Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 450/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 450/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 1220/232/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA – SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NRA. 450
Ședința publică din data de 22 iunie 2015
Președinte – N. C.
Judecător – R. M.
Grefier - N. D.
Pe rol se află soluționarea apelului civil declarat de reclamanta Gavăț V., domiciliată în comuna Răscăeți, ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.345 din 19.02.2015, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât N. M., domiciliat în Găești, ., județul Dâmbovița, având ca obiect – hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, a răspuns intimatul pârât N. M., lipsă fiind apelanta reclamantă Gavăț V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul în care se află judecata, procedura de citare legal îndeplinită, cererea de apel este netimbrată, cererea de apel este motivată, după care:
Președintele completului de judecată verifică personal modul de îndeplinire a procedurii de citare și constată că este legal îndeplinită.
Tribunalul din oficiu pune în discuție netimbrarea cererii de apel, apelanta fiind citată atât în procedura prealabilă, cât și la primul termen de judecată, cu mențiunea timbrării apelului cu suma de 704 lei, sub sancțiunea anulării cererii de apel ca netimbrată.
Față de această excepție, intimatul pârât N. M. a lăsat la apreierea instanței.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare asupra excepției netimbrării cererii de apel.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești, la data de 31.03.2014, sub nr._, reclamanta Gavăț V. a chemat în judecată pârâtul N. M., solicitând să se constate că între părți a intervenit o convenție de vânzare –cumpărare pentru suprafața de 2 ha și 9700 mp situată în extravilanul comunei Vișina, actualmente Răscăeți, în T.2, P.5, cu următoarele vecinătăți: N- DE 71/2; E- S. D., S- DE 70, V- teren adm. Primărie și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 3.03.2014 a încheiat cu pârâtul un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect imobilele menționate, pentru suma de 20.000 lei, bani pe care i-a remis în totalitate pârâtului la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, dată la care a intrat și în posesia de fapt asupra terenului și, deși s-a convenit ca la data de 15.03.2014 părțile să se prezinte la notariat în vederea perfectării actului în formă autentică, pârâtul nu s-a prezentat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1404, art. 1420 și art. 1669 Cod civil.
Pârâtul deși legal citat nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.
Reclamanta a depus la dosar înscrisuri: originalul antecontractului de vânzare – cumpărare atestat de avocat V. N., sub nr. 156/03.03.2014; procedura de informare asupra avantajelor medierii; copie a titlului de proprietate nr._/10.07.1995; copii ale cărtilor de identitate ale părților; certificatul de atestare fiscală; certificat de sarcini eliberat de O.C.P.I. Dâmbovița nr._/04.04.2014.
In urma administrării probelor cu înscrisuri și interogatoriu, prin sentința civilă nr.345/19.02.2015, Judecătoria Găești a respins cererea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 3.03.2014 între reclamantă, în calitate de promitent cumpărător și pârât, în calitate de promitent vânzător, s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare, atestat de către avocat V. N. sub nr.156/03.03.2014, cu privire la suprafața de 2 ha și 9700 mp situat în extravilanul comunei Vișina, actualmente Răscăeți, în T.2, P.5, cu următoarele vecinătăți: N- DE 71/2; E- S. D., S- DE 70, V- teren adm. Primărie.
Prin decizia nr. 755/2014 Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 17/2014 referitoare la exceptarea de la aplicarea acestei legi a antecontractelor autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia sunt neconstituționale.
Curtea a reținut că instanța învestită în temeiul art. 1169 cod civil trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate la data pronunțării hotărârii care ține loc de contract de vânzare, reprezentate de normele legale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune în vigoare la data pronunțării hotărârii judecătorești. A constatat că legiuitorul a instituit un tratament juridic diferențiat între persoanele care au întocmit antecontracte în formă autentică și cele care au întocmit antecontract sub forma unui înscris sub semnătură privată sau atestat de avocat, pe criteriul subiectiv și aleatoriu al formei încheierii actului, de aceea a eliminat criteriul menționat, constând în exceptarea de la exigențele Legii 17/2014 a antecontractelor încheiate în formă autentică, încetând situația de inegalitate creată prin acordarea privilegiului astfel reglementat, ce contravine art. 16 alin. 1 rap. la art. 44 alin. 2 din Constituție.
