Fond funciar. Sentința nr. 2226/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2226/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 2560/305/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.123/A
Ședința publică din data de 24 martie 2015
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: D. C.
GREFIER: P. E.
La ordine fiind pronunțarea asupra apelului declarat de petentul B. M. împotriva sentinței civile nr. 2226 din 23.10.2014 a Judecătoriei Sf. G., pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că dezbaterile asupra cauzei de față, au avut loc în ședința publică din 17.03.2015, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 24.03.2015.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 2226 din 23.10.2014, Judecătoria S. G. a respins cererea formulată de reclamantul B. M., domiciliat în com. Ozun, ., județ. C. în contradictoriu cu pârâții C. Județeană C., cu sediul în Sf. G., P-ța Libertății, nr. 4, județ. C.; C. L. Ozun, cu sediul în Ozun, .. 75, județ. C. și B. C., domiciliat în Ozun, .. 101, ., ., județ. C..
A luat act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea formulată și precizată de reclamantul B. M., înregistrată sub nr. dosar civil_ /06.06.2013 în contradictoriu cu intimatele C. Județeană C., C. L. Ozun și B. C. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună modificarea Titlurilor de Proprietate nr._/2008 și_/2004 în sensul înscrierii alături de B. M. sen. și soția acestuia B. M..
În motivarea acțiunii, reclamantul arată, în esență că, terenurile din titlurile de proprietate indicate mai sus, au aparținut părinților săi B. M. sen și soției B. M., mama reclamantului, fiind terenuri achiziționate în timpul căsătoriei, înainte de cooperativizare, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat doar după B. M. sen, fiind omisă soția sa; interesul său fiind acela că s-a stabilit că a acceptat succesiunea după mamă, fiind decăzut din drepturile succesorale după tatăl său pe numele căruia s-au reconstituit drepturile de proprietate asupra terenurilor.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea, în drept, pe disp. art. 11 – Legea nr. 18/1991.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
C. Județeană C. a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii reclamantei, arătând, în fapt, că în ceea ce privește TP nr._/2004, pentru suprafața de 8 ha și 3526 mp teren agricol, situat în satul Lisnău, . formulată o singură cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, de către B. M., în calitate de fost proprietar al terenului solicitat. Cererea poartă doar semnătura acestuia, fiind înregistrată la Consiliul Popular Comunal Ozun sub nr. 1745/12.03.1991.
Această cerere a fost validată prin Hotărârea Comisiei județene C. nr. 65/1991, anexa 2a/85.
De asemenea, în ceea ce privește TP nr._/2008, pentru suprafața de 1137 mp, având destinația curți construcții, situată în intravilanul satului Lisnău, . formulată o singură cerere de atribuire, de către B. M., fiiind semnată de acesta, înregistrată la Primăria comunei Ozun sub nr. 7357/21.10.2008.
Cererea nr. 7357/2008 a fost propusă spre validare prin art. 1 al Hotărârii Comisiei locale Ozun nr. 4/2008 și validată prin art. 12 al Hotărârii Comisiei județene C. nr. 701/2008.
Potrivit disp. art. 8 alin. (3) Legea 18/1991 - stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, iar potrivit art. 13 alin. (1) din H.G. nr. 131/1991 în vigoare la data soluționării cererii nr. 1745/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, formulata de fiecare persoana îndreptățită, iar când sunt mai mulți moștenitori cererea se poate face și în comun, fiind semnată de fiecare.
În ceea ce privește soluționarea cererii nr. 7357/21.10.2008 potrivit disp. art. 11 alin. 1 H.G. nr. 890/2005 se impune formularea unei cereri de către fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar.
Față de acestea, cererea reclamantului nu este admisibilă, soția sa B. M., nu a depus o astfel de cerere.
Pârâtul B. C. a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii reclamantului arătând că, terenurile la care face referire au fost cumpărate de tatăl lor înainte de căsătorie, apoi s-au încheiat acte de mână cu vânzătorii, apoi acesta a intrat în CAP cu aceste terenuri când era căsătorit; motivele în baza cărora a formulat reclamantul prezenta acțiune nu au fost relevate în numeroasele procese purtate și nici în fața notarului în 2008-2009.
