Contestaţie la executare. Sentința nr. 6166/2015. Tribunalul DOLJ
Comentarii |
|
Sentința nr. 6166/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 30-03-2015 în dosarul nr. 44189/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 243/2015
Ședința publică de la 30 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. S.
Judecător S. L. M.
Judecător L. A.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-contestator O. E. împotriva sentinței civile nr. 6166/30.04.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații O. I. C. și P. F. A., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns: avocat M. V. pentru intimatul P. F. A., lipsind recurentul-contestator O. E. și intimata O. I. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefiera de ședință, care învederează că recurentul-contestator O. E., a depus prin Serviciul Registratură o cerere prin care invocă existența unui motiv de incompatibilitate și de abținere a completului de judecată, conform dispozițiilor art. 42 alin 1 raportat la art. 43 Cod procedură civilă.
La prima strigare a cauzei a răspuns: avocat M. V. pentru intimatul P. F. A., lipsind recurentul-contestator O. E. și intimata O. I. C..
Avocat M. V., învederează că, cererea depusă de recurentul contestator O. E., prin Serviciul Registratură prin care invocă existența unui motiv de incompatibilitate și de abținere a completului de judecată, nu se întemeiază pe dispozițiile art. 27, C.pr.civ.
Instanța lasă cauza la strigarea în ordinea listei de ședință având în vedere că dosarul nu comportă o amânare și lipsa recurentul-contestator O. E. .
La strigarea cauzei în ordinea listei de ședință, a răspuns: avocat M. V. pentru intimatul P. F. A., lipsind recurentul-contestator O. E. și intimata O. I. C..
Instanța pune în discuție cererea depusă de recurentul contestator O. E. prin Serviciul Registratură prin care invocă existența unui motiv de incompatibilitate și de abținere a completului de judecată.
Avocat M. V., învederează că, cererea depusă de recurentul contestator O. E., nu se întemeiază pe dispozițiile art. 27, C.pr.civ.
Instanța constată că, nu sunt incompatibili și nu sunt în situația de a se abține în soluționarea cauzei de față și procedează la continuarea judecății.
Avocat M. V., învederează că nu mai are cereri de probatorii de formulat.
Nemaifiind cereri de probatorii de formulat, experții de invocat și constatând dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat M. V., având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței civile ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
La data de 30 .12.2013, revizuientul O. E. a depus pe rolul Judecătoriei C. cererea de revizuire împotriva hotărârii judecătorești pronunțata la data de 12.07.2013, pronunțata de Judecătoria C. in dosarul nr._/215/2010, prin care s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr._/2012 .
In motivare revizuientul a arătat ca instanța de judecata a fixat termen la data de 05.07.2013, cu citarea părților, fiind amânata pronunțarea pentru termenul din 12.07.2013.
A mai învederat revizuientul că după amânarea pronunțării a solicitat repunerea cauzei pe rol motivat de faptul ca nu a luat la cunoștință de proces, neprimind citația și nici cererea formulata de P. F., fiind plecat din tara, astfel in mod gresit instanța a soluționat cauza cu lipsa de procedura și incalcand prevederile art. 6 CEDO iar fata de aceste împrejurări hotararea este nula de drept.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct.9 NCPC.
In dovedire revizuientul O. E., a menționat ca va depune înscrisuri din care va rezulta ca a fost in imposibilitatea de a se înfățișa in instanța din motive neimputabile .
Instanța in temeiul rolului activ reglementat de art. 129 c.pr.civ de la 1865, a dispus atașarea dosarului nr._/215/2010.
Intimatul P. F. A., la data de 17.01.2014, a depus întimpinare prin care pe cale de excepție a invocat excepția tardivității și inadmisibilității cererii de revizuire iar pe fondul a cauzei a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondata.
In motivare, a învederat ca fata de dispozițiile art. 324 alin. 2 c.pr.civ de la 1865, revizuirea este tardivă și că fata de art. 509 pct. 9 NCPC, revizuirea este inadmisibila iar relativ la fondul cauzei nu sunt îndeplinite cele doua condiții impuse de art. 322 pct. 8 c.pr.c de la 1865 respectiv: partea sa nu fi putut sa se prezinte la judecată ; partea sa fi fost in imposibilitatea sa înștiințeze instanța dintr-o împrejurare mai presus de voința sa .
