Plângere contravenţională. Sentința nr. 2228/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2228/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 5262/305/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.235/A
Ședința publică de la 26 mai 2015
Completul constituit din:
Președinte: R. I. C.
Judecător: V. I. A.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de petentul M. L. C. împotriva sentinței civile nr. 2228 din 23 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria Sf. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa apelantului și a intimatului Inspectoratul de Poliție al Județului C..
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 19 mai 2015 și 26 mai 2015.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 2228 din 23 octombrie 2014 a Judecătoriei Sf. G. s-a respins plângerea formulată de petentul M. L.-C., având CNP_, domiciliat în Sf. G., ., ., împotriva procesului-verbal de contravenție CP nr._/12.11.2013 emis de intimatul I.P.J. C. – Serviciul Rutier, cu sediul în Sf. G., ., nr. 16, județ. C., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 12.11.2013 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 320 lei pentru săvârșirea faptei de neacordare de prioritate pietoni, prev. de art. 135 lit. h R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și i s-a reținut permisul de conducere pe o perioadă de 30 de zile, reținându-se că, la data de data de 12.11.2013, în jurul orelor 11,25, petentul a condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe . și la trecerea de pietoni aflată în fața magazinului Ilka, nu a acordat prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii.
Instanța de fond verificând procesul verbal sub aspectul legalității, a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, în cauză nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate prevăzute de art. 17 din același act normativ, motive de nelegalitate nefiind invocate nici prin plângere.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, prima instanță a reținut că, potrivit art. 135 lit. h RAOUG 195/2002 - conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului; nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, potrivit disp. art. 100 alin. 3 lit. b O.U.G. nr. 195/2002 și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile.
Pentru verificarea tuturor împrejurărilor de fapt relevate de petent în apărare, instanța de fond, din oficiu, a solicitat depunerea înregistrărilor efectuate de intimat cu privire la fapta reținută în sarcina petentului, constatându-se că, la data de 12.11.2013 pe raza mun. Sf. G. s-a desfășurat o acțiune pe linia disciplinării conducătorilor de vehicule privind acordarea priorității de trecere a pietonilor, abaterile fiind filmate și înregistrate de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ C..
Analizându-se înregistrarea, instanța de fond a constatat că petentul circula pe ., în coloană (pe 2 benzi), înspre magazinul Șugaș și ajuns la trecerea de pietoni din fața magazinului Ilka a acordat prioritate de trecere grupului de pietoni angajați în traversarea străzii, apoi, s-a angajat în traversare o d-nă în vârstă, iar după ce aceasta a depășit lățimea benzii 2 pe care circula, petentul a demarat în grabă deși dispre magazinul Ilka un grup de doi băieți se aflau deja pe trecerea de pietoni, la jumătatea benzii 1 de circulație, fără ca acestora să le acorde prioritate.
Astfel cum rezultă din înregistrare, pietonii se deplasează pe trecerea de pietoni în mai multe feluri – mers obișnuit (chiar șchiopătat), alert, în fugă, pripit, fără să se asigure etc., iar faptul că, petentul a demarat auto, deși pe trecerea de pietoni se mai afla d-na în vârstă, iar de pe celălalt trotuar au pătruns pe trecere cei doi tineri, ce se deplasau în pas alert, se apreciază că, prezența sa în trafic este periculoasă, prin neacordarea priorității de trecere tuturor pietonilor, pericolul fiind unul concret, iminent și de aceea cu un grad sporit de periculozitate.
Deși petentul a susținut că, a acordat prioritate pietonilor, nu a făcut această dovadă, iar aceste înregistrări depuse de intimat, pe care se sprijină temeinicia procesului-verbal contestat fac dovada contrară deplină a susținerilor sale, astfel că, instanța de fond a reținut că fapta contravențională există și întrunește elementele constitutive ale contravenției și față de pericolul social al acesteia, a apreciat că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu cea a avertismentului.
Având în vedere aceste considerente, prima instanța a găsit plângerea petentului neîntemeiată și a respins-o, cu consecința menținerii procesului-verbal de contravenție.
Împotriva aceste sentințe a declarat apel M. L. C. prin care a solicitat schimbarea în tot a sentinței civile nr. 2228/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Sf. G. și pe cale de consecință admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal de contravenție . nr._/12.11.2013, întocmit de I.P.J. C..
Apelantul critică sentința pe motivul că instanța de fond nu a înterpretat în mod corect probele administrate în cauză, întrucât din planșa fotografică și înregistrarea efectuate de tehncianul criminalist din cadrul Serviciului criminalistic al IPJ C. reseie punctul său de vedere, în sensul că după ce s-a asigurat că trecerea de pietoni este liberă a continuat să circule pe banda doi din sensul unic de mers, așa cum reise din fotografia nr. 1.
Abia după ce autovehiculul condus de el a trecut de marcajul liber pentru pietoni, cele două persoane ilustrate în fotografiile 2 și 3 au pășit de pe trotuarul de lângă banda unu de circulație, din dreptul, magazinului Ilka pe începutul marcajul de trecere pietoni.
Astfel, apelantul arată că a acordat prioritate de trecere în mod regulamentar și nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului promovat de M. L.-C. și pe cale de consecință menținerea sentinței instanței de fond .
S-a arătat că nici unul din motivele invocate de apelant nu este întemeiat și nu poate duce la desființarea sentinței atacate.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 NCPC, OG 2/2001, OUG 195/2002, RAOUG 195/2002.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate de apelant cât și în baza dispozițiilor art. 476 și art. 477 cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele de mai jos.