Analizând actele și lucrările cauzei, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:
Reclamantul B. M. și pârâtul B. C. sunt frați, părinții acestora fiind defuncții B. M. (decedat la 15.08.1996) și B. M. (decedată la 06.06.2005), care s-au căsătorit la 14.07.1945.
Potrivit actelor de vânzare cumpărare, având ca obiect terenuri, încheiate sub semnătură privată în anii 1948 (f. 84, 85), 1956 (f. 89) 1962 (f. 210 +verso) cei doi soți au cumpărat mai multe terenuri, ulterior colectivizate, pe care defunctul B. M. sen. în 1991 le-a declarat, fiind înscrise în Registrul Agricol al comunei Ozun, .> Astfel, defunctul B. M. sen. la 25.02.1991 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu care a intrat în CAP, cerere semnată personal, formulată în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor colectivizate.
Procesul de colectivizare a terenurilor agricole s-a realizat în perioada 1949–1962 interval de timp când antecesorii reclamantului și pârâtului erau căsătoriți, fiind soț-soție defuncții B. M. și B. M., iar terenurile cooperativizate au fost patrimoniul familiei,
În anul 1991 defunctul B. M. sen. a formulat cerere de reconstituire, dată la care relația de căsătorie exista, nefiind desfăcută, astfel că, există prezumția legală (relativă) a mandatului tacit între soț, aceasta unul din soți acționează nu numai în nume propriu, ci și ca reprezentant al celuilalt soț, legiuitorul prezumând că soții și-au dat reciproc mandat de reprezentare pentru exercitarea actelor de administrare, de folosință și de dispoziție asupra bunurilor comune.
Prin TP nr._/2008, s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctului B. M. sen. asupra a 1137 mp, având destinația curți construcții, situată în intravilanul satului Lisnău.
Prin TP nr._/2004, s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctului B. M. sen. asupra a 8 ha și 3526 mp teren agricol, situat în satul Lisnău, .> Reclamantul B. M. nu a făcut dovada că a contestat propunerile Comisiei Locale Ozun și cele de validare aleComisiei Județene C., invocând cele susținute în prezenta cauză, astfel că, s-au emis titlurile de proprietate pe numele tatălui defunct, intrând în circuitul civil.
Prin sentința civilă nr. 2352/17.10.2011 a Judecătoriei Sf. G. pronunțată în dosarul civil nr._ s-a dezbătută succesiunea după defuncții B. M. și B. M., fiind sistată starea de indiviziune cu privire la terenurile înscrise în titlurile de proprietate nr._/25.08.2004 și nr._/02.12.2008, constatându-se că din masa succesorală a defunctei sale mame B. M., face parte cota de ¼ parte din imobilul înscris în TP nr._/2008 și cota de ¼ parte din imobilul înscris în TP nr._/2004, cote obținute în calitate de soție supraviețuitoare, la dezbaterea succesiunii soțului său defunct, iar moștenitorii acesteia sunt fii săi, în calitate de descendenți, respectiv, reclamantul B. M. și pârâtul B. C., care moștenesc o cotă de 1/8 fiecare.
Împotriva acestei sentințe s-a formulat recurs de către reclamantul B. M., ce s-a respins prin decizia nr. 280/R/15.05.2012 a Tribunalului C.. Acesta fiind nemulțumit de soluția instanței a formulat cerere de revizuire soluționată prin respingerea acesteia ca inadmisibilă, prin decizia civilă nr. 581/R/2012 a Tribunalului C..
Relativ la cele stabilite de instanța de judecată prin hotărârea indicată mai sus, intimata C. Județeană C. a invocat excepția puterii de lucru judecat, față de care instanța de fond a reținut că, odată ce o hotărâre judecătorească a fost dată și nu a fost reformată prin căile legale de atac, se prezumă că, ea consacră adevăratele raporturi juridice ce există între părțile ce au purtat procesul, hotărârea bucurându-se de o prezumție absolută de adevăr, pentru asigurarea stabilității raporturilor juridice ca element esențial al preeminenței dreptului, principiu consacrat și în jurisprudența CEDO, în prezenta cauză instanța aflându-se în imposibilitatea de a contrazice hotărârile irevocabile anterioare.