Revizuentul la data de 14.02.2014, a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, învederând că sunt nefondare susținerile intimatului privind tardivitatea cererii de revizuire si inadmisibilitatea acesteia, întrucât s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta și susține cauza fiind și in prezent la munca in Anglia, având ca adresa 24 PASSET STREET CAMPORNE TR SP ANGLIA, și a înștiințat instanța despre acesta imposibilitate.
Atașat la răspunsul la întâmpinare revizuientul a depus înscrisuri reprezentate de cererea de repunere pe rol formulata in dosarul nr._/215/2010, cererea de recurs acord încheiat intre a AMTEUS CARE LIMITED și revizuent, fisa cazier judiciar .
Având în vedere dispozițiile legale care reglementează revizuirea, va admite cererea formulată de av.V. și va dispune introducerea în cauză în calitate de intimată și citarea numitei O. I. C. cu copie de pe cererea de revizuire .
La termenul de judecata din 10.03.2014, instanța, având în vedere data la care a fost înregistrat procesul civil ,data la care a fost depusă cererea de revizuire ,conform art.3 din Legea 76/2012, potrivit căruia "dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., respectiv 15.02.2013 și faptul că revizuentul a invocat ,Noul cod de procedură civilă, instanța a citat revizuentul cu mențiunea de a preciza temeiul de drept al cererii raportându-se la codul din 1865, având in vedere și motivarea in fapt a cererii.
La același termen de judecată instanța față de cuprinsul dosarului nr._/215/2010, a stabilit cadrul procesual sub aspect subiectiv fiind conceptată și citată în cauza și intimata O. I. C..
La dat de 10.04.2014, revizuentul a depus precizare la cererea de revizuire invederand ca temeiul de drept al cererii de drept este reprezentat de dispozitiile art.322pct.8 c.pr.civ, invederand totodată ca isi alege domiciliul in C., ., însă avand in vedere dispozitiile art. 93 c.pr.civ de la 1865, s-a dispus in continuare comunicarea citatie la adresa de domiciliu întrucât revizuientul nu a aratat persoana însărcinata cu primirea corespondentei, nedepunând dovezi din care reieșea ca revizuientul ar avea domiciliul /reședința in Anglia.
La data de 10.04.2014, intimata O. I. C. a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire formulata, desființarea hotărârii de îndreptare eroare materiala și reluarea judecații conform art.6 CEDO.
In vederea judecării cererii de revizuire cu care instanța de judecata a fost investita s-a dispus atașarea dosarului nr._/215/2010.
In cauza a fost administrata proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 6166/30.04.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă excepția tardivității și inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimatul Pața F. A. prin întâmpinare.
A fost respinsă cererea de revizuire formulată de O. E. în contradictoriu cu intimații P. F. A. și O. I. C., ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin Încheierea din Ședința din Camera de Consiliu de la 12 Iulie 2013 pronunțată de Judecătoria C. in dosarul nr._/215/2010, s-a admis cererea formulată de petentul P. F. A. în contradictoriu cu intimații O. E. și O. I. C., s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile_/29.06.2012 în sensul consemnării următoarelor: „Constată perimată executarea silită pornită în cadrul dosarului de executare nr.428/E/2010 al B. T. N. și Terpovici și pe cale de consecință anulează actele de executare întocmite până la 21.06.2011 ”.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că prin sentința civilă_/29.06.2012 a Judecătoriei C. a fost admisă contestația la executare astfel cum a fost precizată și s-a constatat perimată executarea silită pornită în cadrul dosarului de executare 428/E/2010 și pe cale de consecință au fost anulate actele de executare întocmite.
Prin decizia nr.602/02.04.2013 a Tribunalului D. a fost respins ca nefondat recursul declarat de intimatul recurent Pața F. A. împotriva sentinței civile_/29.06.2012, în considerentele deciziei stabilindu-se că astfel cum rezultă din actele dosarului, este evident că Judecătoria C. a analizat în soluționarea excepției perimării invocate, actele de executare întocmite până la data de 21.06.2011 astfel cum au fost înaintate instanței de judecată de executorul judecătoresc, iar nu și cele care au fost întocmite după formularea unei noi cereri de continuare a executării silite.
