Plângere contravenţională. Hotărâre din 05-06-2015, Tribunalul COVASNA

Hotărâre pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 1795/322/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL C.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 268/A

Ședința publică de la 5 iunie 2015

Completul constituit din:

Președinte: B. A. D.

Judecător: V. I. A.

Grefier: V. E.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de intimatul UAT POIAN împotriva sentinței civile nr. 68 din 29 ianuarie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu S. în dosarul nr._ .

La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22 mai 2015, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul art. 396 alin.(1) Cod procedură civilă în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 27 mai 2015, când având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 5 iunie 2015.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 68 din 29 ianuarie 2015 a Judecătoriei Tg. S. s-a admis plângerea formulată de petentul T. V.,cu domiciliul în ., județul C., în contradictoriu cu intimata Primăria comunei Poian,cu sediul în . și s-a dispus anularea procesul-verbal de contravenție nr. 2771, încheiat la data de 24.09. 2014, de primarul comunei si a fost exonerat petentul de la plata amenzii în cuantum de 1.000 lei.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că acesta nu îndeplinește condițiile de fond și de formă reglementate de OG nr.2/2001 modificată, ce reprezintă dreptul comun în materie contravențională, în speță fiind încălcate prevederile art. 16 alin.7 și art. 17 din acest act normativ.

Instanța de fond a reținut că actul întocmit în lipsa contravenientului nu este semnat de nici un martor asistent, iar motivul lipsei acesteia nu a fost indicat prin actul contestat.

În procesul-verbal întocmit nu este descrisă fapta pentru care i s-a aplicat sancțiunea amenzii în sumă de 1000 lei, de altfel nefiind administrat nici un material probatoriu pentru dovedirea pretinsei fapte reținute în sarcina petentului.

Pe de altă parte s-a reținut de instanța de fond că a fost depusă la dosar copia autorizației de construire nr. 241 din 05.11.2014 pentru executarea lucrărilor de construire a unei anexe gospodăresti, șopron pentru utilaje agricole, fapt ce golește de conținut procesul verbal încheiat.

Pentru considerentele expuse, prima instanță a constatat că în cauză nu a fost răsturnată cu succes prezumția de nevinovăție al petentului, motiv pentru care a admis plângerea formulată și a dispus anularea procesul-verbal de contravenție nr. 2771, încheiat la data de 24.09. 2014, de primarul comunei și a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale, în cuantum de 1000 lei.

Fără cheltuieli de judecată, onorariul avocațial nu a fost dovedit.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel U. A. Teritorială Poian prin care a solicitat schimbarea în tot a sentinței de fond în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de contravenient împotriva procesului verbal de contravenție nr. 2771 din 24 septembrie 2014, cu cheltuieli de judecată ivite în ambele instanțe.

Apelanta critică sentința pe faptul că motivul de nulitate invocat pe baza prevederilor art. 16 alin.7 nu are aplicabilitate, deoarece contravenientul nefiind prezent, agentul constatator nu avea cui să pună în vedere dispozițiile acestui text și nu avea cum să menționeze dacă avea eventuale obiecțiuni.

Cu privire la celălalt motiv de nulitate bazat pe dispozițiile art. 19 din OUG nr. 2/2001, apelantul arată că cerințele acestui text de lege nu prevede că sancțiunea este nulitatea actului.

S-a mai arătat că cele consemnate în cuprinsul procesului verbal de contravenție sunt reale, având în vedere că ulterior contravenientul a făcut demersuri și a obținut autorizație de construire pentru edificiile realizate.

Astfel, obținerea autorizației de construire ulterior aplicării sancțiunii contravenționale nu va putea influența legalitatea actului contestat.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 446 și următoarele Cod procedură civilă.

Intimatul-petent T. V. prin întâmpinarea formulată la data de 18 martie 2015 (f.12) a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond.

Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate de apelant cât și în baza dispozițiilor art. 476, art. 477 Cod procedură civilă și art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

Astfel, tribunalul constată că prin procesul verbal de contravenție nr. 2771 din 24 septembrie 2014, întocmit de primarul Comunei Poian, intimatul-petent T. Vilmoș a fost sancționat contravențional în baza dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 50/1991 cu amendă în cuantum de 1000 lei, reținându-se că acesta a construit la adresa din localitatea Poian, nr. 418 un grajd. S-a mai dispus ca petentul să oprească executarea lucrării și să obțină autorizație de construire până la data de 24 noiembrie 2014.

În ceea ce privește critica referitoare la faptul că instanța de fond a reținut că procesul verbal nu îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzute de OG nr. 2/2001, tribunalul reține că potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Art.17 din același act normativ prevede că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Or, în urma analizării conținutului procesului verbal contestat, tribunalul constată că agentul constatator din cadrul apelantei a descris în mod detaliat fapta săvârșită de intimatul petent T. V., respectiv că acesta a construit un grajd fără a deține autorizație de construire deși i s-a pus în vedere să o obțină.