Pentru aceste considerentele, instanța de fond a respins cererea formulată de reclamantul B. M. și a luat act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal reclamantul B. M. solicitând anularea hotărârii, admiterea acțiunii și modificarea titlurilor în litigiu.
În motivarea apelului se arată,în esență, căprima instanță nu a făcut o analiză temeinică a materialului probator și a respins cererea sa de corectare a titlurilor de proprietate în sensul înscrierii în aceste titluri și a mamei sale B. M., alături de tatăl său B. M.. Se arată că terenurile înscrise în titlurile de proprietate au fost cumpărate de tatăl său în timpul căsătoriei, prin urmare acestea constituiau bunuri comune ale soților, astfel că și mama sa trebuia înscrisă în titlu ca și proprietară a terenurilor. Această cerere nu a mai fost niciodată judecată, prin urmare excepția puterii de lucru judecat este neîntemeiată.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Intimata C. Județeană C. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a depus în apărare la dosar la data de 16.01.2015 întâmpinare (f. 13) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării se arata că în fapt, prima instanță a analizat cauza sub toate aspectele, hotărârea fiind legală și temeinică. Prin sentința civilă nr. 2352/2011 s-a dezbătut succesiunea după defuncții B. M. și B. M. și s-a constatat că din masa succesorală a defunctului B. M. fac parte și terenurile înscrise în titlurile de proprietate nr._/2008 și_/2004. Instanța a stabilit de asemenea că B. M. este străin de succesiune prin neacceptare. S-a mai constatat de asemenea că din masa succesorală a defunctei sale mame B. M., face parte cota de ¼ parte din imobilul înscris în TP nr._/2008 și cota de ¼ parte din imobilul înscris în TP nr._/2004, iar moștenitorii acesteia sunt fii săi, în calitate de descendenți, respectiv, reclamantul B. M. și pârâtul B. C., care moștenesc o cotă de 1/8 fiecare. Prin urmare sentința civilă nr. 2352/2011 are putere de lucru judecat în prezenta cauză bucurându-se de o prezumție absolută de adevăr și neputând fi contrazisă printr-o altă hotărâre.
Părțile nu au depus înscrisuri noi în apel.
Analizând sentința atacată, prin raportare la actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, în mod corect a reținut prima instanță faptul că, în anul 1991, defunctul B. M. sen. a formulat cerere de reconstituire pentru mai multe terenuri. La data respectivă, acesta era căsătorit cu B. M.. În urma cererii formulate, prin TP nr._/2008, s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctului B. M. sen. asupra a 1137 mp, având destinația curți construcții, situată în intravilanul satului Lisnău, iar prin TP nr._/2004 s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctului B. M. sen. asupra a 8 ha și 3526 mp teren agricol, situat în satul Lisnău, .> Se impune precizarea că niciunul dintre soți nu a contestat propunerile Comisiei Locale Ozun și cele de validare aleComisiei Județene C..
În anul 2009, apelantul B. M. a formulat acțiune de dezbatere a succesiunii după mama sa B. M., înregistrată sub nr. dos._, iar în același dosar, fratele său, B. C., a formulat cerere reconvențională solicitând dezbaterea succesiunii și după tatăl lor B. M., indicând masa succesorală a acestuia, incluzând și terenurile înscrise în titlurile în litigiu ( fila 149 dos fond).
Tribunalul reține că, în cadrul respectivului dosar, apelantul B. M. nu a formulat nicio cerere privitoare la constatarea calității de bun comun a terenurilor înscrise în titlurile de proprietate nr._/25.08.2004 și nr._/02.12.2008, respectiv a faptului că aceste bunuri au constituit proprietatea comună a părinților săi și nu au aparținut numai tatălui său. Or, în ciuda faptului că titlurile au fost emise numai pe numele defunctului B. M., dacă terenurile menționate în acestea erau bunuri comune, așa cum susține apelantul, această constatare a caracterului de bun comun putea fi făcută de către instanță cu ocazia dezbaterii succesiunii, fără a fi necesară modificarea celor două titluri.
