Plângere contravenţională. Sentința nr. 248/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 248/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 198/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.198/A
Ședința publică din data de 05 mai 2015
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: P. E.
La ordine fiind pronunțarea asupra apelului declarat de petenta . împotriva Sentinței civile nr. 248 din 06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședința publică de astăzi, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință de la termenul de judecată din 21.04.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 05.05.2015.
TRIBUNALUL:
Constată că prin sentința civilă nr. 248 din 06.11.2014, Judecătoria Întorsura Buzăului a respins plângerea contravențională formulată de petenta S.C. G. T. S.R.L, cu sediul în mun. Sibiu, ., ., apt. 3, jud. Sibiu, CUI RO_, cu domiciliul procesual ales la sediul cabinetului de avocat” T. V.” din mun. Sibiu, .. 4C, apt. 3, jud. Sibiu, în contradictoriu cu intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL TRANSPORTULUI RUTIER - I. TERITORIAL NR. 8, împotriva procesului-verbal . nr._/29.07.2014 și a procesului-verbal . nr._/29.07.2014, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 13.08.2014 pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului sub nr._, petenta S.C. G. T. S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER (I.S.C.T.R.) - I. Teritorial nr. 8, ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună înlocuirea sancțiunii aplicate prin procesul - verbal . nr._/17.01.2014 din amendă în avertisment și anularea măsurii privind reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare.
În motivare, petenta recunoaște săvârșirea faptei pentru care a fost sancționată, motivând că aceasta a fost urmarea unei erori, generată de un angajat al său; apreciază că sancțiunea aplicată este prea mare raportat la fapta săvârșită.
De asemenea, a arătat că proprietarul autovehiculului cu nr._, ale cărui certificat și plăcuțe de înmatriculare au fost reținute, este o altă persoană.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001, OG 69/2012, C.p.civ..
În probațiune, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, procesul-verbal contestat (f. 7), procesul-verbal . nr._/29.07.2014 (f. 8), notificarea privind suspendarea dreptului de a utiliza autovehiculului nr. 987/CV/30.07.2014 (f. 9), dovada comunicării procesului-verbal contestat (f. 10), certificat de înregistrare în scopuri de TVA și act identitate reprezentant petentă (f. 11).
Acțiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, conform art. 19 din O.U.G. 80/2013 (f. 6).
Intimata, I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER (I.S.C.T.R.) - I. Teritorial nr. 8, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, intimata a arătat, în esență, că procesul-verbal contestat este legal și temeinic încheiat, reprezentând o situație de fapt la momentul controlului, înscrisurile atașate făcând deplină dovadă în acest sens.
De asemenea, a arătat că sancțiunea a fost corect și legal individualizată de agentul constatator, fiind aplicat minimul amenzii prevăzut de lege, astfel realizându-se scopul educativ și preventiv al sancțiunii.
În drept, au fost invocate prevederile art. 201, 205-208 C.p.civ., O.G. 2/2001, art. 3 pct. 5 și art. 6 alin. 1 și 2 lit. a H.G. 69/2012, O.G. 27/2011, OMTI 980/2011 și Regulamentului C.E. nr. 1071/2009.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, împuternicirea nr. 7907/28.03.2014 a ISCTR (f. 25), copie conformă nr._ pentru transportul rutier internațional de mărfuri a petentei (f. 26), alte înscrisuri (f. 27-30).
În cauză, au fost încuviințate următoarele mijloace de probă: pentru ambele părți - înscrisurile depuse la dosar (f. 7-11, 26-30), din oficiu-înscris privind răspunsul A.R.R.(f. 46-47).
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/29.07.2014, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 9000 de lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 3 pct. 5 din H.G. 69/2012, sancționate de art. 6 alin. 1 din același act normativ, reținându-se, în descrierea faptei, că, în data de 29.07.2014, ora 09:41, pe DN 10, km. 110, localitatea Întorsura Buzăului, jud. C., autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, utilizat de către G. T. SRL, condus de conducătorul auto R. A., a fost oprit în trafic, în timp ce făcea transport rutier de mărfuri în trafic național contra cost, respectiv furaje, conform facturilor prezentate la control; la momentul controlului, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ nu deține copie conformă a licenței de transport valabilă, cea prezentată la control cu nr._ fiind valabilă până la data de 22.04.2014 (f. 7).
