Prestaţie tabulară. Decizia nr. 803/2014. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 803/2014 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 1699/328/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 803/2014
Ședința publică din 27 Noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C.-A. C.
JUDECĂTOR D. T.
JUDECĂTOR C.-V. B.
GREFIER G.-C. Ț.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamantul recurent C. D. F. și de pârâtul recurent G. T. A. împotriva Sentinței civile nr. 2369/04.10.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimații C. M. V., C. I., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentului reclamant, avocat D. S. în substituirea avocatului ales B. S., intimata C. M. V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este viciată cu intimata C. M., însă se acoperă prin prezența acesteia în instanță.
S-a făcut referatul cauzei, după care intimata C. M. prezintă instanței spre vedere cartea de identitate seri TM nr._, eliberat la data de 25.08.2005, care atestă că are domiciliul în Timișoara, .. 6 A, ., . arată că la adresa de pe . avocatului său.
Instanța reține că recurentul G. T. A. a fost citat pentru acest termen cu mențiunea de a achita suma de 272,69 lei taxă judiciară de timbru și 5,3 lei timbru judiciar. Față de neîndeplinirea acestei obligații, instanța din oficiu invocă și pune în discuție excepția netimbrării recursului declarat de G. T. A..
Reprezentanta recurentului reclamant solicită admiterea excepției, anularea ca netimbrat a recursului declarat de G. T. A. și depune la dosar dovada cu privire la achitarea impozitului de către C. D..
Intimata lasă la aprecierea instanței soluția asupra excepției netimbrării recursului declarat de G. T. A..
Instanța pune în vedere reprezentantei recurentului reclamant să certifice copia chitanței depuse la dosar.
Reprezentanta recurentului reclamant arată că nu poate certifica această copie întrucât avocatul titular nu i-a comunicat și originalul chitanței, ci doar copia.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului reclamant solicită admiterea recursului declarat de C. D. F., casarea sentinței și trimiterea dosarului spre rejudecare, iar în subsidiar reținerea cauzei spre rejudecare, cu consecința admiterii acțiunii reclamantului, cu cheltuieli de judecată.
Intimata solicită admiterea recursului declarat de reclamantul C. D. F. și solicită a se avea în vedere că reclamantul este moștenitor după părinți, locuiește în Spania, însă are domiciliul la adresa părinților. De asemenea, reclamantul este cel care a suportat cheltuielile de înmormântare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 2369/2013, pronunțată de către Judecătoria T. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții C. M. V. și C. D. - F., în contradictoriu cu pârâții C. I. și G. T. A. având ca obiect succesiune; s-a respins cererea reconvenționala formulată de pârâtul reclamant reconvențional C. I., în contradictoriu cu reclamanții - pârâți reconvenționali C. M. V. și C. D. – F.; s-a dispus întabularea construcției edificate pe terenul situat în Gligorești nr. 35, înscris în CF 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3, construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită, pe seama defuncților C. D. și M., cu titlu de drept construire; s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul C. D., decedat la data de 25 iulie 1984, se compune din terenul în suprafață de 1007 mp, cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și cota de ½ parte din imobilul construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3.
S–a constatat faptul că moștenitorii acceptanți ai defunctului C. D., decedat la data de 25 iulie 1984 sunt reclamanții C. M. V. și C. D. - F., pârâtul C. I., în calitate de copii, precum și numita C. M., în calitate de soție supraviețuitoare; s-a dispus predarea masei succesorale rămasă după defunctul C. D., decedat la data de 25 iulie 1984 în favoarea reclamanților C. M. V. și C. D. – F. și pârâtul C. I., în cote de ¼ din masa succesorală, fiecare (cota de ¼ din terenul în suprafață de 1007 mp. cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și cota de 1/8 din din imobilul construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3, precum și in favoarea numitei C. M., în cotă de ¼ din masa succesorală (cota parte de ¼ din terenul în suprafață de 1007 mp. cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și cota de 1/8 din imobilul construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3).
S –a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta C. M., decedată la data de 30 ianuarie 2008 se compune din cota parte de ¼ din terenul în suprafață de 1007 mp. cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și cota parte de 5/8 din imobilul construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3)
S –a constatat că moștenitorii acceptanți rămași după defuncta C. M., decedată la data de 30 ianuarie 2008 sunt reclamanta C. M. V. și pârâtul C. I., în calitate de copii ai defunctei.
