Plângere contravenţională. Decizia nr. 428/2013. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 428/2013 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 01-10-2013 în dosarul nr. 4621/305/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 428/R
Ședința publică din data de 01 octombrie 2013
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: A. C.
JUDECĂTOR: B. A. D.
GREFIER: P. E.
La ordine fiind pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta - intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ C. împotriva sentinței civile nr. 986 din 26.03.2013 a Judecătoriei Sf. G., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra cauzei de față, au avut loc în ședința publică din 17.09.2013, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 24.09.2013, și apoi pentru data de astăzi, 01.10.2013.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 986 din 26.03.2013, Judecătoria Sf. G. a admis în parte plângerea formulată de către petenta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA R. SA împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 18.09.2012 de către intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ISPECȚIE SOCIALĂ C., a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate în cuantum de 6000 lei, cu sancțiunea avertismentului și a atras atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.10.2012 sub nr._ petenta COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA R. SA a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 18.09.2012 de către intimata AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ISPECȚIE SOCIALĂ C..
În motivarea plângerii se invocă excepția nulității procesului-verbal având în vedere prevederile art. 16 alin. 6 din OG nr. 2/2001, fiind indicate eronat datele privind sediul societății. De asemenea, nu s-a indicat mențiunea privind posibilitatea achitării jumătate din minimul amenzii în termen de 48 ore.
În ceea ce privește fondul se arată că elementele materiale ale faptei contravenționale pentru care petenta a fost sancționată nu există. În acest sens invocă prevederile Ordin nr. 649/2001, apreciindu-se, de asemenea, că prevederile Normativului -051/2001 au caracter de recomandare, urmând a fi avute în vedere măsuri compensatorii de protecție. Or, față de aceste aspecte se arată că și ipoteza din cauză se încadrează în prevederile legale, clădirea în care funcționează Ghișeul Poștal are amplasată pe zidul exterior sonerie.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și alte probe, fiind atașate la dosar copii de pe proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/18.09.2012, proces-verbal de control nr. 208/18.09.2012, anexă la proces-verbal, dovadă comunicare.
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 448/2006, Ordinul nr. 649/2001, OG nr. 2/2001, C. proc. civ.
În temeiul art. 242 alin. 2 C. proc. civ. s-a solicitat judecarea în lipsă.
În conformitate cu dispozițiile art. 36 din OG nr. 2/2001 plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru.
La termenul din data de 28.11.2012 intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii.
În motivare se arată că excepțiile privind nulitatea procesului-verbal nu sunt fondate, solicitându-se respingerea, nulitatea putând fi acoperită prin faptul că pârâtei i s-a comunicat procesul-verbal și a avut posibilitatea să-l conteste în instanță. De asemenea se arată că Legea nr. 448/2006 nu prevede posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 ore.
În ceea ce privește fondul se arată că petenta a fost sancționată potrivit Legii nr. 448/2006, clădirea unde petenta își desfășoară activitatea fiind de utilitate publică, trebuind astfel să asigure accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. Legea a intrat în vigoare din anul 2007 iar petenta avea obligația să se conformeze normelor de drept european spre a adapta construcția.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și martori.
La termenul din data de 16.01.2013 instanța de fond a încuviințat proba cu înscrisuri și martori. Astfel, au fost atașate la dosar copii de pe proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/18.09.2012, proces-verbal de control nr. 208/18.09.2012, anexă la proces-verbal, dovadă comunicare, informații furnizate de ORC. La termenul din data de 13.02.2013 a fost audiată martora S. A., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
La termenul din data de 20.03.2013 Judecătoria a calificat excepția nulității procesulu-verbal ca și apărare de fond, aspectele învederate urmând a fi avute în vedere odată cu soluționarea pe fond a plângerii.
Analizând actele și lucrările existente la dosarul cauzei instanța de fond a reținut că la data de 18.09.2012 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă însumă de 6000 lei în temeiul art. 100 alin. 1 lit. b din Legea nr. 448/2006.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, s-a solicitat anularea, învederându-se nerespectarea prevederilor art. 16 din OG nr. 2/2001, nefiind indicat corect sediul contravenientei și lipsa mențiunii privind posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore.