Coroborând dispozițiile art. 557 alin. 4 din Codul civil, cu cele ale art. 589 și art. 1676 din același act normativ și având în vedere dispozițiile art. 56 din Legea nr. 71/2011, rezultă că până la finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ teritorială și deschiderea cărților funciare, la cerere sau din oficiu, pentru imobilele respective, terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute. Actul încheiat de părți este o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, prin care părțile s-au obligat, pârâții să vândă, iar reclamantul să cumpere acest teren, o convenție care a dat naștere obligației de a face, dar nu a transmis dreptul de proprietate.
Potrivit art. 1669 alin. 1 din Codul civil, când una dintre părțile care au încheiat o promisiune de vânzare refuză nejustificat să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite. Condițiile de validitate la care se referă acest text de lege privesc în mod evident contractul de vânzare a cărei încheiere este refuzată nejustificat de către una dintre părți, aceste condiții de validitate urmând a fi analizate la momentul pronunțării hotărârii care să țină loc de act de vânzare cumpărare. Cum hotărârea judecătorească va ține loc de contract de vânzare și va reprezenta pentru părți actul autentic prin care se face transferul dreptului de proprietate, celelalte condiții de validitate ale contractului de vânzare, mai puțin acordul pârâtului pentru încheierea lui, vor fi cele impuse de lege la momentul pronunțării hotărârii judecătorești.
Potrivit art. 16 din Legea nr. 17/2014, înstrăinarea prin vânzare cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune, potrivit art. 4 din aceeași lege sau fără obținerea avizelor prevăzute la art. 3 și 9 din același act normativ, este interzisă și se sancționează cu nulitate relativă.
Principiul activității Legii nr. 17/2014 nu lipsește de efecte antecontractul încheiat anterior intrării ei în vigoare, căci condițiile de validitate prevăzute de această lege sunt impuse contractului de vânzare cumpărare, un act juridic care nu există la momentul intrării ei în vigoare, iar nu antecontractul încheiat anterior intrării ei în vigoare.
Pentru a putea pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare, astfel cum solicită reclamantul, instanța trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor de validitate ale contractului de vânzare cumpărare prevăzute de dispozițiile imperative ale Legii nr. 17/2014, în vigoare la data pronunțării prezentei hotărâri, așa cum s-a reținut și în decizia nr. 755/2014 a Curții Constituționale.
Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 17/2014, în toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din Legea nr. 17/2014, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară.
Procedând la verificarea acestor condiții, în cauză fiind vorba despre înstrăinarea unui teren arabil extravilan între alte persoane decât coproprietari, soți, rude și afini până la gradul al treilea, inclusiv, s-a constatat că nu s-a prezentat dovada respectării dreptului de preempțiune, potrivit art. 4 din Legea nr. 17/2014, nu a prezentat avizele prevăzute de art. 3 și art. 9 din același act normativ și nu a prezentat dovada înscrierii imobilului în cartea funciară.
Nefiind îndeplinite toate condițiile de validitate impuse de Legea nr. 17/2014 pentru încheierea contractului de vânzare cumpărare, instanța nu poate pronunța o hotărâre care să țină loc de act de vânzare cumpărare, situație în care cererea reclamantului va fi respinsă, iar cât privește constatarea valabilității antecontractului de vânzare cumpărare, instanța a avut în vedere faptul că părțile au posibilitatea să solicite realizarea dreptului fie prin autentificarea actului de înstrăinare, fie pe calea acțiunii în justiție, cu respectarea condițiilor de admisibilitate ale unei astfel de acțiuni.
Impotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamanta.
Motivând cererea, apelanta a arătat că, prin acțiunea formulată la instanța de fond a solicitat să se constate că a intervenit o convenție de vânzare-cumpărare pentru terenul in suprafața de 2 ha si 9700 mp, teren extravilan, situate in ., situat in tarlaua 2, . vecinătăți: N-DE 71/2, E-S. D., S- DE 70, V- teren administrare Primarie, pentru ca instant de judecata sa pronunțe o hotărâre judecătoreasca care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
In momentul încheierii convenției, conform antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat, apelanta a plătit prețul convenit, in suma de 20 000 lei si a intrat in posesia terenului, pe care îl folosește si in prezent.