S –a dispus predarea masei succesorale rămasă după defuncta C. M., decedată la data de 30 ianuarie 2008 în favoarea reclamantei C. M. V. și a pârâtului C. I., în cote egale de ½ din masa succesorală, fiecare, respectiv cota de 1/8 din terenul în suprafață de 1007 mp. cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și cota de 5/16 din imobilul construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3.
S–a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor teren în suprafață de 1007 mp. cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3, astfel: în favoarea reclamantei C. M. V. cota parte de 3/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren și cota parte de 7/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului construcție, în favoarea reclamantului C. D. – F. cota parte de 1/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren și cota parte de 1/8 din dreptul de proprietatea asupra imobilului construcție și în favoarea pârâtului C. I. cota parte de 3/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren și cota parte de 7/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului construcție. Fără cheltuieli de judecată.
In considerentele sentinței, instanța a reținut că potrivit extrasului de carte funciară depus la dosar, imobilul în litigiu este situat din punct de vedere administrativ in com. Luna, ., jud.Cluj și înscris CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3, având destinația „loc de casă”, în suprafață de 1007 mp. Proprietar tabulari asupra imobilului anterior identificat este C. D., în cota de 1/1, cu titlu de drept uzucapiune.
Raportul de expertiză tehnică efectuat extrajudiciar de expert tehnic D. H. atestă că pe terenul înscris CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 a fost edificată o construcție cu destinație casă familială, pe fundații din beton, pereți din cărămidă, acoperiș tip șarpantă din lemn cu învelitoare din țiglă, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită ( fila 36).
Edificarea construcției este confirmată și de certificatul de atestare nr. 1913/15.06.2010 emis de către Primăria . că pe terenul situat în localitatea Gligorești nr. 35 există o construcție edificată în anul 1965.
Potrivit art. 77 din Legea nr. 71/2011, înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil din 2009 vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil din 2009. În conformitate cu art. 76 din Legea nr. 71/2011, dispozițiile art. 876-915 C.civ., privitoare la cazurile, condițiile, efectele si regimul înscrierilor în cartea funciară, se aplică numai actelor si faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse după . Codului civil.
Potrivit art. 492 cod civil din 1864, orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui până ce se dovedește din contra. Acest text de lege instituie o prezumție legala relativă, susceptibilă de a fi răsturnata prin dovada contrara, potrivit căreia o construcție edificata pe un teren se considera a fi fost ridicata de către proprietarul terenului respectiv, în nume propriu si pe cheltuiala sa.
În prezenta cauză, instanța a reținut declarațiile martorilor L. Ș. și C. I., din cuprinsul cărora rezultă că imobilul cu destinația de casă familială a fost edificat de soții C. M. și C. D., componența locuinței fiind păstrată până în prezent, cu excepția unor lucrări, și anume demolarea unui perete și realizarea unui acoperiș din fibră de sticlă, care au fost realizate după decesului lui C. D. (file 110-111).
Această stare de fapt este confirmată și martora Păcuraiu D., care a relatat că imobilul a fost construit de către părinții părților, în timpul vieții acestora. Martora a mai declarat că locuința era compusă din trei camere, bucătărie, cămară și hol și în prezent are aceeași componență, nefiind efectuate extinderi după decesul părinților (fila 121).
Martorii S. C. și N. S. au declarat, de asemenea, că în timpul vieții lui C. D. a fost edificată casa compusă o cameră, bucătărie și o debara, care au fost și finisate, precum și din altă cameră și hol, care au rămas nefinisate. Din declarațiile martorilor S. C. și N. S. mai rezultă pârâtul C. I. a finalizat lucrările de finisaj la imobil ( fila 139-140).
Totodată, martorul Ș. C. I. a arătat că pârâții au renovat două camere, au montat geamuri și uși, au renovat terasa și au construit un acoperiș (file 112, 139-140).
Din analiza declarațiilor martorilor rezultă că pârâtul C. I. nu a reusit sa facă dovada contrarie, potrivit art.492 teza finala Cod.civil, în sensul că proprietarul terenului nu este titularul dreptului de proprietate asupra întregii construcții, întrucât efectuarea lucrărilor de renovare din resurse proprii, nu conduce la răsturnarea prezumției care operează in favoarea proprietarului terenului, ci eventual la dobândirea unui drept de creanță opozabil acestuia.
