Plângere contravenţională. Sentința nr. 767/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 767/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 1426/322/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.314/A
Ședința publică de la 23 iunie 2015
Completul constituit din:
Președinte: V. I. A.
Judecător: R. I. C.
Grefier: C. A.
Pe rol se află, în pronunțare, apelul declarat de petentul O. S. PRIVAT TG. S. împotriva sentinței civile nr. 767 din 27 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Tg. S..
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, se constată lipsa apelantului și a intimatului I. T. de Regim S. și Vânătoare B..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 9 iunie 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 16 iunie 2015, apoi la 23 iunie 2015.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 767 din 27 octombrie 2014 a Judecătoriei Tg. S. s-a respins plângerea formulată de petentul O. S. Privat Tg. S., cu sediul în mun. Tg. S., .. 13 A, jud. C., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 29.07.2014 de intimatul I. T. de Regim S. și de Vânătoare B., cu sediul în mun. B., ., .. B., ca neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 29.07.2014 de către intimat, s-a consemnat că la 29.07.2014 petenta reprezentată prin Toke I. nu a predat suprafața de 2017,5 ha din cantonul Burdei (nr. 16), aferentă proprietății Roy Chowdhury E. S., în paza și către Direcția Silvică C. -O. S. Tălișoara, așa cum s-a dispus prin scrisoarea 4374/2014 a ITRSV B. conform prevederilor Legii nr. 374/2006 (art. 1), continuând să presteze paza pentru suprafața menționată.
S-a reținut contravenția prevăzută de art. 1 din Legea nr. 374/2006 și sancționată de art. 5 din Legea nr. 374/2006.
S-a aplicat amendă de 5.000 lei.
Procesul verbal a fost semnat de martor, consemnându-se că reprezentantul refuză să reprezinte petenta și să semneze procesul verbal.
Instanța de fond a reținut ca stare de fapt premergătoare încheierii procesului verbal existența pe rolul Judecătoriei Sf. G. a cauzei_ cu obiect fond funciar pentru controlul legalității procesului verbal de punere în posesie nr. 1/01.02.2006. Acest proces verbal se referă la suprafața de 2017,5 ha din cantonul Burdei (nr. 16) aferentă proprietății Roy Chowdhury E. S., aflată în paza petentei.
Asupra acestei suprafețe Roy Chowdhury E. S. a încheiat contract de donație în decembrie 2013 către fiii săi.
Prin adresa nr. 3904/10.06.2014 trimisă petentei și lui Roy Chowdhury E. S., intimatul a solicitat să se suspende serviciul silvic pentru terenurile forestiere deținute în proprietate de Roy Chowdhury E. S. în . sunt identificate în procesul verbal de punere în posesie nr. 1/01.02.2006, copia fiind anexată. De asemenea, proprietarul este obligat să sisteze toate serviciile silvice până la finalizarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ aflat pe rol la Judecătoria Sf. G.., în favoarea proprietarului.
Roy Chowdhury E. S. a înștiințat intimatul de lipsa calității sale de proprietar, insuficienta identificare a terenurilor, imposibilitatea obiectivă de a se prezenta la controlul la care a fost invitată într-un termen atât de scurt. A trimis intimatei adresa nr._/02.07.2014. La 07.07.2014 Roy Chowdhury E. S. a formulat plângere prealabilă administrativă în baza art. 14 al. 1 din Legea nr. 554/2004 împotriva solicitării de suspendare a serviciului public silvic a Comisiei Județene C. pentru aplicarea Legii fondului funciar și împotriva măsurii suspendării serviciului public silvic dispusă prin adresa 3904/10.06.2014, 3905/10.06.2014 a intimatului.
Art. 1 din Legea nr. 374/2006 prevede că serviciul public cu specific silvic la nivel național pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă în condițiile prezentei legi.
Art. 2 prevede: Comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor identifică proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, și introduc la instanțele judecătorești competente acțiuni în constatarea nulității documentelor respective, dacă acestea nu au fost introduse de persoanele prevăzute la art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, care au obligația de a face cunoscut comisiilor introducerea acțiunii în constatarea nulității.