Instanța de fond a respins acțiunea de chemare in judecata, cu motivarea ca, chiar daca dispozițiile art. 1169 Cod Civil prevăd situația in care una dintre părțile care a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare refuza în mod nejustificat sa încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare, daca toate celelalte condiții sunt îndeplinite.
Astfel, se invoca in motivarea soluției pronunțate, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 17/2014, respective dreptul de preemtiune si înscrierea in cartea funciara, art. 4 si 16 din Legea nr. 17/2014.
Nu suntem de acord cu motivarea soluției instanței de fond, deoarece Legea 17/2014, apăruta ulterior încheierii antecontractului meu de vânzare-cumpărare, iar prin aplicarea sa retroactive sunt inculcate dispoziții legale ale Codului Civil, dar si dreptul de proprietate, care este ocrotit prin Constituție.
Astfel, potrivit art. 6 alin 5 din dispozițiile legii noi, se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate după caz, produse ori săvârșite după ., precum si situațiilor juridice născute după . se putea prevede, in momentul in care s-a încheiat convenția, apariția Legii nr. 17/2014, care condiționează transferul dreptului de proprietate de îndeplinirea celor doua condiții, prevăzute de art. 16 si respective 4 din legea mai sus invocată.
Deși natura juridica a antecontractului de vânzare-cumpărare a fost interpretata in sensul doar al unei promisiuni de vânzare-cumpărare, instanța poate analiza si distinge intre situațiile in care convenția este certa si indubitabila in sensul unui transfer al dreptului de proprietate, generat de plata unui preț si de luarea in posesie a bunului, părțile mai având de îndeplinit doar o . formalități si antecontractele care îndeplinesc criteriile unei promisiuni si implica alte aspecte, cum ar fi o eșalonare de preț, sau alte condiții.
In cauză, doar neprezentarea in fata notarului a generat aceasta situație, restul condițiilor, in vigoare la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare fiind îndeplinite.
Apelanta a mai arătat că s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului de către vânzător, al faptului ca nu figurează cu restante, impozitul fiind plătit, la zi, precum si de faptul ca, terenul nu este grevat de sarcini (certificat OCPI).
S-a solicitat admiterea apelului, modificarea soluției instanței de fond in sensul admiterii acțiunii.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din 22.06.2015 instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării apelului și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.
Examinând excepția netimbrării invocată din oficiu, tribunalul reține următoarele:
Prin adresa emisă la data de 27.04.2015, în cadrul efectuării procedurii prealabile (fila 8), cât și prin citația emisă la primul termen de judecată, așa cum reiese din conceptul generat în sistemul ecris al instanțelor de judecată, i s-a comunicat apelantei reclamante să timbreze apelul cu suma de 704 lei, sub sancțiunea anulării cererii, citația fiindu-i înmânată acestuia la data de 21.05.2015 (fila 14).
Cum, apelanta nu s-a achitat de obligația timbrării apelului cu suma de 704 lei, așa cum i s-a comunicat la data de 21.05.2015, tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării apelului, pe care a găsit-o întemeiată.
Potrivit art.33 alin.1 din OUG nr.80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art.200 alin.2 teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
În apel, sunt incidente și prevederile art.197 din Codul de procedură civilă, în sensul că, netimbrarea atrage anularea cererii de chemare în judecată în condițiile legii, precum și dispozițiile art.470 alin.2 și 3 din Noul Cod de procedură civilă, conform cărora, la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru, iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Apelanta nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei de timbru până la primul termen de judecată, respectiv 22.06.2015, la care a fost legal citată în apel, astfel încât potrivit art.470 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă, care stabilesc că cerințele de la art.470 alin.2 (atașarea dovezii achitării taxelor de timbru) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, tribunalul va dispune anularea apelului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul declarat de reclamanta Gavăț V., domiciliată în ., județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr.345 din 19.02.2015, pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât N. M., domiciliat în Găești, ., județul Dâmbovița.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22.06.2015.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | |
N. C. | R. M. |
GREFIER
N. D.
j.f A. M. O.
Judecătoria Găești
Dosar fond_
Red. C.N./Tehnored D.N.
4 ex./24.06.2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 197/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Contestaţie la executare. Hotărâre din 25-06-2015, Tribunalul... → |
|---|
