Pensie întreţinere. Decizia nr. 488/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 488/2013 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 8160/315/2012
DOSAR NR._ RECURS
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 488
Ședința publică din data de 14 mai 2013
Președinte: D. Ș.
Judecător: G. S.
Judecător: A. S.
Grefier: I. M.
Pe rol se află soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă L. A., în calitate de reprezentant legal al minorelor D. D.-I., născută la data de 31.03.2001, și D. I.-M., născută la data de 17.08.2006, cu domiciliul în municipiul Târgoviște, ., ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 5669 pronunțată la data de 05.12.2012 de către Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât D. E., domiciliat în municipiul Târgoviște, .. 16, ., ., având ca obiect majorare pensie de întreținere datorată minorelor.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul pârât D. E., lipsă fiind recurenta reclamantă L. A..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței procedura de citare legal îndeplinită, cererea de recurs este motivată și scutită de plata taxei judiciare se timbru în conformitate cu dispozițiile art. 15 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, după care:
Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente asupra recursului de față.
Intimatul pârât D. E., având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile a instanței de fond ca legală și temeinică.
Tribunalul, socotindu-se lămurit, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată a pârâtului D. E., înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._ /3.09.2012, reclamanta L. A. a solicitata obligarea acestuia la plata majorată a pensiei de întreținere datorată minorelor D. D. I. și D. I. M., pentru luna iulie 2012, cu 1/3 din suma încasată în calitate de reprezentant al partidului UNPR în biroul județean constituit pentru referendumul din 29 iulie 2012.
Motivând cererea, reclamanta a arătat că prin sentința civilă 4337/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul_, pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere în cuantum de 180 lei lunar pentru ambele minore, calculată în raport cu venitul minim pe economie, are un venit inferior de numai 493 lei lunar. Având în vedere adresa nr. 8007/29.08.2012, emisă de Instituția Prefectului Dâmbovița, conform căreia pârâtul a fost remunerat cu suma de 1791 lei pentru desfășurarea activității în cadrul Biroului Electoral Județean Dâmbovița constituit pentru desfășurarea referendumului din data de 29.07.2012, reclamanta a apreciat că acesta are datoria morală și legală de a contribui la întreținerea celor două fiice cu o treime din suma încasată, cu atât mai mult cu cât nevoile minorelor au crescut, ambele urmând cursuri școlare.
În drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 529 și următoarele Cod Civil, cererea introductivă fiind urmată de sentința civilă 4337/2011, extras portal soluție pronunțată în recurs dosar_, adresa nr. 8007/29.08.2012.
Prin sentința civilă nr.5669/5.12.2012, s-a respins cererea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 4337/2011 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, a fost admisă cererea având ca obiect reducere pensie de întreținere stabilită în sarcina reclamantului și în favoarea copiilor săi minori, D. D. I. și D. I. M. prin hotărârea nr. 5014/2009 a Judecătoriei Târgoviște de la 700 lei lunar (350 lei lunar pentru fiecare minoră), la 180 lei lunar (câte 90 lei pentru fiecare minoră), începând cu data introducerii cererii, 4 08. 2010, și până la majorat.
În calea de atac a recursului prin decizia nr. 330/27 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița s-a modificat în parte soluția,în sensul că reducerea pensiei a fost stabilită de la 700 lei lunar la 500 lei lunar, (câte 250 lei lunar pentru fiecare minoră) începând cu data de 01 septembrie 2010 până la data de 31.08. 2011 și la 180 lei lunar (câte 90 lei pentru fiecare minoră ) începând cu 1 septembrie 2011 și până la majoratul copiilor .
Privită în finalitatea ei, aceea de a asigura condițiile materiale pentru îndeplinirea sarcinilor de creștere, educare și pregătire profesională a copilului, obligația părinților de a-l întreține reprezintă una din îndatoririle specifice care dau conținut instituției juridice a ocrotirii părintești.
S-a subliniat că în reglementarea din Codul familiei aplicabil la pronunțarea celor două soluții menționate, legiuitorul a fixat un plafon maxim din câștigul din muncă datorat ca pensie de întreținere copilului fără a preciza ce se înțelege printr-un asemenea câștig, iar în tăcerea legii instanțele judecătorești au decis că întinderea întreținerii trebuie stabilită ținând cont de toate veniturile debitorului care au caracter de continuitate, adică atât retribuția propriu-zisă cât și sporul de vechime, indemnizația de conducere sau alt venit permanent nu și de cele care au caracter întâmplător.
