Grăniţuire. Decizia nr. 56/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 56/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 4441/305/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 56/A
Ședința publică din data de 17 septembrie 2013
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: - JUDECĂTOR U. G.
JUDECĂTOR: Ö. LORAND A.
GREFIER: K. E.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului formulat de reclamanții C. L., C. Z. și S. G., toți cu domiciliul în ., ., județul C., în contradictoriu cu pârâtele D. L. I., domiciliată în comuna Brăduț, ., județul C. și T. I., cu domiciliul în ., ., județul C., împotriva sentinței civile nr. 1030 din 01 aprilie 2013 a Judecătoriei S. G., pronunțată în dosarul civil nr._, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că a rămas în pronunțare asupra apelului în ședința publică din data de 10 septembrie 2013, potrivit celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Constată că, prin Sentința civilă nr. 1030 din 1 aprilie 2013, Judecătoria Sf. G. a admis în parte acțiunea civilă intentată de către reclamanții C. L., C. Z. și S. G., împotriva pârâților D. I. și T. I., și în consecință:
A stabilit linia de hotar dintre imobilele înscrise în Cf nr._ F., nr top 3034 și nr. cad 3034-C1 și Cf nr._ F. nr. top 192/1 și 193/1 nr. cad. 193/1-C1 și 193/1-C2, pe aliniamentul 2-3-A-B-5-6-7, trasat cu cerneală culoare mov, din anexa 1 al raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată de către N. D.,(proces-verbal de recepție nr.18/14.12.2012 al OCPI C.) care face parte integrantă din dispozitivul sentinței.
A obligat pe pârâți să-și depoziteze gunoiul lichid într-un bazin impermeabil.
A respins capătul de cerere privind demolarea cuptorului.
A obligat pe pârâți să plătească reclamanților suma de 1500 de lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut și motivat în esență următoarele:
Reclamanții sunt moștenitorii lui C. Jozsef și folosesc imobilul înscris în Cf nr._ F., nr top 3034, iar pârâții pe cel înscris în Cf nr.1059 F. 192/1 și 193/1.
Imobilul pârâților rezultă din dezmembrarea vechiului imobil Cf nr.1059 F. nr top 192,193 prin Sent.civ nr.1082/29.04.2002 a Judecătoriei Sf. G..
Esențial în cauză este că prin această sentință nu a fost stabilită linia de hotar dintre aceste imobile decât cea cu nr. top 192/2 și 193/2, care nu are nicio legătură cu procesul pendinte.
Un alt element esențial pentru deslușirea liniei de hotar este aceea că suprafața folosită de către pârâți este de 602 mp, deci cu 5 mp mai puțin decât cea înscrisă în cartea funciară, 607 mp.
Linia de hotar reprezentată pe schiță este pe aliniamentul 3-4-5, gardul-zid nefiind pe același aliniament cu cel vechi, confecționat din scânduri.
Această concluzie se desprinde și din fotografiile de la f.37, 88 și 130, existând o distanță între cuptor și gard, iar în prezent, după construirea zidului, cuptorul intră în zid în acest loc, zidul fiind mai subțire.
Acest fapt a fost constatat și cu ocazia cercetării la fața locului.
În consecință, prima instanță a constatat că poziția cuptorului nu este linia despărțitoare, așa cum a fost trasată de expert ea fiind în această poziție de parțială suprapunere cu zidul, din cauza grosimii lui, fiind de apr. 40 cm.
Trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe în acțiunea în grănițuire are ca premisă verificarea identității hotarului actual (determinat prin semnele exterioare, în măsura în care există) cu cel primordial si nu are ca finalitate decât restabilirea, daca este cazul, a situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate.
În temeiul art. 548 C. civ., instanța de fond a stabilit linia de hotar pe aliniamentul 2-3-A-B-5-6-7, trasată cu cerneală culoare mov, din anexa 1 al raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată de către N. D., (proces-verbal de recepție nr.18/14.12.2012 al OCPI C.).
Petitul de demolare a cuptorului a fost respins, acesta fiind corect amplasat.
Bazinul pentru colectarea gunoiului lichid se află situat în apropierea zidului despărțitor, la o distanță de 0,42 m de limita exterioară a acestuia, iar cu ajutorul unei tije s-a putut constata că fundul nu are prevăzut un strat de beton, doar pereții laterali și planșeul.
Pentru acest motiv, s-a constatat că solul este umed în zona limitrofă și care aparține reclamanților.
Cum acest fapt poate produce prejudicii reclamanților, având consecința unei restrângeri în folosirea terenului, instanța de fond a constatat că acest capăt de cerere este întemeiat și în temeiul art.1073 C.civ, a dispus ca pârâții să-și depoziteze gunoiul lichid într-un bazin vidanjabil impermeabil pentru evitarea curgerii pe terenul lor.
Cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată, instanța de fond a avut în vedere că acțiunea intentată de către reclamanți a fost admisă în parte, dar și dispozițiile art.584 C.civ, potrivit cărora cheltuielile se înjumătățesc, în consecință fiind obligați la plata sumei de 1500 lei.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții C. L., C. Z. și S. G. și au solicitat schimbarea acesteia în sensul admiterii în totalitate a acțiunii introductive de instanță.
În esență, apelanții susțin că linia de hotar a fost stabilită în baza unei expertize greșit întocmite, iar respingerea petitului privind desființarea cuptorului construit pe linia de hotar a fost netemeinic.
Linia despărțitoare dintre proprietăți este, sau cel puțin ar trebuii să fie o linie dreaptă. Această linie de hotar era dreaptă până când apelanții au demolat o parte din gardul despărțitor și au construit cuptorul, respectiv până în anul 2002, când imobilul proprietatea lor a fost dezmembrat, ocazie cu care gardul de pe lângă șură a fost remontat de către pârâți.
Prima instanță nu a cerut de la OCPI documentațiile existente înainte de modificările arătate.
Limita picăturilor de streașină a casei apelanților a fost de 35 cm de la data edificării acesteia cca 102 ani, cu toate acestea expertul a modificat această distanță la 17 cm, care dacă nu ar fi fost modificată de expert ar rezulta o linie despărțitoare dreaptă așa cum este în realitate.
Gardul nou a fost edificat de intimați pe . pe linia despărțitoare dintre cele două terenuri motiv pentru care a fost imposibilă ridicarea gardului despărțitor pe această linie. Fără demolarea cuptorului nu se poate finaliza gardul despărțitor.
În instanța de apel nu au fost administrate probe noi, nefiind propuse de nici una dintre părți, și nu au fost refăcute ori completate probele administrate la prima instanță, instanța de apel având a analiza dovezile și modificările de apărare administrate la prima instanță.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel și actele dosarului în baza art. 295 din Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamanților, a trasat linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul stabilit de expertiza tehnică judiciară administrată în cauză care nu a fost contestată.
A obligat pârâții-intimați să depoziteze apele uzate într-un bazin impermeabil și a respins capătul de cerere a reclamanților vizând demolarea cuptorului care în opinia reclamanților s-ar afla pe linia despărțitoare ale celor două imobile.
Reclamanții-apelanți au promovat prezenta cerere de apel în condițiile în care din materialul probator administrat în cauză, rezultă fără putință de tăgadă că suprafața imobilului folosit de către ei este cu 1034 mp. mai mare decât cea evidențiată în CF, iar suprafața imobilului aflat în proprietatea tabulară a pârâților-intimaților este cu 5 mp. mai mică decât cea înscrisă în CF, iar expertul a arătat că diferența de 5 mp. lipsă din imobilul aflat în proprietatea intimaților se află în folosința apelanților.
Din probatoriul administrat rezultă că apelanții au efectuat fără obținerea autorizațiilor de construire necesare, lucrări de construire a unui gard despărțitor din piatră și cărămidă (gard zid), dintre cele două imobile, lucrări de izolații la casa de locuit, precum și schimbarea în totalitate a acoperișului casei de locuit aflat în folosința acestora, cu extinderea picăturii de streașină spre proprietatea apelanților, motiv pentru care expertiza a relatat că cele 5 mp. lipsă din imobilul proprietatea apelanților se află în folosința acestora.
Prima instanță a reținut în mod legal conform celor redate prin expertiză, că linia de hotar dintre cele două imobile, reprezentată pe schiță este pe aliniamentul 3, 4, 5 gardul zid nefiind pe același aliniament cu cel vechi confecționat din scânduri.
Toate susținerile apelanților cuprinse sunt nefondate și nedovedite în raport cu probele administrate în cauză.
În ceea ce privește amplasamentul cuptorului, a fost construit de mai bine de 30 de ani, nu se află pe linia despărțitoare dintre cele două parcele, ci se află poziționat în integralitatea sa pe terenul intimaților astfel cum rezultă atât din planșele foto existente la dosarul cauzei, din constatările expertizei și a cercetărilor la fața locului.
Așa fiind, instanța de apel constată că apelul de față nu este întemeiat, drept pentru care, pe temeiul art. 296 Cod procedură civilă, îl va respinge, și va păstra sentința atacată, urmând ca apelanții să suporte cheltuielile de judecată făcute în apel de intimați în temeiul art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de reclamanții C. L., C. Z. și S. G. împotriva Sentinței civile nr. 1030/1.04.2013 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Obligă apelanții să plătească intimaților D. I. L. și T. I. suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER
U. G. Ö. L. A. K. E.
Red: U.G./30.09.2013
Tehnored: K.E./30.09.2013
7 expl.
Jud. fond: C. J.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 419/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 147/2013. Tribunalul... → |
|---|