Potrivit art.281 indice 1 C.”în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice”.
Astfel, instanța a constatat că deși, potrivit sentinței menționate s-a dispus anularea actelor de executare întocmite în dosarul 428/E/2010 al B. T. N. și Terpovici, în dispozitivul acesteia nu s-au indicat actele de executare anulate.
Instanța arată este posibil ca după anularea actelor de executare ca urmare a perimării, creditorul să formuleze o nouă cerere de executare, potrivit art.389 alin.3 C., astfel că este necesar a se lămuri problema actelor de executare anulate ca urmare a perimării, în caz contrar putând fi trasă concluzia că anularea vizează și actele de executare ce sunt întocmite după formularea unei noi cereri de executare.
Instanța a constatat însă că problema actelor de executare anulate prin sentința civilă_/29.06.2012 a fost analizată prin decizia 602/02.04.2012 a Tribunalului D., stabilindu-se cu putere de lucru judecat că acestea sunt cele întocmite până la data de 21.06.2011.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești intimatul Pața F. A. a declarat recurs in contradictoriu cu intimații contestatori O. E., O. I. C..
Prin decizia civilă irevocabilă nr. 602 din 02 Aprilie 2013, Tribunalul D. Secția I Civilă, a respins ca nefondat, recursul formulat de intimatul Pața F. A. împotriva sentinței civile nr._ din 29.06.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2010, în contradictoriu cu intimații contestatori O. E., O. I. C..
Pentru a se pronunța astfel instanța de control judiciar a reținut că pin cererea adresată instanței de judecată, astfel cum a fost precizată, contestatorii au solicitat anularea somației și a formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 418/E/2010 al B. T. N. și Terpovici, constând în procesul verbal de situație încheiat la 01.10.2010, somația emisă la 01.11.2010, procesul verbal de cheltuieli întocmit la 01.11.2010 și respectiv onorariul de executare, precum și procesul verbal de executare încheiat la 19.03.2012, publicația de vânzare nr. 418/E/2010 din 19.03.2012 și raportul de expertiză întocmit în dosarul de executare nr. 418/E/2010, invocând excepția perimării executării silite.
Prin sentința civilă recurată, a fost admisă contestația la executare, astfel cum a fost precizată și s-a constatat perimată executarea silită pornită în cadrul dosarului de executare nr. 428/E/2010 al B. T. N. și Terpovici și, pe cale de consecință, au fost anulate actele de executare întocmite.
Așa cum reiese din actele și lucrările dosarului, inclusiv din actele în copie certificată întocmite și comunicate la solicitarea instanței de B. T. N. și Terpovici, în dosarul de executare nr. 418/E/2010, este evident că în soluționarea excepției perimării invocate, Judecătoria C. a analizat actele de executare întocmite până la data de 21.06.2011, astfel cum au fost înaintate instanței de judecată de către executorul judecătoresc, iar nu și cele care au fost întocmite după formularea unei noi cereri de continuare a executării silite.
Împrejurarea că la data de 20.09.2011, intimatul Pața F. a formulat o cerere prin care solicita continuarea executării silite nu a fost pusă în discuție în fața instanței de fond, nefiind invocată în fața acestei instanțe, ci direct în recurs, astfel că sub acest aspect soluția instanței de fond este temeinică și legală și nu se impune a fi modificată.
Relativ la excepția tardivității instanța retine ca in conformitate cu dispozițiile art. 324 alin. 2 c.pr.civ de la 1865 incident in prezenta cauza conform art. 3 din Legea 76/2012, in cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socotește de la încetarea împiedicării, or in cauza dedusa judecații nefiind dovedita o astfel de împrejurare motiv pentru care se va respinge aceasta excepție.
In ceea ce privește excepția inadmisibilității instanța a reținut că și acesta este neîntemeiată, fata de dispozițiile art. 281 ind. 3 din codul de procedura, potrivit cărora" Încheierile pronunțate in temeiul art. 281 și art. 281 ind 1 precum si hotărârea pronunțata potrivit art. 281 ind 2 c.pr.civ sunt supuse acelorași cai de atac ca și hotărârile în legătura cu care s-a solicitat după, caz îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea .
Referitor la fondul cauzei instanța retine ca revizuientul O. E. a solicitat revizuirea încheierii pronunțata la data de 12.07.2013, pronunțata de Judecătoria C. in dosarul nr._/215/2010, prin care s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr._/2012, pe motiv ca a fost împiedicat de a se înfățișa la judecată și de a înștiința instanța despre această, datorită faptului ca a fost plecat la munca în Anglia .
Textul de lege care reglementează acest caz de revizuire respectiv art. 322 pct 8 c.pr.civ de la 1865, impune întrunirea cumulativa a următoarelor condiții:
- partea sa fi fost împiedicata sa se înfățișeze la judecată și să încunoștințeze instanța despre o atare împrejurare ; deci împiedicarea trebuie să vizeze atât înfățișarea părții în instanță cât și înștiințarea instanței despre aceasta.
Împiedicarea sa fi fost determinată de o împrejurare mai presus de voința părții ; deci să fi fost un caz de forța majoră .
Transpunând aceste condiții la speța dedusă judecații, instanța a constatat că împrejurarea invocată de revizuent constând în plecarea la muncă in străinătate ( Anglia ), la data la care s-a judecat cererea de îndreptare a erorii materiale, pronunțând Încheierea din Ședința din Camera de Consiliu de la 12 Iulie 2013, nu întrunește condițiile forței majore, care este un eveniment extern imprevizibil absolut, invincibil și inevitabil, motiv pentru care cererea de revizuire se vădește a fi neîntemeiată.
Fața de cele ce preced, constant ca nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 pct 8 c.pr.civ, instanța a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs revizuentul susținând, în esență, că prima instanță a greșit atunci când a analizat și interpretat dispozițiile legale prevăzute de art. 509 pct. 9 NCPC, acesta dovedind pe deplin cu proba cu acte administrată în cauză că, fiind plecat în străinătate la muncă, nu a cunoscut despre existența respectivului litigiu, fiind așadar în imposibilitate să se prezinte la proces și să înștiințeze instanța despre acest impediment.
Recursul este nefondat.
Tribunalul constată neîntemeiate criticile recurentului, fiind evident că forța majoră, ca și condiție esențială, sinae qua non, pentru existența motivului de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 322 pct. 8 VCPC, aplicabile în speță, nu se poate identifica cu situația de fapt prezentată de revizuent, și anume aflarea sa în străinătate la muncă (așadar cu caracter de permanență și nu în mod ocazional)la data pronunțării încheierii ce constituie obiectul revizuirii dedusă judecății, atât timp cât, cu diligențe minime, putea să-și asigure, pe toată această durată îndelungată a plecării sale, o gestionare corespunzătoare a ridicării corespondenței de la ultimul său domiciliu cunoscut din țară.
Astfel, în mod cert starea de fapt afirmată de revizuent nu poate fi circumscrisă unui eveniment extern imprevizibil absolut, invincibil și inevitabil, întocmai cum este înțeleasă noțiunea de forță majoră în accepțiunea literaturii și practicii judiciare, dimpotrivă, fiind cât se poate de previzibil și predictibil că orice cetățean care cu bună-știință părăsește țara pentru o perioadă de timp mai mare, poate fi la un moment dat subiect de drept într-o chestiune litigioasă legată de administrarea bunurilor sale lăsate în țară, fiind implicit pasibil și de neexercitarea la timp a unor drepturi procesuale, cum este cazul în speță.
Pentru aceste considerente legale, Tribunalul, în baza art. 312 alin. 1 VCPC, urmează să respingă recursul dedus judecății, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-contestator O. E. împotriva sentinței civile nr. 6166/30.04.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații O. I. C. și P. F. A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Martie 2015.
Președinte, D. F. S. | Judecător, S. L. M. | Judecător, L. A. |
Grefier, E. B. |
Red.jud.D.F.S.
Tehn.F.M./2 ex.
Jud.fond.V.V.
← Partaj judiciar. Decizia nr. 207/2015. Tribunalul DOLJ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 475/2015. Tribunalul DOLJ → |
---|