Potrivit art. 55 alin.11 din Legea nr. 7/1996, în cazul construcțiilor realizate înainte de . Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizației de construire sau, în lipsa acesteia, a certificatului prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, precum și în evidențele fiscale, eliberat de primarul unității administrativ-teritoriale unde este amplasată această construcție și a documentației cadastrale.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat judiciar, autorizația de construire nr._, precum și certificatul de atestare emis de Primăria loc. Luna, instanța va dispune întabularea construcției edificate pe terenul situat în Gligorești nr. 35, înscris în CF 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3, construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită, pe seama numiților C. D. și M., cu titlu de drept construire.
Instanța mai reține că proprietarul tabular C. D. a decedat la data de 25 iulie 1984 în localitatea Luna, jud. Cluj. Actele de stare civilă depuse la dosar mai atestă că numita C. M., născută T. are calitatea de soție supraviețuitoare a defunctului, iar reclamanții C. M. V. și C. D. – F. și pârâții C. I. și G. T. A. sunt descendenți de gradul I ai defunctului .
Ulterior a intervenit decesul numitei C. M., născută T., care a încetat din viață la data de 31 ianuarie 2008, reclamanții C. M. V. și C. D. – F. și pârâții C. I. și G. T. A. având vocație succesorală la moștenire, în calitate descendenți ai defunctei.
În ceea ce privește legea aplicabilă dezbaterii succesiunii, instanța reține că legea aplicabilă în materie de moștenire legală este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii, adică la data decesului celui despre a cărui moștenire este vorba. În acest sens, art. 91 din Legea nr. 71/2011 dispune că moștenirile deschise înainte de . Codului civil din 2009 sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
Cu privire la masa succesorală rămasă după defunctul C. D., decedat la data de 25 iulie 1984, instanța va reține că aceasta se compune din terenul în suprafață de 1007 mp. cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și cota de ½ parte din imobilul construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3.
Instanța constată că nici una din părți nu au acceptat pur si simplu si in mod expres, succesiunea după defunctul C. D. în sensul dispozițiilor art. 689 fraza a II a Cod civil din 1864, potrivit căruia acceptarea este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat, astfel încât trebuie stabilit dacă părțile au acceptat moștenirea în mod tacit, în conformitate cu prevederile art. 689 fraza a II a Cod civil din 1864, potrivit căruia acceptarea este tacită când eredele face un act pe care nu putea să-l facă decât în calitatea sa de erede și care lasă a se presupune neapărat intenția de acceptare.
Instanța reține, în primul rând, că acceptarea tacită a succesiunii de către soția supraviețuitoare C. M. și de către pârâtul C. I. nu este contestată în cauză, din pozițiile procesuale concordante ale părților litigante rezultând că aceștia au intrat în posesia bunurilor din masa succesorală și au efectuat acte de administrare definitivă, care valorează acte de acceptare tacită, comportându-se ca adevărați proprietari.
În ceea ce îi privește pe reclamanții C. M. V. și C. D. - F., instanța, din analiza materialului probator administrat in cauza, reține că și aceștia au acceptat în mod tacit succesiunea după defunctul C. D., având în vedere că din declarațiile martoriilor L. Ș., C. I. și P. D. rezultă că reclamantul C. D. – F. a rămas în casa părintească, iar reclamanta C. M. V. a locuit vremelnic în casa părintească și a preluat bunuri, chiar de valoare redusă, din masa succesorală.
Instanța consideră că aceste împrejurări valorează acte de acceptare tacită, raportat la starea de fapt particulară din prezenta cauză, și anume lipsa bunurilor de valoare din patrimoniul succesoral și stabilirea succesibililor în localități îndepărtate de locul unde erau situate bunurile din masa succesorală.
Cu privire la pârâtul G. T. A., instanța reține ca din probatoriul administrat in cauza nu rezulta nici un act de acceptare tacita a succesiunii după defunctul C. D., astfel că acesta nu are calitatea de moștenitor efectiv după C. D., fiind străin de succesiune prin neacceptare.
