciliata în Fetesti, iar O. A. are un alt nume si este domiciliata în ., neexistând dovada ca N. A. are același C.N.P. cu O. A., fiind una și aceeași persoană, dar care si-a schimbat numele, considerând că excepția urmează a fi admisă.
- lipsa îndeplinirii procedurii prealabile, prevăzuta de art.193, C.P.C, având în vedere că procedura medierii prevăzută de Legea nr.192/2012, actualizata nu a fost îndeplinită.
Având în vedere că Legea medierii a intrat în vigoare la 01.08.2013, iar acțiunea promovată de reclamantă este la data de 07.08.2013.
A mai menționat că reclamanta nu face dovada Certificatului privind identificarea nr. topografic și de carte funciară după numele proprietarului emis de O.C.P.I-B.C.P.I-Calarasi.
În ceea ce privește fondul cauzei a învederat instanței că, prin Contractul de întreținere înregistrat sub nr. 303/17.02.2011, a primit în proprietate din partea mamei sale, T. F. și a surorii ei P. Ș. F., drepturile de proprietate a cotei indivize de 4/8 din teren și a cotei indivize 6/8 din construcție asupra imobilului compus din suprafața de1100 mp, respectiv 1130 mp din măsurători cadastrale, teren intravilan și din construcția - locuință din chirpică formată din 5 camere și hol, situata în com. B., ., în tarlaua 24, parcelele 10 si 11.
In ceea ce o privește, ea, pârâta T. M., a menționat că deține 2/8 și respectiv 1/8 din imobil, astfel compus în urma acceptării succesiunii, conform Contractului de moștenitor, nr. 126/2010. A mai precizat că mama sa este beneficiara întreținerii, întreținere ce trebuie asigură de către ea, în schimbul cotelor-părți din proprietate ale mamei și surorii sale, iar datorită faptului că nu a mai avut posibilitatea să-și îndeplinească această obligație a optat pentru a-l rezilia.
Astfel, pentru a evita cheltuieli inutile, fiind un contract aleatoriu a optat pentru renunțarea la acest contract în modalitatea de cedare a contractului respectiv și a sarcinilor în persoana numitei P. Ș. F., care la data de 24.10.2012 și-a dat consimțământul privitor la autentificarea actului prin care i se asigura întreținerea. În ceea ce o privește, arată că niciodată nu a avut intenția de a crea o insolvabilitate sau de a micșora averea pentru a-i crea un prejudiciu reclamantei în cauză.
Potrivit acțiunii pauliene, creditorii pot să atace în numele lor personal actele viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor, iar potrivit N.C.Civ, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate. Arată că potrivit alin.2, un contract cu titlu oneros poate fi declarat inopozabil, numai atunci când terțul contractant, ori cel care a primit plata cunoaște faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.
In ceea ce privesc, condițiile exercitării acțiunii revocatorii, nu sunt prevăzute condițiile de exercitare ale acestei acțiuni. În primul rând, la actul încheiat de debitor se cere ca debitorul sa fi produs un prejudiciu creditorului, actul să fie act fraudulos și prin aceea că debitorul la data încheierii actului a avut cunoștință că va prejudicia pe creditorul sau.
In ceea ce-l privește pe creditor, condiția cere ca acesta să dovedească că nu-și poate realiza creanța, împotriva debitorului ce a devenit insolvabil. De asemenea, se cere ca terțul să fi cunoscut că prin acest contract, debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate. In ceea ce privește actul, trebuie să existe o condiție de natură materială si una morala, reprezentată de prejudiciu și fraudă. Trebuie, de altfel, în ceea ce o privește pe ea, că a vrut să-l păgubească pe creditor, însă în ceea ce privește actul încheiat, reprezintă un act, care întâlnește voința unui alt creditor al său, T. F., ce a dobândit dreptul de a primi prestație de întreținere, în schimbul unei cote-părți din imobil, proprietate dobândită prin moștenire. A solicitat s se observa că nu este vorba de un act de vânzare-cumpărare, pur si simplu, ci este vorba de un contract aleatoriu, contract de întreținere la care a renunțat la presiunea creditoarei, căreia nu a putut să îi execute cerințele contractului. Din punct de vedere moral, arată că niciodată nu a dorit să creeze o situație de fraudă niciunui creditor. Cu privire la terțul co-contractant, solicită a se observa că prin încheierea actului nu a urmărit, nicidecum un alt scop, acela de a asigura întreținere mamei lor. De altfel, între ei existând discuții încă de la încheierea primului contract de întreținere, când i-a promis solemn surorii sale că va avea grijă personal de mama lor, ceea ce nu s-a mai întâmplat. In ceea ce privește condiția că la data introducerii acțiunii, creanța să fie certa, se face dovada că există o creanță certă, neechivocă potrivit sentinței civile ce reprezintă titlu executoriu.