De asemenea, s-a apreciat că în mod similar, legiuitorul se referă în noul cod civil la obligația părinților de a întreține copilul atât în Titlul V „Obligația de întreținere” arătând în art.516 care reglementează subiectele obligației de întreținere că aceasta există și între rudele în linie dreaptă inclusiv cele rezultate din adopție (art. 516 alin. 1 și 2 din noul Cod civil) cât și în capitolul dedicat ocrotirii părintești, mai exact în art. 499 din noul Cod civil, stabilind în alineatul 1 al acestui articol că tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
S-a avut în vedere că prevederile noului Cod civil consacră regula că are drept la întreținere cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sa ori din bunurile sale (art. 524), iar cuantumul întreținerii se determină, în general, în funcție de nevoia celui care o cere și de mijloacele celui care urmează a o plăti (art. 529 alin. 1). Atunci când întreținerea este datorată de părinte, întinderea acesteia se determină în funcție de criteriile reglementate de art. 529 alin. 2 din noul Cod civil, respectiv până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii. Se observă că legiuitorul nu se mai referă expres la câștigul din muncă al părintelui ci la venitul său lunar net, astfel că la stabilirea întinderii întreținerii se vor avea în vedere atât venitul din muncă al debitorului cât și celelalte venituri cu caracter permanent pe care acesta le realizează.
În continuare, s-a făcut referire la noțiunea veniturilor cu caracter permanent și de continuitate, arătându-se că în acest sens s-a pronunțat în mod constant si practica judiciara (Tribunalul Suprem, decizia nr.2047/13.11.1979, Curtea de Apel Cluj, decizia nr.1732/25.11.1998, Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia civila nr.2973/22.04.2004 decizia nr.3317/2005 ); astfel că prin ultima decizie identificată (2973 /2004), Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că la calcularea cuantumului pensiei de întreținere nu se iau în considerare decât veniturile obținute cu caracter permanent și de continuitate nu și cele întâmplătoare.
În argumentarea soluției s-a mai reținut în baza art. II alin. 10 din OUG 82/2010 de modificare a Codului Fiscal că în sensul alin. (6) și (7), prin venituri realizate în mod ocazional se înțelege acele venituri realizate ca urmare a desfãșurãrii unei activitãți, în mod sporadic, fãrã a avea un caracter de regularitate (sporadic înseamnă lipsit de continuitate, distanțat, răzleț, întâmplător).
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că a precizat atât în cererea de chemare în judecată cât și în fata instanței și in concluziile depuse că nu solicită majorarea pentru viitor a pensiei de întreținere datorată de pârât ci numai stabilirea în sarcina acestuia a plații pensiei de întreținere corespunzătoare lunii iulie 2012, potrivit mijloacelor celui care are sarcina de a plăti ( art. 529 din codul civil) și, fără a-și motiva soluția pe un text de lege, instanța a invocat în considerente că la stabilirea întinderii întreținerii se vor avea în vedere veniturile cu caracter permanent.
Se susține că legiuitorul nu distinge între veniturile cu caracter permanent și cele cu caracter temporar, ba mai mult, permite posibilitatea modificării de către instanța de tutela ( nu majorarea pentru viitor) a pensiei de întreținere in cazul în care se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care o prestează (art. 531 din codul civil), astfel că soluția instanței de fond este vădit nelegală.
Sub acest aspect, s-a menționat că rațiunea legiuitorului care nu face distincție între categoriile de venituri, permițând modificarea pensiei de întreținere în funcție de mijloacele celui ce o datorează, are la baza datoria morală, ce se regăsește în textele legale, ce o are un părinte de a acorda sprijin material copiilor săi. În opinia recurentei, ar fi imoral ca un părinte ce obține venituri mai mari într-o anumita perioada sa se poată sustrage de la obligația de a oferi un trai mai bun copilului său, sub pretextul nepermanentizării veniturilor, aceasta interpretare neavând un suport legal( de altfel nici nu a fost invocat un text de lege in susținerea acestui raționament).
Se consideră că dacă intenția legiuitorului era în acest sens, cu siguranța textele legale ce reglementează materia ar fi făcut distincția intre venituri, așa cum o face nelegal judecătorul ce s-a pronunțat in cauza.
Cat privește practica invocată, se susține că aceasta nu este incidentă în speța, ea fiind pronunțată raportat la textele de lege ce erau in vigoare la momentul respectiv ( 1979, 1998, 2004, 2005 ) si nu având in vedere dispozițiile noului cod civil. Pe cale de consecința hotărârile judecătorești invocate nu pot fi primite ca sprijin in susținerea soluției adoptate.
În continuare, s-a menționat că atâta vreme cât nici un text de lege din titlul V privind obligația de întreținere (art. 513-533 din Codul civil) nu face vorbire de venituri permanente si temporare si nu reglementează acest criteriu la stabilirea pensiei de întreținere, nici cel chemat sa o aplice nu o poate face, fapt pentru care apare ca evidenta nelegalitatea sentinței atacate.
O astfel de interpretare abuziva ar conduce la încălcarea interesului superior al copilului atât de mult invocat si la o inegalitate de tratament al celor doi părinți implicați in creșterea si îngrijirea copiilor, încălcându-se prevederile art. 499 din codul civil . Astfel, in timp ce părintele care are în îngrijire minorii participa cu toate veniturile sale si dincolo de proporțiile stabilite de art. 529 la întreținerea copiilor săi, la care se adaugă sprijinul efectiv, celalalt părinte ce are obligația de a plăti pensia de întreținere, ar fi privilegiat si obligat sa plătească aceasta suma raportat numai la veniturile permanente.