Cu privire la faptul că lipsesc obiecțiunile petentului din procesul verbal și că acesta nu este semnat de un martor, tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 tezele a II-a și a III-a din OG nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, caz în care procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Totodată, alin. 3 al art. 19 din OG nr. 2/2001 prevede că în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Rolul martorului asistent este acela de a confirma modalitatea de întocmire a procesului verbal și faptul că la întocmirea acestuia contravenientul nu era prezent sau a refuzat să semneze, asigurându-se astfel un plus de protecție a drepturilor contravenientului, neexistând obligația de a proba prin martori fapta contravenientului, dacă această faptă este probată prin alte mijloace probatorii.

De altfel, chiar și în lipsa acestei mențiuni, nesemnarea procesului verbal de un martor asistent atrage doar nulitatea relativă a procesului verbal contestat, care condiționează anularea actului de dovada unei vătămări suferite de petent. Or, această vătămare nu există, din moment ce petentul a avut posibilitatea de a contesta în fața instanței situația de fapt reținută de agentul constatator.

Așadar, prima instanță în mod greșit a interpretat dispozițiile art. 16 și următoarele din OG nr. 2/2001 cu privire la lipsa semnăturii martorului din actul atacat. Cu privire la lipsa obiecțiunilor din cuprinsul actului contestat, tribunalul reține că prin decizia nr. 22/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din OUG nr.2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.

În consecință, tribunalul reține că procesul verbal de constare și sancționare a contravențiilor nr. 2177/24.09.2014 conține toate mențiunile ale căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută, conform dispozițiilor art.17 din O.G. nr. 2/2001. Se constată că, agentul constatator din cadrul UAT Poian a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și a semnat actul încheiat.

În ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, tribunalul constată că intimatul-petent a obținut la data de 29 august 2014 certificat de urbanism nr. 364 pentru obținerea autorizației de construire pentru anexă gospodărească-șopron pentru utilaje agricole ( f.8 dosar fond).

La data de 4 august 2014, intimatul-petent T. V. a fost somat de apelantă să îi prezinte în 48 ore autorizația de construire pentru anexele pe care le-a realizat la imobilul situat în . ( f.16 dosar fond)

La data de 5 noiembrie 2014, petentul a obținut autorizația de construire nr. 241 prin care a fost autorizat să execute lucrările de construire pentru anexă gospodărească–șopron pentru utilaje agricole la imobilul situat la nr. administrativ 413 din .).

Așadar, fapta intimatului –petent T. Vilmoș de a construi o anexă gospodărească-șopron pentru utilaje fără a deține în prealabil autorizație de construire întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 26 din Legea nr. 50/1991.

Potrivit articolului 26 alin.(1) din Legea nr. 50/1991, constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:

a) executarea sau desființarea, totala ori parțiala, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant; b) executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor și executant;.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța de control judiciar va avea în vedere că potrivit dispozițiilor art. 21 alin.3 din OG. 2/2001 – «Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar conform art. 7 alin.3 din OG nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravențională constând în avertisment poate fi aplicată chiar și în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenție nu ar prevedea o astfel de sancțiune.

Tribunalul reține că petentul T. Vilmoș la data de 5 noiembrie 2014 a obținut autorizația de construire nr. 241 de la Consiliul Județean C. pentru construirea unui șopron pentru utilaje agricole ( f.25 dosar fond).

Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 – care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 al.3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată), tribunalul, văzând că petentul a intrat imediat în legalitate de la aplicarea sancțiunii amenzii în cuantum de 1000 lei, consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția intimatului-petent asupra obligațiilor ce îi revin de a nu mai săvârși astfel de fapte de natură contravențională.

Pe cale de consecința, reținând ca prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, atât sub aspectul interpretării dispozițiilor de drept material ( OG nr. 2/2001), a probelor administrate, dar și a momentului săvârșirii contravenției descrise prin actul atacat și raportat la temeiul de drept al acesteia cuprins în Legea nr. 50/1991, văzând dispozițiile art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul formulat de U. A. Teritorială Poian și va dispune modificarea în parte a sentinței civile nr. 68/29.01.2015 a Judecătoriei Târgu S., în sensul admiterii în parte a plângerii contravenționale formulate de petentul T. Vilmoș în contradictoriu cu U. A. Teritorială Poian și va înlocui sancțiunea amenzii aplicate prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2771/24.09.2014 cu sancțiunea avertisment pentru contravenția prevăzută de art. 26 din Legea nr. 50/1991.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de U. A. Teritorială Poian prin primar P. E., cu sediul în comuna Poian, ., județul C., în contradictoriu cu T. V., CNP_, cu domiciliul în ., județul C., împotriva sentinței civile nr.68 din 29 ianuarie 2015 a Judecătoriei Tg. S. pe care o modifică în parte, în sensul:

Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de P. E. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2771 din 24 septembrie 2014 întocmit de pârâta U. A. Teritorială Poian și în consecință,

Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 1.000 lei cu sancțiunea avertisment.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 05.06.2015.

Președinte Judecător Grefier

B. A. D. V. I. A. V. E.

se află în concediu de odihnă

în temeiul art. 426 alin.4 NCPC

semnează președintele completului

Red. V.I.A./08.07.2015

Tehnored. V.E./08.07.2015

4 ex.

Judecător fond – F. F. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Hotărâre din 05-06-2015, Tribunalul COVASNA