A mai învederat pârâta că, reclamanta creditoare susține că a fost fraudată și că a aflat de această situație prin măsurile pe care le-a luat prin executorul judecătoresc, însa este de observat că nu a făcut nici un demers în legătură cu înscrierea la Cartea funciara a existentei unui proces, a unui litigiu, în care să se noteze aceste lucru sau existența unei creanțe. Consideră pârâta că prezenta acțiune este promovata cu rea-credință, întrucât avea la cunoștință că mama sa este o persoană în vârstă și de asemenea, cota-parte din proprietate i-a fost dată în baza unui contract aleatoriu, contract ce a fost supus rezilierii prin act autentic.
A invocat ca temei de drept: dispozițiile art. 205-208 C. proc. civ.
A propus încuviințarea următoarelor probe: înscrisuri, prin care sa dovedească buna sa credință în încheierea contractului supus revocării, acte ce dovedesc starea de solvabilitate a ei, martori, prin care să facă dovada imposibilității de executare a contractului de întreținere și modul cum s-a ajuns la încheierea contractului nr.2954/24.10.2012, rectificat prin actul nr. 21/12/11.2012, precum și starea materială a ei. A depus la dosar copia cărții sale de identitate.
La data de 22.10.2013 a formulat întâmpinare pârâta T. F. (f. 50) depășind termenul legal de 15 de zile de la comunicarea acțiunii.
Prin întâmpinare aceasta a solicitat admiterea acțiunii reclamantei și respingerea cererii de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată, instanța constatând că aceasta făcea referire la poziția pârâtei T. M. față de acțiunea din dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași.
În drept, art. 201, alin. 2 c.p.c.
A propus proba cu acte.
La data de 15.10.2013 reclamanta O. A. a depus la dosar răspuns la întâmpinările pârâților, prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate și a susținerilor acestora ca neîntemeiate.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.632/2014, Judecătoria Călărași a respins acțiunea reclamantei O. A., formulată în contradictoriu cu pârâții T. M., T. F., P. Ș.–F. și P. D., ca rămasă fără obiect.
A obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 1505 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
A luat act că cheltuielile de judecată reprezentate de onorariu avocat vor fi solicitate pe cale separată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 17.02.2011 între părți s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 303 la BNP M. I. A., contract prin care T. F. împreună cu pârâta P. Ș. F., se obliga să-i predea pârâtei T. M. nuda proprietate a cotei indivize de 4/8 din teren și a cotei indivize de 6/8 din construcția situată în comuna B., ., păstrându-și totodată, uzufructul viager al acestor cote din imobil, iar în schimb pârâții s-au obligat să o întrețină pe tot timpul vieții cu toate cele necesare traiului și să-i asigure medicamente, asistență medicală și să o înmormânteze. Deoarece pârâta T. M. nu s-a achitat de obligațiile contractuale, pârâta T. F. a înțeles să încheie un nou act, respectiv convenție de novație autentificată sub nr.2954/24.10.2012 de BNP Ț. D. C., prin care a modificat clauzele primului contract, devenind debitor al obligației de întreținere cealaltă fiica a ei, pârâta P. Ș. F..
Prin ..11.2013 rămasă definitivă prin neapelare pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 303/17.02.2011 de BNP M. I. A., și a convenției de novație și de renunțare la dreptul de uzufruct viager autentificat de BNP Ț. D. C., sub nr. 2954/24.10.2012.
Față de aceste aspecte, precum și față de faptul că apărătorii pârâților au renunțat la punerea în discuție a apărărilor formulate prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei învederând instanței că solicită respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect, iar reclamanta solicită admiterea acțiunii și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, instanța va analiza îndeplinirea condițiilor acțiunii pauliene la momentul promovării acțiunii, respectiv la data depunerii cererii de chemare în judecată, 31.07.2013 .