Art. 3 prevede: Comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor comunică inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare care sunt proprietarii terenurilor forestiere situate pe raza unității administrativ-teritoriale pentru care s-a invocat nulitatea titlurilor de proprietate la instanțele judecătorești. Comunicarea prevăzută la alin. 1 se face cu precizarea clară a datelor de identificare a terenurilor forestiere, în conformitate cu amenajamentul silvic. Inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare suspendă serviciul public silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pe baza comunicării prevăzute la alin. 1.
Art. 4 alin.(1) prevede că suspendarea prevăzută la art. 3 alin. (3) încetează la data comunicării de către comisiile județene pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, favorabile proprietarilor, care clarifică situația juridică a terenurilor forestiere, către inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare.
(2) Hotărârile judecătorești prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoștință comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către proprietari și de către autoritățile parte în procese.
(3) Pe perioada suspendării serviciului silvic prevăzut la art. 3 alin. (3) paza terenurilor forestiere se asigură de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.
Din aceste texte de lege rezultă că petentul avea obligația clară de a se conforma adresei intimatei. Aspectele legate de neclarități privind terenurile nu au fost invocate de petent ci de Roy Chowdhury E. S.. Relațiile dintre intimat și proprietarul terenului sunt diferite de cele dintre petent și intimat. Petentul nu era în imposibilitate să dea curs adresei intimatului. Nelămuririle proprietarului terenului, însoțite de demersurile acestuia pentru clarificări, anume plângeri administrative, adrese de justificare a imposibilității de prezentare la control, priveau raporturile dintre acesta și intimat și nu împiedicau petentul să respecte cerința de predare a pazei suprafeței.
Neprocedând astfel, a încălcat, dacă nu dreptul de proprietate al lui Roy Chowdhury E. S., dreptul de proprietate posibil al altui proprietar, pentru a cărui clarificare este pe rol cauza_ a Judecătoriei Sf. G..
Instanța de fond a apreciat neîntemeiată prezenta cerere și în varianta subsidiară, deoarece gradul de pericol social al nerespectării dispozițiilor legale fără un motiv exonerator nu justifică aplicarea avertismentului.
Prima instanță a respins plângerea contravențională, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel O. S. Privat Tg. S. prin care a solicitat schimbarea în tot a sentinței civile nr. 767 din 27 octombrie 2014 a Judecătoriei Tg. S. și, pe cale de consecință, să se admită plângerea contravențională formulată și să se dispună anularea procesului verbal . nr._ din 29 octombrie 2014 încheiat de ITRSV B., iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment, cu cheltuieli de judecată.
Apelantul critică sentința pentru faptul că s-a încercat crearea unei aparențe de legalitate a hotărârii pronunțate, întrucât reține o . aspecte de fapt care nu au legătură cu prezenta cauză și care nu au fost invocate de niciuna dintre părți.
Întreaga hotărâre cuprinde motive contradictorii, fiind imposibilă urmărirea raționamentului logico-juridic al soluției pronunțate de instanța de fond, întrucât în expozeul hotărârii s-a reținut că O. S. Privat Târgu S. a invocat motive de nelegalitate privind neclaritățile privitoare la terenuri, însă din partea finală a considerentelor rezultă că instanța de judecată a respins plângerea formulată de petent, întrucât nu au fost invocate neclarități privind terenurile.
Apelantul critică sentința și pentru faptul că instanța de fond s-a pronunțat asupra unor aspecte străine de natura pricinii, fiind încălcat principiul contradictorialității prin omisiunea de a le pune în discuția părților.
S-a arătat că Roy Chowdhury E. S. a donat terenurile către fii săi care puteau fi prejudiciați grav în condițiile predării terenurilor fără respectarea dreptului la apărare. Vătămarea produsă OSP Târgu S. este evidentă cu atât mai mult cu cât neclaritățile cu privire la situația juridică a terenurilor supuse măsurii suspendării reprezenta un motiv justificat care excludea culpa apelantei –petente.
Hotărârea instanței de fond trebuia să cuprindă atât temeiurile de fapt cât și temeiurile de drept și nu să fie enumerate doar niște texte legale în ansamblu și apoi să se statueze, fără nicio legătură cu situația de fapt, că apelanta avea obligația de a se conforma intimatei. Motivarea clară, convingătoare și pertinentă a hotărârii constituie o garanție pentru părțile din proces în fața eventualului arbitru judecătoresc și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.
Apelantul a mai arătat că prima instanță de judecată „nu a reținut în mod greșit lipsa vinovăției OSP Târgu S.. Nelegalitatea măsurii de suspendare exclude vinovăția”.