Sub aceste aspecte se reține că potrivit art. 16 alin. 4 din OG nr. 2/2001 în situația în care contravenientul este persoană juridică în procesu-verbal se vor face mențiuni cu privire la (…) sediul (…), art. 17 din același act normativ sancționând cu nulitatea lipsa mențiunilor privind denumirea și sediul.
Într-adevăr în procesul-verbal . nr._/18.09.2012 s-a reținut săvârșirea faptei sancționate în sarcina petentei Compania Națională Poșta R. SA, fiind indicat ca și sediu al acesteia adresa din București, .. 6, . informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului rezultă că sediul societății petente este situat în București, ., . 2.
Însă, instanța de fond a apreciat că în cauză, pe de o parte, nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind în prezența unei lipse a indicării contravenientei și pe cale de consecință a unei nulități necondiționate de vătămare. Având în vedere că prin actul constatator s-a indicat eronat adresa privind sediul petentei, instanța de fond a constatat că nulitatea poate interveni doar în cazul în care se face dovada unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Față de aceste aspecte, se reține că partea a luat cunoștință de actul sancționator și a fost în măsură să formuleze plângere în termen. Tot astfel, se reține că în procesul-verbal au fost indicate corect celelalte elemente de identificare pentru corecta determinare a persoanei sancționate. De asemenea, din declarația martorei S. A. rezultă că datele privind adresa petentei au fost luate de către agenții constatatori de pe o adresă emisă de Poștă.
Or, ținând seama de aceste aspecte, Judecătoria a apreciat că în cauză nu s-a efectuat dovada existenței unei vătămări pentru a cărei înlăturare să se impună constatarea ineficacității actului constatator.
Potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: (…) posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate (…). Însă, urmează a se constata că prevederile Legii nr. 448/2006 în temeiul căreia petenta a fost sancționată, nu prevăd o astfel de posibilitate. În consecință, nu există nici pentru organul constatator obligația înserării mențiunilor privind posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 ore.
Așadar, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal . nr._/18.09.2012 a fost încheiat cu respectarea cerințelor de legalitate impuse de OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, se reține că potrivit art. 62 alin. 1 din Legea nr. 448/2006 clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători și peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, telefoanele publice, mediul informațional și comunicațional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
În conformitate cu art. 100 alin. 1 lit. b din același act normativ constituie contravenție nerespectarea dispozițiilor (…) art. 61 – 64 (…).
În procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/18.09.2012 s-a menționat că în urma controlului efectuat s-a constatat că imobilul nu este adaptat astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la mediul fizic.
Prin apărările formulate petenta a invocat prevederile Ordinului nr. 649/25.04.2001 privind aprobarea Normativului NP 051/2001. Conform acestor dispoziții dispozițiile normativului se vor aplica la proiectarea investițiilor noi, iar în cazul modernizării, reamenajării, consolidării sau reparațiilor investițiilor existente au caracter de recomandare.
Însă, instanța de fond nu poate aprecia aceste aspecte ca fiind de natură a exonera petenta de răspundere. Pe de o parte, prevederile art. 62 din Legea nr. 448 au fost edictate ulterior dispozițiilor Ordinului nr. 649/2001, modificându-le implicit. Mai mult, obligativitatea adaptării clădirilor în măsură să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap este prevăzută de normele unui act normativ cu forță juridică superioară prevederilor Ordinului nr. 649/2001. Or, în caz de conflict de norme sunt aplicabile cele prevăzute de actul normativ cu caracter superior, în cauză de față Legea nr. 448/2006.
În ceea ce privește starea de fapt, din declarația martorei S. A. rezultă că sediul Poștei este situat la parte, însă sunt 4 scări, nefiind amplasată rampă.
Având în vedere aceste aspect, din probele administrate rezultând, în esență, că imobilul în care își are sediul oficiul Poștal din . adaptat în așa mod încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap, aspect necontestat nici de către petentă, Judecătoria a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin. 1 lit. b din Legea nr. 448/2006.
În ceea ce privește sancțiunea, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede că la aplicarea acesteia vor fi avute în vedere limitele amenzii prevăzute de actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului, fiind necesară ca sancțiunea să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Sub acest aspect, urmează a se avea în vedere că din declarația martorei rezultă că, chiar dacă nu este montată rampă este montată o sonerie, iar dacă se sună angajatul iese și primește corespondența.