Însă, reclamantul B. M., cu toate că a fost reprezentat de avocat, nu a înțeles să formuleze nicio cerere în sensul constatării că terenurile înscrise în cele două titluri sunt bunuri comune și nu bunuri proprii ale defunctului B. M. sen., pentru a fi incluse în întregime în masa succesorală a acestuia, iar din masa succesorală a mamei sale face parte și cota de ½ din terenuri. În dosarul respectiv (atașat la prezentul dosar) reclamantul a cerut includerea în masa succesorală a mamei sale doar a mai multe bunuri mobile enumerate în sentința respectivă. Niciunul dintre argumentele invocate în prezenta cerere cu privire la caracterul de bun comun al terenurilor nu a fost supus atenției instanței ce a judecat dezbaterea succesiunii.
Nici cu ocazia formulării recursului în dosarul respectiv reclamantul B. M. nu a invocat motive de recurs cu privire la aceste aspecte.
Astfel, în mod corect a reținut prima instanța că prin sentința civilă nr. 2352/17.10.2011 a Judecătoriei Sf. G. pronunțată în dosarul civil nr._ s-a dezbătut succesiunea după defuncții B. M. și B. M., fiind sistată starea de indiviziune cu privire la terenurile înscrise în titlurile de proprietate nr._/25.08.2004 și nr._/02.12.2008, constatându-se că din masa succesorală a defunctei sale mame B. M., face parte cota de ¼ parte din imobilul înscris în TP nr._/2008 și cota de ¼ parte din imobilul înscris în TP nr._/2004, cote obținute în calitate de soție supraviețuitoare, la dezbaterea succesiunii soțului său defunct, iar moștenitorii acesteia sunt fii săi, în calitate de descendenți, respectiv reclamantul B. M. și pârâtul B. C., ce moștenesc fiecare o cotă de 1/8.
În prezentul litigiu reclamantul a solicitat instanței să dispună modificarea Titlurilor de Proprietate nr._/2008 și_/2004 în sensul înscrierii alături de B. M. sen. și a soției acestuia B. M., terenurile fiind bunuri comune.
În acest sens, tribunalul constată că s-a reținut cu putere de lucru judecat faptul că terenurile înscrise în cele două titluri fac parte doar din masa succesorală a defunctului B. M., tatăl apelantului, respectiv au fost bunurile acestuia. Puterea de lucru judecat constituie un efect al hotărârii judecătorești care împiedică părțile să mai repună în discuție drepturile lor într-un alt litigiu. Prin urmare, toate susținerile apelantului, formulate în cadrul cererii de apel, cu privire la caracterul de bun comun al terenurilor nu mai pot fi analizate de către instanță întrucât au intrat în puterea lucrului judecat.
Cu alte cuvinte, dacă anterior instanțele de judecată, în limitele cererilor cu care au fost învestite de către însuși reclamantul, au hotărât că terenurile respective au constituit bunul propriu al tatălui iar mama sa doar a moștenit de pe urma soțului său o cotă parte din aceste terenuri, prezenta instanță nu mai poate veni și decide în alt fel.
Pe cale de consecință, reținând că prima instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, având suport în probele administrate, în mod corect fiind respinsă cererea formulată de reclamantul B. M., tribunalul constată că apelul este nefondat, văzând și preved. art. 480 NCpc. urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul B. M. împotriva sentinței civile nr. 2226/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria S.-G. pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2015
Președinte, Judecător, Grefier,
A. C. D. C. P. E.
Red.A.C./07.04.2015, Tehnored.P.E./08.04.2015, 6 exp.
Jud. fond. - M.-KOVÁCS I.
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 196/2015. Tribunalul COVASNA | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 29/2015.... → |
|---|