S-a arătat că prin procesul verbal atacat, OSP Târgu S. a fost sancționat cu amendă în temeiul prevederilor art. 5 din Legea nr. 374/2006- prestarea serviciului public cu specific silvic cu încălcarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București. OSP Tg. S. nu a acționat cu vinovăție, neputând fi sancționat pentru faptul că nu a predat suprafața de teren forestier în litigiu având în vedere faptul că au existat motive temeinic justificate de a acționa în acest mod.
Sub acest aspect s-a arătat că Roy Chowdhury E. S. a formulat plângere prealabilă la 07.07.2014 în cadrul procedurii contenciosului, demarată împotriva măsurilor ITRSV B. de suspendare a serviciului public cu specific silvic. La 31.07.2014, data constatării contravenției, nu fusese comunicat de către autorități un răspuns la plângerea prealabilă formulată de Roy Chowdhury E. S.. La data de 01.08.2014 a fost comunicat răspunsul la plângerea prealabilă, dată la care Roy Chowdhury E. S. a formulat acțiune în contencios administrativ la Tribunalul C., care s-a înregistrat sub dosarul nr._ .
Astfel, în condițiile în care există dubii clare cu privire la legalitatea măsurii de suspendare a serviciului public silvic, apelantul avea motive temeinice pentru a nu preda suprafața de teren forestier în litigiu, care exclud orice vinovăție a subscrisului.
Apelantul critică sentința de fond și din prisma faptului că s-a respins petitul privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, având în vedere incidența motivelor temeinice justificate care au determinat nepredarea fondului forestier.
Or dispozițiile art. 9 alin.2 din Legea nr. 374/2006 se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 care reprezintă dreptul comun în materie contravențională .
Potrivit art. 21 alin.3 din OG nr. 2/2001,sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seamă de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 5 și următoarele din Legea nr. 374/2006, art.1, art. 7, art. 21 și art. 31 din OG nr. 2/2001 și art. 6 paragraful 1 din CEDO.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri, dar nu au fost depuse la dosar, în apel niciun înscris cu referire la cauză, ci doar privind plata taxei de timbru .
Intimatul I. T. de Regim S. și de Vânătoare B. prin întâmpinarea formulată la data de 10 februarie 2015 (f.22) a solicitat respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 767/2014 a Judecătoriei Tg. S..
În motivarea întâmpinării s-a arătat că intimatul a adus la cunoștința petentului și lui Roy Chowdhury E. S. să se supună prevederilor legale, anume de a suspenda serviciile silvice de pe suprafața de pădure deținută de Roy Chowdhury E. S. și predarea ei către Direcția Silvică C. pentru a se asigura paza. S-a arătat că pe rolul Judecătoriei Sf. G. se află cauza nr._, fond funciar – controlul legalității procesului verbal de punere în posesie nr. 1/01.02.2006. Constatând că petentul refuză să se supună prevederilor legii, la data de 29.07.2014 s-a întocmit procesul verbal prin care s-a aplicat apelanului-petent amendă contravențională de 5000 lei. Criticile aduse procesului verbal nu sunt întemeiate. Apelantul-petent trebuia să se conformeze și să respecte prevederile legale. Totuși, abuzând de prerogativele pe care i le conferă legea, a emis păreri personale cu caracter juridic invocând dubii cu privire la legalitatea măsurilor prevăzute de actele normative.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate de apelant, cât și în baza dispozițiilor art. 476, 477 și art. 478 Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru considerentele de mai jos.
În ceea ce privește prima critică adusă de apelant sentinței de fond referitoare la încălcarea principiului contradictorialității prin omisiunea instanței de fond de a pune în discuția părților aspectele reținute prin hotărâre, tribunalul o găsește neîntemeiată, având în vedere, pe de o parte, că acesta nu a arătat prin cererea de apel ce anume cereri sau incidente procedurale nu s-au pus în discuția părților de prima instanță, iar pe de altă parte, se observă că la termenul de judecată din 27 octombrie 2014, apelantul a fost reprezentat de avocatul A. M. care a solicitat judecarea cauzei, arătând că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune, după care a pus concluzii pe fond. (f. 38 dosar fond).