Cu privire la activul succesoral al defunctei C. M., instanța a retinut că acesta se compune din cota parte de ¼ din terenul în suprafață de 1007 mp. cu destinația loc de casă, situat în . CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3 și din cota parte de 5/8 din imobilul construcție cu destinația de casă familială, compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 antreu, 1 cămară și 1 terasă acoperită edificată asupra terenului înscris în CF nr. 450 Gligorești, nr. top. 838/2/3, 839/3, 840/3, 841/3 și 845/3).
Instanța reține că acceptarea tacită a succesiunii de pârâtul C. I. nu este contestată în cauză, din pozițiile procesuale concordante ale părților litigante rezultând că acesta a intrat în posesia bunurilor din masa succesorală și a efectuat acte de administrare definitivă, care valorează acte de acceptare tacită.
Cu privire la reclamantul C. D. – F. și pârâtul G. T. A., instanța reține ca din probatoriul administrat in cauza nu rezulta nici un act de acceptare tacita a succesiunii după defuncta C. M., astfel că aceștia nu au calitatea de moștenitori efectivi după aceasta, fiind străini de succesiune prin neacceptare.
În ceea ce o privește pe reclamanta C. M. V., instanța, din analiza materialului probator administrat in cauza, reține că aceasta a acceptat în mod tacit succesiunea după defuncta C. M. având în vedere că declarațiile martorilor rezultă că reclamanta C. M. V. a locuit în casa părintească după decesul mamei sale și a preluat bunuri din masa succesorală.
Raportat la considerentele anterior expuse, instanța a constatat că moștenitorii acceptanți rămași după defuncta C. M., decedată la data de 30 ianuarie 2008 sunt reclamanta C. M. V. și pârâtul C. I., în calitate de copii ai defunctei.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 111 Cod.pr.civ. și art. 669 Cod civil din 1864, a dispus predarea masei succesorale rămasă după defuncta C. Mariapotrivit dispozitivuluui.
Consecutiv, in temeiul art. 26 alin 1 din Legea nr. 7/1996, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate dobândite prin moștenire.
Reclamantul C. D. F. si pârâtul G. T. A. au promovat recurs in termen impotriva sentinței .
Prin recursul formulat pârâtul G. T.-A. a solicitat instanței modificarea sentinței atacate, în sensul stabilirii calității sale de moștenitor acceptant al defunctului C. D., cu consecința predării masei succesorale rămasă după acesta și în favoarea sa și a întabulării în cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra cotei dobândite prin moștenire.
Totodată, solicită obligarea reclamanților C. D.-F. și Csnta M.-V. la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de promovarea prezentului recurs.
În motivarea recursului au fost invocate următoarele motive de nelegalitate si netemeincie:
Instanța de fond a reținut că recurentul nu a făcut acte de acceptare a succesiunii după defunctul C. D., astfel că nu are calitatea de moștenitor efectiv după acesta, fiind străin de succesiune prin neacceptare.
În realitate însă, astfel cum rezultă din actele sale de stare civilă, la data decesului tatălui său era minor, având doar 8 ani; este evident așadar că a continuat să locuiască împreună cu mama sa, numita C. M., în imobilul din litigiu. De altfel, acest aspect rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, fiind recunoscut de către cei doi reclamanți la interogatoriu.
Totodată, pârâtul C. I. nu a contestat calitatea recurentului de moștenitor acceptant al defunctului C. Dinisie.
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Decretul nr. 32/1954 minorii sunt considerați acceptanți sub beneficiu de inventar ai succesiunii.
Raportat la aceste aspecte, instanța de fond în mod greșit a apreciat că este străin de succesiune prin neacceptare.
Așadar, în mod evident se impune modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond, în sensul stabilirii calității subsemnatului de moștenitor acceptant al defuctului C. D., respectiv în sensul predării succesiunii rămasă după acesta și în favoarea sa, precum și a întabulării în cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra cotei părți dobândită prin moștenire.
Prin recursul formulat m reclamantul C. D. F., a solicitat in principal casarea Sentinței civile nr.2369/2013 pronunțata în dosarul nr._ de către Judecătoria T., cu consecința trimiterii spre rejudecarea cauzei, intrucat în baza prevederilor art.304 pct9 C., hotărârea pronunțata este lipsita de temei legal, fiind data cu aplicarea greșita a legii, probele reținute la pronunțarea sentinței menționate nefiind concludente, solicită casarea sentinței cu reținerea cauzei spre judecare, cu consecința admiterii acțiunii reclamantului C. D. F. asa cum a fost inițial formulata.