Se constată astfel că la data de 31.07.2013 contractul de întreținere și actul de renunțare la dreptul de uzufruct viager autentificat sub nr. 2954/24.10.2012 rectificat prin încheierea nr. 21/12.11.2012, era în ființă și producea efecte juridice față de părțile contractante.
Reclamanta O. A. avea împotriva pârâtei T. M. un titlu de creanță valabil, respectiv ..10.2012 pronunțată de Judecătoria Fetești în dosarul nr._, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă. Deoarece debitoarea nu i-a restituit suma de 30.000 lei datorată, cu accesoriile sale, reclamanta a demarat procedura de executare silită, constatând că în dauna sa au fost încheiate cele două contracte mai sus amintite, a cărui inopozabilitate a cerut a se constata.
Instanța apreciază că, într-adevăr, prin încheierea contractelor mai sus amintite, pârâta T. M. și-a mărit starea de insolvabilitate în mod voit, ca parte în procesul ce s-a judecat la Judecătoria Fetești, având în mod evident cunoștință de faptul că datorează o sumă de bani reclamantei.
De asemenea, constată că în cauză ar fi fost îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii pauliene în conformitate cu art. 1562 și urm. C. civil, imposibilitatea recuperării creanței prin executare silită fiind dovada clară a prejudiciului suferit de creditoare, fiind dovedită intenția frauduloasă a pârâtei T. M. și faptul că creanța nu era numai certă dar și lichidă și exigibilă, precum și faptul că există prezumția că ceilalți pârâți cunoșteau că aceasta își mărește starea de insolvabilitate, fiind persoane din familia acesteia, prezumție care a fost consolidată de faptul că desființarea celor două contracte s-a făcut pe cale judecătorească în dosarul nr._ în care pârâții din prezentul dosar au fost părți, și nu au făcut nici o referire la aceasta, ascunzând instanței acest litigiu care s-a finalizat prin acordul părților cu admiterea acțiunii de rezoluțiune a celor două acte.
La acest moment, însă, cele două contracte a căror inopozabilitate se cere a fi constatată nu mai produc efecte juridice, astfel că nu mai sunt opozabile nici părților contractante, cu atât mai mult reclamantei care poate continua procedura de executare silită, astfel că instanța va respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.
Cu privire la cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, instanța va lua act că cheltuielile de judecată reprezentate de onorariu avocat vor fi solicitate pe cale separată, iar în temeiul art. 453 C.pr.civilă îi va obliga pe pârâții T. M., T. F., P. Ș. – F., și P. D. la plata către reclamantă în solidar a sumei de 1505 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru, motivat de faptul că deși cererea de chemare în judecată a fost respinsă, acest lucru este imputabil pârâților în totalitate, care prin încheierea actelor ce au făcut obiectul litigiului au determinat introducerea acțiunii, iar la data de 25.09.2014, imediat după primirea acțiunii din prezentul dosar, au formulat acțiunea din dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel apelanta reclamantă criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței cu admiterea acțiunii sale, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În drept se invocă art. 488 cpc, art. 1562-1565 c.civ. și solicită judecarea în lipsă conf. art. 411 cpc., iar în dovedirea apelului se solicită proba cu acte. Apelul s-a taxat cu 753 lei.
În motivarea apelului său reclamanta reia situația de fapt prezentată la fond, asupra căreia tribunalul nu insistă, de esența cererii de apel fiind criticile aduse sentinței.
Se apreciază că în mod nelegal instanța de fond a apreciat că acțiunea sa a rămas fără obiect, în raport de sentința nr. 3283/18.11.2013 rămasă definitivă prin neapelare pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași, deși în considerente se reține că sunt îndeplinite condițiile pentru promovarea acțiunii și fără a se face vreo trimitere la dispozițiile art. 435 cpc invocate în fața instanței. Apreciază că sentința 3283 precizată nu-i este opozabilă, că judecata pentru această sentință s-a desfășurat rapid și că aceste manevre ale pârâților reprezintă tot o modalitate de fraudare a intereselor sale.
Prin întâmpinare, pârâții P. Ș.–F., P. D. și T. M. au solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu plata cheltuielilor de judecată, apreciind sentința temeinică și legală în raport de sentința avută în vedere de către instanța de fond și pe care o recunosc ca fiind definitivă împotriva acesteia nedeclarându-se apel.