Cu privire la critica referitoare la nerespectarea garanțiilor privind motivarea hotărârii, respectiv că sentința atacată cuprinde în considerentele ei argumente contradictorii, tribunalul o găsește, de asemenea, nefondată, având în vedere că prima instanță a respectat dispozițiile art. 425 Cod procedură civilă, pe de o parte, iar pe de altă parte, în urma analizării conținutului considerentelor sentinței civile nr. 767/27.10.201 se constată că au fost analizate toate aspectele relevate de părți prin prisma susținerilor lor, făcute fie verbal la termenul de judecată din 27.10.2014, fie prin actele de procedură formulate în cauză (plângerea contravențională, întâmpinare) și a probelor de la dosar (înscrisuri), ceea ce duce la realizarea cu ușurință a controlului judiciar efectuat în această etapă.
Se reține că, în practica judecătorească și în doctrină s-a arătat că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta trebuind să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar. Este adevărat că motivarea hotărârii constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Însă în cauza pendinte prima instanță a analizat susținerile părților și probele depuse la dosar de acestea în momentul când a pronunțat sentința atacată. Ba mai mult, se constată la o primă lecturare a sentinței că judecătorul fondului a analizat, în mod efectiv, argumentele apelantului-petent OSP Tg. S. expuse prin plângerea contravențională, a procedat la înlăturarea acelor argumente pe care acesta și-a bazat în mod concret plângerea, motivând și argumentând, în mod explicit, atât în fapt cât și în drept, pentru ce a ajuns la convingerile lui în momentul în care s-a pronunțat asupra tuturor aspecte reiterate în cerere.
Cu privire la criticile apelantului că instanța de fond nu a verificat motivele de nelegalitate a procesului verbal contestat și că a reținut în mod greșit vinovăția sa, tribunalul reține că procesul verbal de constatare a contravenției silvice . nr._ din 29 iulie 2014, întocmit de agenți constatatori din cadrul ITRSV B., a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează forma acestuia, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute, respectiv fiind indicat actul normativ care sancționează contravenția, data și ora săvârșirii faptei contravenționale, cuprinzând descrierea clară a stării de fapt ce poate duce cu ușurință la încadrarea în drept a faptei reținute în sarcina apelantului și purtând semnătura ambilor agenți constatatori (f.20 dosar fond).
Așadar, agenții constatatori au respectat dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 care prevăd că procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data ți locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea .In situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu .
Cu privire la temeinicia procesului verbal, tribunalul reține că prin actul contestat s-a reținut că la 29.07.2014 apelantul-petent O. S. Privat Tg. S. nu a predat suprafața de 2017,5 ha din cantonul Burdei (nr. 16) aferentă proprietății Roy Chowdury E. S. în paza și către Direcția Silvică C., O. S. Tălișoara, așa cum s-a dispus prin scrisoarea nr.4374/2014 a ITRSV B. conform prevederilor Legii nr. 374/2006 (art. 1) continuând să presteze paza pentru suprafața menționată (f.20 dosar fond).
Fapta descrisă a fost încadrată în dispozițiile art. 1 coroborat cu art. 5 din Legea nr. 374/2006, fiind sancționat apelantul cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei.
Prin adresa nr. 3904/10.06.2014, I. T. de Regim S. și de Vânătoare B. i-a adus la cunoștință d-nei Roy Chowdhury E. S. că:
- s-a suspendat serviciul silvic pentru terenurile forestiere deținute în proprietate de către aceasta în . au fost identificate în procesul verbal de punere în posesie nr. 1/01.02.2006, fiindu-i anexat în copia acesteia;
- i-a solicitat să sisteze toate serviciile silvice până la finalizarea în mod definitiv și irevocabil a dosarului civil nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Sf. G.:
- a invitat-o pe d-na Roy Chowdhury E. S., împreună cu structura silvică ce îi asigură administrarea, să se prezinte la sediul Ocolului S. Tălișoara la data de 16 iunie 2014, ora 9.00, pentru a participa la controlul de fond în scopul predării acestuia din urmă a suprafeței de 2017,5 ha fond forestier, teren ce face obiectul litigiului (f.7 dosar fond).
La data de 31 iulie 2014, I. T. de Regim S. și de Vânătoare B. i-a adus la cunoștință apelantului că, în baza art. 3 alin.3 din Legea nr. 374/2006, s-a suspendat serviciul silvic pentru terenurile forestiere deținute în proprietate de către d-na Roy Chowdhury E. S. în . sunt identificate în procesul verbal de punere în posesie nr. 1/01.02.2006.