In motivarea recursului, reclamantul a invocat următoarele motive de nelegalitate si netemeinice a sentinței atacate:
Instanța a reținut ca recurentul C. D. F. nu întrunește condițiile pentru a-i fi predata cota legala succesorala cuvenita, întrucât nu ar fi acceptat expres ori tacit succesiunea după defuncta sa mama, în termenul legal de 6 luni.
Așa cum rezulta din analiza materialului probatoriu, probele reținute în pronunțarea S.C. nr.2369/2013 nu au fost concludente - în sensul ca, în probatoriul administrat în cauza nu exista indicii din care sa reiasă faptul ca recurentul C. D. F. este străin, prin neacceptare, de moștenirea defunctei sale mame C. M.. D. pentru care se impune, în principal casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare în vederea administrării unor astfel de probe care sa fie concludente în soluționarea cauzei dintre părțile litigante.
Cu privire la acest aspect, legal și temeinic ar fi fost ca instanța investita cu soluționarea fondului cauzei, să pună în discuția părților necesitatea suplimentarii probațiunii tocmai pentru dovedirea faptului ca acesta ar fi străin de moștenire prin neacceptarea ei. Aceasta, cu atât mai mult cu cat, interogatoriile de la dosar nu conduc la aceasta idee.
Ba mai mult, unul dintre martori declara ca recurentul a fost prezent la înmormântarea mamei sale, a locuit efectiv în casa părinteasca imediat după deces, (cele câteva zile în care a mai rămas în tara), realizând acte de administrare, care conduc la ideea acceptării tacite a moștenirii.
Recurentul, în calitate de descendent - acceptant tacit al succesiunii mamei sale, a plătit impozitele aferente imobilelor situate în ., jud.Cluj, imobile ce intra în masa succesorala după defuncta C. M., chiar și la 2 ani după decesul mamei sale.
În același sens, acela al acceptării tacite a moștenirii a statuat și Tribunalul Suprem prin Decizia nr. 1792/1989.
Prin decizia menționata, s-a reținut ca potrivit art. 689 C.Civ. acceptarea succesiunii este tacita atunci când eredele face un act pe care nu ar putea sa îl facă decât în calitatea sa de erede și care lasă a se presupune intenția de acceptare. Astfel de acte pot fi: plata de impozite și actele de folosința asupra averii.
În mod asemănător - luarea din succesiune a unor bunuri care prin natura și valoarea lor, și cu gândul de a fi însușite, conduc la ideea conform căreia sunt de natura sa justifice ca au fost făcute în calitate de moștenitor al succesorului.
De asemenea, reîntors în tara, acesta a locuit, în fapt, în acest imobil - aspect consemnat și în declarațiile a doi martori(Solosi C. și Nimas S.). Cu ocazia uneia dintre venirile sale în tara, recurentul și-a refăcut actele de identitate la aceeași adresa indicata .,jud.Cluj.
Imobilul din localitatea Gligoresti, nr.35, jud. Cluj este singurul loc statornic al recurentului pentru perioadele în care se întoarce în tara (acolo locuiește efectiv, plătește impozite și are stabilit dintotdeauna domiciliul), iar din aceasta stare de fapt nu poate fi trasa decât concluzia ca acesta s-a comportat ca un moștenitor acceptant al succesiunii mamei sale.
Un alt act de acceptare tacita a succesiunii este faptul ca a luat bunuri din succesiune(lenjerie de pat), asa cum rezulta din răspunsul acestuia la interogatoriu.
Din punctul său de vedere instanța de fond ar fi trebuit sa pună în discuția părților necesitatea suplimentarii probațiunii, constatând ca în ceea ce privește soluționarea acestui capăt de cerere prima instanța a făcut o insuficienta cercetare a fondului cauzei, reținând în mod greșit ca reclamantul nu are calitatea de succesor al defunctei C. M., și ca ar fi străin de moștenirea acesteia prin neacceptare,s-a raportat la prev.art..304 pct.9 C., se impune admiterea recursului declarat, casata hotărârea atacata cu consecința trimiterii spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța va pune în discuția părților necesitatea administrării unui probatoriu testimonial, precum și a oricăror probe pe care le va considera de cuviința, privind acceptarea în mod tacit a succesiunii după defuncta C. M., în privința reclamantului, motiv pentru care se va proceda la o reanalizare a soluției pronunțate asupra motivului invocat, soluție care va avea o influenta asupra soluționării capetelor de cerere privind vocația succesorala a părților la moștenirea lăsata de către defuncta C. M. și la partajul succesoral.