De asemenea, în procesul-verbal contestat s-a făcut mențiune despre măsura suspendării dreptului de utilizare a vehiculului prin reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare pe o perioadă de 6 luni, conform art. 17 alin. 1 din H.G. 69/2012, ocazie cu care s-a întocmit proces-verbal de reținere . nr._ (f. 7, 8).
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, fiind comunicat în termenul legal (f. 7, 10).
Cu privire la legalitatea procesului-verbal contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă, prevăzute de art. 16, 17 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. De altfel, nici petenta nu a invocat motive de nulitate a acestuia.
Cu referire la anularea măsurii privind reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare pentru autovehiculul cu nr._ pe o perioadă de 6 luni, în condițiile în care proprietar este o altă persoană decât petenta, judecătoria a constatat că această solicitare este nefondată pentru următoarele considerente: reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare constituie un procedeu tehnico-administrativ de realizare a măsurii suspendării dreptului de utilizare a vehiculului, aplicată în mod legal; textul de lege, în baza căreia a fost aplicată măsura suspendării dreptului de a utiliza respectivul vehicul - art. 17 alin. 1 din H.G. 69/2012, nu face nicio distincție cu privire la aceste aspect, astfel că reținerea plăcuțelor și a certificatului de înmatriculare poate fi aplicată indiferent de proprietarul vehiculului; o altă interpretare a textului legal ar lipsi de eficacitate măsura suspendării dreptului de utilizare a vehiculului, în ipoteza când nu există identitate între utilizator și proprietar. Prin urmare, în condițiile în care dreptul de utilizare a autovehiculului cu nr._ este legal dobândit de către petentă de la proprietarul acestuia, măsura reținerii plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare, este legală.
În privința temeiniciei procesului-verbal contestat, prima instanță a constatat că fapta imputată petentei este corect stabilită, prin raportare la temeiurile de drept și împrejurările de fapt ale cauzei, având în vedere înscrisurile administrate (f.26); de altfel, petenta recunoaște săvârșirea faptei în conținutul plângerii formulate.
Relativ la înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța de fond a reținut că aceasta este neîntemeiată, nefiind îndeplinită condiția gravității reduse a faptei, prevăzute de art. 7 alin. 2 din O.G. 2/2001.
În speța de față, perioada de valabilitate a licenței de transport în baza căreia petenta efectua transporturi rutiere de mărfuri contra cost a fost depășită cu mai mult de 3 luni de zile, ceea ce denotă o neglijență prelungită din partea petentei; de asemenea, petenta nu se află la prima abatere la regimul transportului rutier de mărfuri, fiind sancționată de mai multe ori, astfel cum rezultă din baza de date a A.R.R. (f. 49).
Față de aceste împrejurări, ținând cont și de prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța de fond a constatat că sancțiunea aplicată petentei, în cuantumul minim prevăzut de lege, a fost corect individualizată de agentul constatator, nefiind oportună înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului.
Pentru cele expuse anterior, în fapt și în drept, prima instanță a respins plângerea contravențională formulată de petentă împotriva procesului-verbal . nr._/17.01.2014.
Sentința sus menționată a fost atacată cu apel de către petenta-apelantă ., solicitându-se casarea hotărârii, rejudecarea cauzei și înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul; anularea măsurii privind reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare.
În motivarea apelului se arată că societatea petentă a recunoscut starea de fapt descrisă în procesul-verbal de contravenție însă a precizat că din eroare nu a reînnoit licența de transport, persoana însărcinată cu respectiva atribuție aflându-se, pentru o perioadă lungă de timp în concediu și neanunțând că licența urmează să expire. Pe de altă parte, au fost reținute plăcuțele de înmatriculare și certificatul de înmatriculare ale autoturismului cu nr._ în condițiile în care proprietar al acestuia este o altă persoană, respectiv G. S.. Petenta - apelantă recunoaște că a greșit, însă apreciază că sancțiunea aplicată este prea mare raportat la pericolul social al faptei săvârșite. În plus, societatea trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, astfel că plata unei amenzi de 9000 lei ar fi deosebit de împovărătoare pentru aceasta.
În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001, ale OG nr. 69/2012, art. 466-482 C. p. civ.
Intimatul nu a formulat, în termen legal, întâmpinare.
În apel, s-a depus, la cererea instanței, copie după contractul de închiriere auto încheiat între apelantă și G. S..
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat.
Instanța de fond, în urma analizării înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, a apreciat, în mod corect, că procesul-verbal de contravenție ce face obiectul litigiului a fost încheiat în mod legal, respectând toate condițiile prevăzute de art. 16, 17 din O.G. nr. 2/2001.