Așadar, având în vedere că societatea petentă deși nu s-a conformat obligațiilor prevăzute de art. 62 din Legea nr. 448/2006 nu a stat în pasivitate, luând măsuri compensatorii pentru a permite accesul și a persoanelor cu handicap la serviciile poștale oferite, constatându-se, de asemenea, că oficiile comunale își desfășoară activitatea în clădiri vechi, de multe ori amenajarea acestora astfel să corespundă cerințelor legale nefiind posibilă, ori este posibilă doar cu costuri mari, instanța de fond a apreciat că sancțiunea aplicată respectiv amendă în sumă de 6000 lei este disproporțională față de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite.
Față de aceste aspecte, instanța de fond a admis plângerea, și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului. În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, Judecătoria Sf. G. a atras atenția petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs intimata-recurentă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ C., solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea cererii de recurs se arată că motivele reținute de instanța de fond în cuprinsul considerentelor sentinței sunt criticabile deoarece potrivit art 62 alin 1 din Legea nr 448-2006, clădirile de utilitate publică trebuie să fie astfel adaptate încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap. La momentul soluționării cauzei, instanța a interpretat greșit legea, considerând că o simplă sonerie și semnul marcant internațional aferent persoanelor cu handicap rezolvă problema accesibilității respectivelor persoane într-o clădire de utilitate publică. Însă instituția petentă trebuia să aibă o rampă de acces care să permită . a persoanelor cu handicap, iar nu o simplă sonerie și un semn distinct, apreciază recurenta.
În drept, au fost invocate prevederile art 304 pct 9 și art 304 indice 1 C p civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul apreciază recursul ca fiind nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în cele ce urmează.
Astfel, se constată că petenta-intimată Compania Națională Poșta R. SA a fost sancționată cu amendă contravențională de 6000 lei în temeiul art 100 alin 1 lit b din Legea nr 448-2006, pentru faptul că nu a adaptat clădirea poștei din B. astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap în incinta respectivă.
În mod corect instanța de fond a apreciat că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, potrivit cerințelor impuse de OG nr 2-2001.
Apoi, în urma analizării probelor administrate în cauză, instanța s-a pronunțat, corect asupra temeiniciei celor consemnate în cuprinsul procesului-verbal contestat. S-a reținut astfel de către Judecătorie, în mod just, că petenta a săvârșit contravenția descrisă de agentul constatator.
Instanța de fond a procedat în continuare la analizarea modului de individualizare a sancțiunii contravenționale. În legătură cu acest aspect, Judecătoria a reținut că partea petentă, deși nu s-a conformat obligațiilor impuse de art 62 din Legea nr 448-2006, nu a stat totuși în pasivitate, montând o sonerie pentru persoanele cu handicap, care sună, iar un angajat al poștei iese și primește corespondența. Martora din a cărei declarație au rezultat aceste împrejurări de fapt, a declarat, de asemenea, că în comună există o singură persoană în scaun cu rotile. Astfel fiind, reținând totodată că petenta nu a mai fost sancționată anterior pentru aceeași faptă, instanța de fond a apreciat, în mod corect, că amenda de 6000 lei este disproporționată față de gradul de pericol social concret al faptei, ca urmare a dispus înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Sentința pronunțată de instanța de fond este așadar temeinică și legală, motivele de recurs fiind nefondate. Este adevărat că fapta contravențională există, însă, instanța de fond, analizând criteriile prevăzute de art 21 alin 3 din OG nr 2-2001 a dispus, în mod legal înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Această soluție a instanței nu înlătură însă obligația petentei de a intra în legalitate, în sensul de a construi rampa de acces pentru persoanele cu handicap, în caz contrar riscând să fie din nou amendată pentru aceeași faptă.
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul apreciază recursul ca fiind nefondat, urmând a dispune, în temeiul art 312 alin 1 C p civ respingerea acestuia, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca fiind nefondat recursul declarat de recurenta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ C. împotriva sentinței civile nr. 986/26.03.2013 a Judecătoriei Sf G., pe care o păstrează.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 01.10.2013.
Președinte, Judecători, Grefier,
D. C. A. C. B. A. D. P. E.
Red.D.C./15.10.2013
Tehnored.P.E./17.10.2013
Jud. fond. – B. K. Agota
2 exp.
| ← Actiune in regres. Decizia nr. 441/2013. Tribunalul COVASNA | Fond funciar. Decizia nr. 128/2013. Tribunalul COVASNA → |
|---|