Totodată, instanța de fond va avea în vedere vocația succesorala a recurentului C. D. F. la moștenirea defunctei C. M. - față de care acesta are calitatea de descendent, iar, dat fiind motivul de casare invocat și faptul ca nu a fost analizat pe fondul cauzei, urmează ca acesta sa fie avut în vedere de către instanța cu ocazia rejudecării, în vederea pronunțării unei soluții unitare.
De asemenea, se menționează ca, toți fiii au fost în acea perioada în plecați în Spania - în dosarul de fond aceștia figurând cu reședințe pe teritoriul străin, fapt ce reiese din declarația numitului L. S. (fila 110 dosar de fond - judecătoria T.).
Nu în cele din urma, un aspect ce suscita interesul în recursul de față, privește mărturisirea efectuata cu ocazia interogatoriului paratului C. I. asimilata unei mărturii - în dosar de fond cu nr._ .
Din mărturia acestuia rezulta faptul ca în cazul de față a avut loc o acceptare tacita a reclamantului C. D. F. în privința moștenirii după defuncta C. M., întrucât doar asa poate fi interpretat un act care dispune în esența lui de bunurile ce compuneau masa succesorala a lui de cujus. Or, dacă recurentul recurentul C. D. F. nu ar fi realizat cel puțin un act de acceptare tacita a masei succesorale, atunci nu ar fi putut sa dispună de bunurile ce o compuneau și sa accepte ca acestea sa ramana în folosința fratelui sau C. I. în considerarea faptului ca acesta a îngrijit-o pe mama lor.
Martorul Ș. C. I., declara următoarele:" paratul C. I. ar fi vorbit cu un vecin sa supravegheze casa și sa curețe curtea. Ulterior am aflat ca reclamantul C. D. nu ar fi de acord și a vorbit cu un alt vecin sa se ocupe de acest lucru" - aspect din care se ințelege că recurentul a făcut acte de acceptare a succesiunii constând din acte de administrare a proprietății.
Chiar daca ne-am limita la probele administrate, acceptarea tacita a moștenirii defunctei sale mame în privința recurentului C. D. F. este evidenta, conducând la recunoașterea calității de succesor cu drepturi depline.
În consecința, solicită în principal, admiterea prezentului recurs în baza motivelor expuse în rândurile precedente, casarea Sentinței civile nr.2369/2013 pronunțata în dosarul nr._ de către Judecătoria T., cu consecința trimiterii spre rejudecarea cauzei, reținând faptul ca probele administrate pentru pronunțarea sentinței menționate nu au fost concludente, iar în subsidiar reținerea cauzei spre judecare și admiterea acțiunii recurentului.
În drept, au fost invocate prevederile art.304 pct.9 C., 299 și urm. C..
Recurentul G. T. A. a fost citat în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Legea 146/1997 cu obligația de achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 255,67 lei și 5,3 lei timbru judiciar până la termenul din 27.11.2014.
La termenul din 27.11.2014, constând că recurentul legal citat, nu a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru comunicată, instanța din oficiu a invocat excepția netimbrării recursului, pe care urmează să o admită fiind întemeiată, raportat la dispozițiilor art. 1 din Legea 146/1997 și în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C. proc. civ. și art. 20 alin. 3 din Legea 147/1997 va anula ca netimbrat recursul pârâtului G. T. A..
Analizând pe fond recursul depus de pârâtul C. D. F., tribunalul constată temeinicia acestuia având în vedere următoarele considerente:
Prin recurs reclamantul critică soluția instanței referitoare la stabilirea moștenitorilor defunctei C. M., in care au fost socotiți moștenitori ai defunctei exclusiv pe reclamanta C. M. V. și pe pârâtul C. I., despre reclamantul C. D. F. apreciindu-se că acesta nu a făcut acte de acceptare a succesiunii.
Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul constată temeinicia motivelor invocate .