De asemenea, i-a adus la cunoștință acestuia că proprietarul terenului este obligat să sisteze serviciile silvice până la finalizarea în mod definitiv și irevocabil a dosarului civil nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Sf. G..
Totodată, i-a adus la cunoștință că, potrivit art. 4 alin.3 din Legea nr. 374/2006, pe perioada suspendării serviciului silvic prevăzut de art. 3 alin.3 paza terenurilor forestiere se asigură de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
Prin aceeași adresă i s-a cerut apelantului să predea suprafața de 2017,5 ha fond forestier către O.S. Tălișoara, ocol silvic în structura RNP, predarea să se realizeze la 01.08.2014 (f.28).
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 374/2006, serviciul public cu specific silvic la nivel național pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă în condițiile prezentei legi.
Se reține că legiuitorul prin art. 2. din aceeași lege a recunoscut legitimare procesuală activă comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și identifică proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, pentru a introduce la instanțele judecătorești competente acțiuni în constatarea nulității documentelor respective, dacă acestea nu au fost introduse de persoanele prevăzute la art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 374/2006, comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor comunică inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare care sunt proprietarii terenurilor forestiere situate pe raza unității administrativ-teritoriale pentru care s-a invocat nulitatea titlurilor de proprietate la instanțele judecătorești. Comunicarea amintită se face cu precizarea clară a datelor de identificare a terenurilor forestiere, în conformitate cu amenajamentul silvic.
Or, în cauza pendinte, Comisia județeană C. a adus la cunoștință demersurile făcute în baza legilor mai sus amintite și a solicitat Inspectoratului T. de Regim S. și Vânătoare B., prin adresa nr. 3794/06.06.2014, să se conformeze acestor dispoziții, instituție care a solicitat apelantului să predea suprafața de 2017,5 ha teren forestier aflată în proprietatea d-nei Roy Chowdhury E. S. (a se vedea înștiințările de la dosar).
Se mai reține că pe perioada suspendării serviciului silvic prevăzut la art. 3 alin. (3) din Legea nr. 374/2006, paza terenurilor forestiere se asigură de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.
Apelantul nu a justificat în nici un fel către intimat sau către Regia Națională a Pădurilor –Romsilva refuzul de a preda suprafața de 2017,5 ha teren forestier ce a fost reconstituit în favoarea d-nei Roy Chowdhury E. S., pus în posesie în baza procesului verbal de punere în posesie nr. 1/01.02.2006.
Astfel, tribunalul nu poate reține ca circumstanțe atenuante sau ca fiind motive temeinice pentru apelant demersurile pe care le-a întreprins d-na Roy Chowdhury E. S. în a se opune dispozițiilor Legii nr. 374/2006 prin aceea că nu a dorit să participe la controlul demarat pentru identificarea-predarea terenului și a promovat căile de atac împotriva procedurii de suspendare a serviciului silvic, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar. Așadar, în mod temeinic a reținut prima instanță că aspectele legate de neclarități privind terenurile nu au fost invocate de apelant, ci de d-na Roy Chowdhury E. S.. Ba mai mult, se constată că relațiile ce s-au născut, în baza dispozițiilor Legii nr. 374/2006, între apelant și intimat sunt diferite de cele care există între apelant și proprietarul terenului.
De asemenea, tribunalul constată că apelantul nu a avut și nu are nicio justificare de a refuza predarea suprafeței de teren forestier de 2017,5 ha către OS Tălișoara, instituție care asigura paza terenurilor forestiere pe perioada litigiului ce are ca obiect verificarea legalității actului de punere în posesia nr. 1/01.02._, chiar dacă proprietatea asupra acestuia s-a strămutat de la d-na Roy Chowdhury E. S. la fiii acesteia, în baza contractului de donație nr. 1619/19.12.2013, pentru că avea doar obligația de a identifica suprafața de 2017,5 ha și de a o preda intimatului.
