Pensie întreţinere. Decizia nr. 826/2014. Tribunalul CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 826/2014 pronunțată de Tribunalul CĂLĂRAŞI la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 2188/269/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI - SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 826
Ședința publică de la 06.11.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. P.
JUDECĂTOR: G. S.
JUDECĂTOR: C. M.
GREFIER: B. D.
Pe rol judecarea recursului civil minori și familie formulat de recurent–reclamantă D. M. împotriva sentinței civile nr.1651/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimat-pârât V. Ș., având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit toate părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- prezenta cauză a fost repusă pe rol în vederea discutării excepției perimării, invocată din oficiu, după care.
Tribunalul califică calea de atac exercitată ca fiind apelul având în vedere disp. art. 7 din Lg. 76/2012, urmând ca judecarea cauzei să continue în complet de apel format din primii doi membri ai completului de judecată, respectiv Dl. Judecător A. P. și Dl. Judecător S. G. și reține cauza în pronunțare asupra excepției perimării invocată din oficiu.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Oltenița sub nr._ reclamanta D. M. a chemat în judecată pe pârâtul V. S. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere pentru minorii V. M. – R. născut la data de 2 noiembrie 2003 și V. M. – C. născut la 17 august 2009.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că din relația de concubinaj pe care a avut-o cu pârâtul au rezultat cei doi copii minori. Cu circa 2 ani în urmă, pârâtul a părăsit-o pe reclamantă și pe minori, mutându-se cu chirie în București la o adresă necunoscută.
Întrucât nu are posibilități materiale pentru a crește copiii rezultați din relația de concubinaj, obligație ce cade în sarcina ambilor părinți, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtului la pensie de întreținere pentru copii, în funcție de veniturile pe care acesta le realizează.
La dosar, reclamanta a depus copiile certificatelor de naștere ale celor doi minori și copii cărți de identitate.
Legal citat pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă prezent în fața instanței a învederat că are un venit net de câte 400 lei lunar și înțelege să dea pentru fiecare copil câte 100 lei (în total 200 lei lunar).
Soluționând cauza prin Sentința Civilă nr. 1651/2013 Judecătoria Oltenița a admisacțiunea formulată de reclamanta D. M. în contradictoriu cu pârâtul V. Ș. și a obligat pârâtul la câte 100 lei lunar pensie de întreținere în favoarea minorilor V. M. R. și V. M. C. născut la data de 2 noiembrie 2009 (în total 200 lei lunar) începând cu data introducerii acțiunii 2 iulie 2013 și până la majoratul copiilor.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut acordul exprimat verbal de pârât și în consecință, în temeiul art. 524, 527, 529 C. civil, a admis acțiunea ca fiind întemeiată și a obligat pârâtul la câte 100 lei lunar pensie de întreținere în favoarea fiecărui minor, începând cu data introducerii acțiunii 2 iulie 2013 și până la majoratul copiilor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, calificat ulterior ca fiind apel, reclamantă D. M., solicitând admiterea acestuia și schimbarea sentinței instanței de fond în sensul majorării cuantumului pensiei de întreținere la care a fost obligat intimatul-pârât de la 100 de lei la 200 de lei pentru fiecare dintre minori.
În motivarea căi de atac a precizat că pârâtul a indus în eroare instanța de fond, depunând la dosarul cauzei o adeverință de venit privind un salariul lunar de 400 lei. Mai precizează că în realitate veniturile acestuia sunt cu mult mai mari, acesta permițându-și să plătească o chirie lunară de 200 de euro.
Se mai arată că pârâtul lucrează la negru în cimitirul din zona Apărătorii Patriei unde realizează cavouri, realizând venituri ce îi permit să plătească o chirie atât de mare, să facă deplasări cu taxi și să organizeze diverse petreceri.
Recurent–reclamantă D. M. mai arată că în schimb aceasta locuiește singură cu cei doi minori, singurele venituri fiind cele din ajutorul social și alocațiile minorilor, totalizând suma de 330 lei și că nevoile minorilor nu pot fi acoperite din venitul realizat.
În concluzie solicită admiterea recursului și majorarea cuantumului pensiei de întreținere la care a fost obligat intimatul-pârât de la 100 de lei la 200 de lei pentru fiecare dintre minori.
Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.
Intimatul-pârât V. Ș. legal citat nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței de control judiciar.
Prin Încheierea din data de 13.02.2014 Tribunalul constatând lipsa părților legal citate și că desfășurarea normală a procesului este împiedicată, a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 cpc.
Analizând actele și lucrările dosarului cu privire la excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 416 alin. 1 codul de procedură civilă „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni”.
Perimarea poate fi definită astfel ca fiind sancțiunea procedurală ce determină stingerea procesului în faza în care se găsește, datorită rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, un anumit timp prevăzut de lege.
Pentru a opera perimarea, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții, care se desprind din prevederile textului legal anterior menționat, anume: învestirea instanței cu o cerere care a declanșat o judecată în primă instanță sau într-o cale de atac, rămânerea pricinii în nelucrare timp de 6 luni în materie civilă și lăsarea pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții.
În speță, se constată că prin încheierea de ședință din data de 13.02.2014 s-a dispus suspendarea judecății, cererea rămânând în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, din culpa părții apelante.
Având în vedere că nu a intervenit o cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare și nu există nici o cauză de stingere a procesului prevăzută de o normă specială, față de cele anterior arătate, în condițiile art. 416, 420, 421 Codul de procedură civilă, tribunalul urmează să admită excepția de perimare, invocată din oficiu și să constate perimat apelul declarat de apelanta–reclamantă D. M. împotriva sentinței civile nr. 1651/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat apelul declarat de apelanta–reclamantă D. M. în contradictoriu cu intimat-pârât V. Ș., împotriva sentinței civile nr. 1651/03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul nr._ .
Definitivă
Pronunțată în ședința publică, azi, 06.11.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
A. P. S. G.
GREFIER,
B. D.
Red./Teh. SG 4 ex/ 10.11.2014
..11.2014
Fond – M. E. - Jud. Oltenița
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Exequator. Recunoaștere înscrisuri / hotarâri străine.... → |
|---|