Potrivit dispozițiilor art. 689 C. civil acceptarea succesiunii se face prin declarație expresă de acceptare a succesiunii sau prin manifestări de voință care trădează voința neechivocă a însușirii calității de moștenitor.
În privința celorlalți moștenitori, instanța a reținut că aceștia au făcut acte de acceptare a moștenirii constând din folosirea imobilului după decesul mamei.
Din probatoriul administrat in cauză, respectiv declarația martorului Ș. C. I. a rezultat că reclamantul C. D. I. a făcut acte de administrare a bunurilor rămase de pe urma mamei sale C. M., acte constând din aceea că, după ce fratele său C. I. a incredintat unui vecin sarcina de a se ocupa de casă și de grădină in lipsa lor, apelantul, nemulțumit de această măsură, a vorbit cu un alt vecin să se ocupe de casă și grădină.
Or, un astfel de act de administrare a proprietății indică intenția acestuia de însușire a calității de moștenitor al mamei sale.
În răspunsul la interogatoriul, la interogatoru, la intrebarea reclamantului „ Admiteți că după decesul mamei noastre, subsemnații nea-m intâlnit și am discutat cu privire la împărțirea masei succesorale?” pârâtul C. I. a răsuns: „ Nu este adevărta, Toți frații mei s-au exprimat că nu pretind nimic din avereea părinților, urmând ca imobilul din Gligorești nr. 35 să imi rămână mie, pentru că mi-am ingrijit mama și am întreținut-o și am făcut mai multe investitii”.
Față de această mărturie a pârâtului, este întemeiată susținerea recurentului în sensul că această renunțarea la imobilul din Gligorești făcută de el in favoarea în favoarea pârâtului C. I. indică voința sa clară de insușire a calității de moștenitor, căci din această postură de acceptant poți să faci acte de dispoziție in favoarea altui moștenitor.
Față de cele reținute mai sus, apreciem că reclamantul a probat acceptarea tacită a succesiunii după mama sa C. M., astfel incât soluția a fost dată de instanță cu aplicarea greșită a disp. art. 689 Cod civil.
În consecință, sunt incidente in cauză disp. art. 304 pct. 9 Cod pr.civ. motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul că:
Se va constata că moștenitorii acceptanți ai defunctei C. M., decedată la data de 30.01.2008 sunt reclamanții C. M. V. și C. D.-F., precum și pârâtul C. I., in calitate de copii ai defunctei.
Se va dispune predarea masei succesorale având componența reținută in sentință celor trei moștenitori, in cote egale de 1/3 parte fiecare.
Se va dispune intabularea in CF a dreptului de proprietate al moștenitorilor asupra cotei înscrisă pe seama antecesoarei lor C. M., in cote egale, cu titlu de moștenire.
Restul dispozițiilor sentinței vor fi menținute.
În temeiul art. 274 C. proc. civ. vor fi obligați intimații C. I. și G. T. A. să plătească recurentului C. D. F. suma de 268 lei cheltuieli de judecată in recurs reprezentând taxă de timbru si timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția netimbrării recursului declarat de pârâtul G. T. A..
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâtul G. T. A. împotriva sentinței civile nr. 2369/2013 pronunțată în 04.10.2013 în dosar nr._ .
Admite recursul declarat de reclamantul C. D. F. împotriva sentinței mai sus menționate, pe care o modifică in parte, în sensul că:
Constată că moștenitorii acceptanți ai defunctei C. M., decedată la data de 30.01.2008 sunt reclamanții C. M. V. și C. D.-F., precum și pârâtul C. I., in calitate de copii ai defunctei.
Dispune predarea masei succesorale având componența reținută in sentință celor trei moștenitori, in cote egale de 1/3 parte fiecare.
Dispune intabularea in CF a dreptului de proprietate al moștenitorilor asupra cotei înscrisă pe seama antecesoarei lor C. M., in cote egale, cu titlu de moștenire.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obligă intimații C. I. și G. T. A. să plătească recurentului C. D. F. suma de 268 lei cheltuieli de judecată in recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Noiembrie 2014.
Președinte, C.-A. C. | Judecător, D. T. | Judecător, C.-V. B. |
Grefier, G.-C. Ț. |
G.Ț. 03 Decembrie 2014
Red. CB/dact. CȘ
05.02.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 31/2014. Tribunalul CLUJ | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