Obligația de a identifica proprietarii terenului, eventual a noilor proprietari ai acestuia, o are doar comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în momentul în care promovează acțiunea prin care invocă nulitatea titlurilor de proprietate pentru a justifica calitatea procesuală pasivă în acțiunea întreprinsă. Operațiunea de identificare a suprafeței de 2017,5 ha teren forestier se poate realiza potrivit mențiunilor cuprinse în cuprinsul procesului verbal de punere în posesia nr. 1/01.02.2006, ce a fost comunicat apelantului ca anexă la adresele prin care i s-a solicitat predarea suprafeței de teren către OS Tălișoara pentru a se putea realiza mai departe paza acestuia, conform dispozițiilor Legii nr. 374/2006.
Așadar, potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 374/2006, prestarea serviciului public cu specific silvic cu încălcarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Ca urmare, refuzul apelantului de a preda suprafeța de 2017,5 ha teren forestier către intimat întrunește elementele constituie ale contravenției reținute în sarcina sa prin procesul verbal de constatare a contravenției silvice . nr._/29.07.2014.
Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului Municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București. Această trăsătură a contravenției scoate în evidență caracterul ilicit al contravenției, faptul că ea atacă anumite valori sociale ocrotite de lege. Legiuitorul a dorit să sublinieze faptul că nu poate fi contravenție decât acea încălcare a legii săvârșită cu vinovăție. Contravenția ca orice faptă contrară ordinii de drept constituie o manifestare a conduitei umane exteriorizată în societate, adică un ansamblu de acte ale omului sub controlul voinței și rațiunii sale. Contravenția se sancționează indiferent de forma acesteia întrucât răspunderea contravențională este bazată pe culpă. Contravenția este săvârșită din culpa atunci când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; sau nu prevede rezultatul faptei sale deși trebuia și putea să-l prevadă.
Or, apelantul a putut să prevadă că prin nepredarea suprafeței de teren forestier către intimat se abate de la dispozițiile Legii nr. 374/2006 și astfel, într-o oarecare măsură, și-a asumat riscul de a suporta sancțiunea contravențională prevăzută de legiuitor în această situație.
Cu privire la critica legată de faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra individualizării sancțiunii aplicate prin actul atacat, tribunalul reține că aceasta este nefondată ca urmare a faptului că în considerentele sentinței s-a arătat că cererea subsidiară este neîntemeiată pentru faptul că gradul de pericol social al nerespectării dispozițiilor legale fără un motiv exonerator nu justifică aplicarea avertismentului .
Prin urmare, tribunalul reține că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OUG 2/2001, “sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”. Apelantul nu a indicat nici un motiv care să constituie, raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 OG 2/2001, împrejurări față de care instanța să poată proceda la înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Pericolul social concret al faptei reținute în sarcina apelantului este ridicat, în lipsa unor cauze obiective care să justifice pentru ce obligația prevăzută de legiuitor pentru acesta nu a fost dusă la îndeplinire și care să poată duce la o reindividualizare a sancțiunii principale .
Având în vedere considerentele expuse și textele legale menționate, raportat la forța probantă în ceea ce privește existența faptei contravenționale și a împrejurărilor săvârșirii acesteia de care se bucură procesul verbal de constatare a contravenției, lipsa oricărei probe care să dovedească faptul contrar, instanța de fond a apreciat că plângerea contravențională nu este întemeiată, iar fapta constituie, potrivit art. 1 raportat la art. 5 din Legea nr. 374/2006, contravenție, fiind săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, iar sancțiunea a fost stabilită și aplicată în limitele prevăzute de actul sancționator .
Pe cale de consecință, luând în considerare că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală – dar și pentru motivele expuse anterior de instanța de apel – tribunalul constată că apelul este nefondat, sens în care, văzând și art. 477, art. 479 Cod procedură civilă raportat la art.480 alin.1 Cod procedură civilă, acesta urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul O. S. Privat Târgu S., cu sediul în mun. Tg. S., .. 13A, jud. C., CUI_, și cu sediul procesual ales la Cabinet de avocați M. & Asociații S.P.A.R.L., cu sediul în ., sector 1 București, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Regim S. și de Vânătoare B., cod fiscal_, cu sediul în mun. B., ., .. B., împotriva sentinței civile nr.767 din 27 octombrie 2014 a Judecătoriei Tg. S., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
V. I. A. R. I. C. C. A.
Pentru grefier, aflat în concediu
de odihnă, semnează prim-grefierul
C. J. G.
Red.V.I.A.,18.08.2015
Tehnored.Ș.L.21.08.2015, 4 ex.
Judecător fond, K. S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 283/2015. Tribunalul COVASNA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 70/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