Apoi, judecătoria a analizat temeinicia procesului-verbal de contravenție, stabilind în mod just că societatea petentă este vinovată de săvârșirea faptei reținută de agentul constatator, anume efectuarea de transport rutier de mărfuri în trafic național, contra cost, cu autovehiculul_, fără a deține copie conformă a licenței de transport valabilă (cea prezentată la control având termenul de valabilitate până la data de 22.04.2014, iar controlul efectuându-se în data de 29.07.2014). De altfel, conform celor rezultate din cuprinsul plângerii contravenționale și din cuprinsul apelului, societatea apelantă nici nu a contestat săvârșirea faptei contravenționale. Pretenția acesteia, adresată instanței de fond, a fost aceea de a se înlocui sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului și anularea măsurii privind reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare.
Prin sentința pronunțată, instanța de fond a analizat justețea sancțiunii aplicată petentei, apreciind că nu este posibilă înlocuirea amenzii cu avertismentul, data fiind împrejurarea că societatea nu se află la prima abatere la regimul transportului rutier de mărfuri, precum și față de intervalul de timp mai mare de trei luni de zile scurs de la data expirării valabilității licenței de transport și data constatării contravenției. Aprecierile judecătoriei sunt corecte.
Tribunalul reține, în plus, că prin art. 2 din H.G. nr. 69/2012 legiuitorul a clasificat încălcările reglementate de acest act normativ, ca fiind de trei categorii: foarte grave, grave și minore. Încălcarea săvârșită de petenta - apelantă este una foarte gravă, acest caracter, ce conturează un pericol social ridicat al faptei, fiind dat chiar de către reglementarea legală. În individualizarea amenzii contravenționale, agentul constatator a stabilit minimul amenzii prevăzute de lege. Individualizarea sancțiunii prin procesul-verbal de contravenție este una corectă, conformă prevederilor legale, pericolului faptei și împrejurărilor în care aceasta a fost săvârșită (intervalul de trei luni scurs de la data expirării licenței anterioare, până la data constatării contravenției). La aceste criterii se adaugă acela că petenta a mai fost sancționată anterior pentru fapte din domeniul efectuării transportului rutier de marfă (a se vedea fila 49 din dosarul de fond). Astfel fiind, tribunalul apreciază ca nefondată pretenția apelantei de înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În ceea ce privește pretenția de înlăturare a măsurii reținerii plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare, aceasta este, la rândul ei, nefondată. În acest sens, tribunalul reține că respectiva măsură aplicată de agentul constatator constituie o sancțiune complementară ce este prevăzută în mod imperativ de către legiuitor, ea neputând fi înlăturată decât în situația în care s-ar constata nesăvârșirea faptei contravenționale. Astfel, conform art. 17 din H.G. nr. 69/2012:
„ În cazul utilizării la efectuarea transportului rutier a unui vehicul rutier fără a se putea face dovada că se dețin următoarele documente valabile, după caz: licență de transport/licența comunitară, copia conformă a licenței de transport/copia conformă a licenței comunitare, certificat de transport în cont propriu, copia conformă a certificatului de transport în cont propriu, licență de traseu, autorizația specială de transport, autorizația de transport internațional sau documentul de transport pentru transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale, după caz, pe lângă aplicarea amenzii corespunzătoare, inspectorii aplică și măsura suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului prin reținerea plăcuțelor de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare, denumită în continuare măsura de suspendare”.
Argumentele apelantei referitoare la faptul că autoturismul cu nr._ are un alt proprietar, fapt ce determină inadmisibilitatea aplicării măsurii complementare, sunt nefondate. Conform contractului de închiriere auto depus la filele 38-43 în dosarul de apel, societatea apelantă (în calitate de locatar) are dreptul de folosință asupra acestei mașini (mașina fiind predată în folosință apelantei la data de 01.03.2013, termenul stipulat în contract pentru locațiune fiind de 2 ani; iar data dispunerii sancțiunii complementare fiind 29.07.2014).
Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază că sentința judecătoriei este temeinică și legală, apelul urmând a fi respins în temeiul art. 480 alin 1 C. p. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelanta . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, împotriva sentinței civile nr. 248/06.11.2014 pronunțată de Judecătoria Întorsura Buzăului, pe care o păstrează.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.05.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. C. A. C. P. E.
Red.D.C./29.05.2015, Tehnored.P.E./29.05.2015, 4 exp.
Jud. fond. - N. B.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 195/2015.... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 186/2015.... → |
|---|