Astfel, în primul rând tribunalul constată că procesul verbal de contravenție este întocmit cu respectarea întocmai a prevederilor OG 2/2001, respectiv cele ale art. 17 din acest act normativ, și anume nici una dintre mențiunile care ar fi dus la constatarea nulității acestuia nu lipsește, adică lipsa mențiunilor privind: numele, prenumele, calitatea agentului constatator, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii, a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, tribunalul constată că la data de 11 noiembrie 2013, în jurul orei 11:25 petentul a fost sancționat contravențional cu 4 puncte de amendă în cuantum de 320 lei, conform art. 135 lit. h din HG nr. 1391/2006 coroborat cu art. 100 alin.3 lit. b din OUG nr. 195/2002, reținându-se prin actul contestat că acesta a condus autoturismul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare Cv-89-MCS pe . mun. Sf. G. și la trecerea de pietoni din fața magazinului Ilka nu a acordat prioritate de trecere mai multor pietoni angajați în traversarea trecerii de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Prin același proces verbal de contravenție, petenul a fost sancționat și cu sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere pentru o perioadă de 30 zile.
În drept, tribunalul reține că potrivit art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere în situația… h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Conform art. 100 alin.(3) lit. b din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a faptei …b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.
În susținerea temeinicie procesului verbal de contravenției, intimatul I.P.J. C. a depus la dosar o planșă fotografică și un CD cu înregistrarea momentului presupusei fapte săvârșite de petentul M. L. C..
În urma analizării planșei fotografice, tribunalul constată că autoturismul condus de petentul M. L. C. s-a deplasat pe banda a doua a străzii Grof Miko, cu sens unic de deplasare, și că în momentul în care cei doi pietoni ce s-au angajat în traversarea străzii din parte dreaptă a conducătorului auto, vehiculul petentului trecuseră deja de marcajul pietonal. Mai exact, în momentul în care cei doi pietoni au făcut primul pas pe carosabil, cu mult în afara marcajului pietonal, vehiculul condus de petent avea, deja, roțile din spate trecute de întregul marcaj pietonal ce este amplasat vis-a-vis de magazinul alimentar Ilka ( f. 17 dosar fond).
Ulterior, în urma vizionării înregistrării depuse la dosar de intimatul IPJ C., tribunalul a reținut că aspectele constate pe baza planșei fotografice s-au confirmat sub aspectul situației descrise mai sus.
Astfel, din înregistrarea realizată pe CD-ul depus la dosar reiese fără nici un dubiu că, petentul a oprit autoturismul ce l-a pilotat la data de 12.11.2013, orele 11:25 în fața marcajului pietonal de pe ., vis-a-vis de magazinul Ilka din mun. Sf. G., fiind pe banda a doua dinspre magazin, și că după ce a acordat prioritate tuturor persoanelor care erau angajate în traversarea străzii, cât și ultimei persoane de sex feminin și mai învârstă, a pus în mișcare autoturismul, fără să fi existat în acel moment pietonii ce apar în planșa fotografică depusă la dosar și numai după ce acesta a traversat marcajul pietonal, cei doi pietoni au pătruns în traversarea străzii prin afara marcajului pietonal, mai exact aceștia au început să traverseze . de aproximativ un metru în afara treceri de pietoni, menționate.
În aceste condiții, având în vedere că fapta descrisă prin actul contestat a fost constatată prin intermediul unui mijloc tehnic, iar din probele obținute nu rezultă fapta reținută în sarcina petentului M. L. C., petentul se bucura de prezumția de nevinovăție, potrivit dispozițiilor articolului 6 paragraful 2 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994, care statuează că orice persoană acuzată de o contravenție fiind prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită, iar îndoiala profită persoanei acuzate (vezi și Comisia, raportul din 30 martie 1963 in cauza Austria împotriva Italiei).
Este adevărat că în favoarea intimatului operează prezumția instituită prin art.257 cod procedură civilă privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și în limitele competentei sale. Prezumția instituita prin aceste text de lege are însa un caracter relativ care dispensează de sarcina probei și este susceptibilă de a fi combătută prin proba contrară. Așadar, forța probantă a proceselor-verbale de contravenție este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franta). Astfel, în hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Frantei, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării. Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptei constatate de agent și consemnate în procesul-verbal de contravenție nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația că persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal deși din probele administrate de „acuzare” tribunalul constată că fapta reținută în sarcina petentului nu există.
Având în vedere că intimatul a depus la dosar planșe foto și înregistrarea aparatului radar din care reiese cu certitudine că petentul a condus și a acordat prioritate de trecere tuturor pietonilor ce erau angajați pe trecerea de pietoni din fața magazinului Ilka, tribunalul nu poate da eficiență prezumției de temeinicie a procesului verbal, întrucât aceasta a fost răsturnată prin probele administrate în cauză de însăși intimat și din care nu rezultă fapta descrisă în cuprinsul actului atacat.
Pentru considerentele mai sus expuse, având în vedere că instanța de fond în mod eronat a interpretat probele administrate în cauză și văzând dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale art. 480 alin.1 cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul formulat de apelantul M. L. C. și va schimba în tot sentința instanței de fond, în sensul că se va admite plângerea contravențională formulată de petentul amintit și pe cale consecință va dispune anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de M. L. C. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului C. împotriva sentinței civile nr.2228 din 23 octombrie 2014 a Judecătoriei Sf. G., pe care o schimbă, în tot, în sensul,
Admite plângerea contravențională formulată de petentul M. L. C. în contradictoriu cu I.P.J C. și în consecință:
Dispune anularea procesului verbal . nr._ din 12.11.2013, întocmit de intimat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.05.2015.
Președinte Judecător Grefier
R. I. C. V. I. A. C. A.
Red.VIA/22.06.2015
Tehnored. CA/22.06.2015,
4 ex.
Jud. fond – M. – K. I.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 231/2015. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 54/2015. Tribunalul COVASNA → |
|---|