De asemenea, nu ar trebui să existe nicio diferență intre modul in care părintele ce nu le are copiii în îngrijire participa la creșterea lor când avea calitatea si de soț si acum, când, in urma divorțului, a pierdut calitatea de soț, dar si-o menține pe cea de părinte. Si atunci si acum, el trebuie sa contribuie, așa cum stabilește legiuitorul raportat la mijloacele sale, indiferent de caracterul lor. Toate aceste argumente se adaugă la unul fundamental - încălcarea textului de lege ce reglementează materia si conduc la concluzia ca soluția pronunțata de instanța de fond, motivata pe caracterul permanent al veniturilor este nelegala.
Recurenta evidențiază că atâta timp cat a dovedit că a intervenit o schimbarea în mijloacele celui ce prestează întreținerea cat și în nevoia celor care o primește ( minorele urmând acum ambele cursuri in cadrul unităților școlare) instanța, în conformitate cu prevederile art.527 si următoarele trebuia sa îl oblige la plata unei pensii de întreținere raportat la aceste venituri.
Se solicită admiterea recursului, desființarea sentinței civile atacate, iar pe fond admiterea acțiunii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma probelor administrate, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul apreciază recursul ca nefondat.
Se reține contrar criticilor recurentei că așa cum bine a evidențiat și instanța de fond, la stabilirea pensiei de întreținere datorată de părinte pentru copiii minori se au în vedere veniturile cu caracter permanent, de continuitate, iar nu cele întâmplătoare, sporadice.
Din examinarea comparativă a obligației de întreținere cuprinsă atât în Codul familiei, abrogat prin Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Legii nr.287/2009 cât și în actualul Cod civil, aplicabil cauzei deduse judecății, se constată că aceleași principii referitoare la condițiile obligației de întreținere, la cuantumul acesteia și la modificarea respectiv încetarea ei sunt transpuse în noul Cod civil, fără vreo deosebire substanțială.
În ambele reglementări(art.94 alin.1 Codul familiei și 528 Cod civil ) se menționează expres că la determinarea concretă a pensiei de întreținere se are în vedere pe de o parte starea de nevoie a persoanei îndreptățită la întreținere, dar și mijloacele celui care datorează întreținere.
În acest context, în practica judiciară constantă anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil s-a stabilit că nu se pot lua în calcul pentru stabilirea întinderii obligației de întreținere decât veniturile cu caracter constant.
Această modalitate de aplicare a prevederilor legale reprezintă consecința firească a împrejurării conform căreia obligația de întreținere se datorează continuu, până la încetarea stării de nevoie a copilului, iar când părintele ce o datorează obține venituri salariale sau altele asemenea, în cazul stabilirii pe cale judecătorească a contribuției sale, se procedează din oficiu la efectuarea popririi, mijloc de asigurare a executării ce se extinde și la creanțele exigibile în viitor, în condițiile în care aceasta se datorează lunar.
Dacă s-ar admite punctul de vedere al recurentei, ar însemna ca pentru luna în care intimatul a realizat un venit suplimentar, să se stabilească o contribuție diferențiată pentru întreținerea copiilor minori, iar pentru lunile următoare să se revină la cuantumul precedent, aceasta ori de câte ori, s-ar ivi situații în care veniturile debitorului obligației de întreținere ar înregistra fluctuații.
Tribunalul apreciază că această opinie nu poate fi primită, întrucât indemnizația încasată de intimat s-a datorat activității prestate de el în cadrul Biroului Electoral de Circumscripție Dâmbovița constituit pentru desfășurarea referendumului din 29.07.2012, într-un interval scurt de timp și i se cuvine în exclusivitate.
Un alt argument în sensul netemeiniciei susținerilor recurentei rezultă indirect din dispozițiile art.409 Cod procedură civilă, potrivit cărora salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, pot fi urmărite până la ½ din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlul de pensie de întreținere sau alocație pentru copii.
Așadar, interpretarea pe care o propune recurenta, se situează în afara rațiunii legiuitorului, considerent pentru care, în conformitate cu prevederile art.312 alin.1 Cod procedură civilă se va respinge recursul și se va menține sentința de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta reclamantă L. A., în calitate de reprezentant legal al minorelor D. D.-I., născută la data de 31.03.2001, și D. I.-M., născută la data de 17.08.2006, cu domiciliul în municipiul Târgoviște, ., ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 5669 pronunțată la data de 05.12.2012 de către Judecătoria Târgoviște în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât D. E., domiciliat în municipiul Târgoviște, .. 16, ., ..
Menține hotărârea recurată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. Ș. G. S. A. S.
GREFIER,
I. M.
J.f.M. D. L.
Judecătoria Târgoviște
Dosar nr._
Tehnored. A.S./30 mai 2013/2 exemplare
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 1017/2013. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