În apel nu s-au administrat alte probe.
În raport de actele și lucrările dosarului, de probele administrate la fond, de motivele de apel invocate, și in limita acestora, conf. art. 477 c.p.civ., tribunalul, în baza art. 480, alin.1, cpc apreciază apelul nefondat urmând a-l respinge, apreciind sentința temeinică și legală, conform celor reținute în continuare.
Este adevărat că deși, prin întâmpinările depuse în prezenta cauză, pârâții au solicitat respingerea acțiunii reclamantei, cu mențiunea că nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, în același timp, au formulat pe rolul aceleiași instanțe o altă acțiune ce a condus la pronunțarea sentinței nr. 3283/18.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași, rămasă definitivă prin neapelare, conform declarațiilor acelorași pârâți.
Însă instanța de fond nu a fost investită să analizeze atitudinea pârâților ci doar acțiunea precizată. Ca atare deși reclamanta a pornit această acțiune, având în vedere că până la soluționarea pe fond a acesteia s-a pronunțat sentința nr. 3283/18.11.2013 precizată, sentință care conform declarațiilor făcute de către pârâți și actelor de la dosar este definitivă prin neapelare, tribunalul apreciază că în mod legal judecătoria a luat act că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect, deoarece aceste contracte nu mai existau, ele fiind desființate, însă a sancționat atitudinea pârâților obligându-i la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
Faptul că în considerentele sentinței se reține că sunt îndeplinite condițiile pentru promovarea acțiunii de către reclamantă nu reprezintă o contradictorialitate între acestea și dispozitivul sentinței. Este adevărat că, în conformitate cu dispozițiile art. 435 cpc, sentința nr. 3283 nu este opozabilă reclamantei, nefiind parte în proces însă acest fapt nu poate conduce la concluzia că obiectul cererii sale ar mai fi în ființă. În cauză n u s-a făcut dovada că sentința 3283 nu ar fi definitivă.
Deși nu au făcut obiectul cererii inițiale de apel motivul invocat oral cu privire la faptul că admițându-i-se acțiunea ar fi avut „deschise și alte căi ca să poată să continue executarea silită împotriva patrimoniului debitoarei ei” nu poate fi primit în primul rând pentru că se arată care sunt aceste căi și de ce nu mai pot fi urmate iar în al doilea rând că prin admiterea acțiunii și pronunțarea sentinței 3283, reclamanta are posibilitatea efectuării executării silite.
Aspectele legate de judecata rapidă pentru această sentință nu pot face obiectul analizei apelului.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 (1) c.p.c., tribunalul urmează a respinge, ca nefondat apelul formulat de către apelanta reclamantă O. A., cu domiciliul în Comuna B., .. 152, jud. Călărași, împotriva sentinței civile nr.632/05.03.2014 pronunțată de către Judecătoria Călărași și în contradictoriu cu intimații pârâți T. M., T. F., ambele domiciliate în ., P. Ș. F. și P. D., ambii domiciliați în Oltenița, ., .. C, ..
Căzând în pretenții, prin respingerea apelului, în baza art. 451 cpc apelanta urmează a fi obligată către intimații pârâți P. Ș. F. și P. D. la plata sumei de 868 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Urmează a dispune comunicarea, din oficiu, a prezentei către părțile din cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 480 (1) c.p.c.
Respinge, ca nefondat apelul formulat de către apelanta reclamantă O. A., cu domiciliul în Comuna B., .. 152, jud. Călărași, împotriva sentinței civile nr.632/05.03.2014 pronunțată de către Judecătoria Călărași și în contradictoriu cu intimații pârâți T. M., T. F., ambele domiciliate în ., P. Ș. F. și P. D., ambii domiciliați în Oltenița, ., .. C, ..
În baza art. 451 cpc obligă apelanta către intimații pârâți P. Ș. F. și P. D. la plata sumei de 868 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Dispune comunicarea, din oficiu a prezentei către părțile din cauză.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Septembrie 2014
Președinte, G. C. | Judecător, M. V. P. | |
Grefier, M. S. |
Red.Ghe.C.
J.F.C.S.C.
Tehnored.M.S.+G.C.
Exp.7/22.10.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 52/2014.... | Fond funciar. Sentința nr. 623/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI → |
|---|
