Fond funciar. Decizia nr. 215/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 215/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 804/230/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 215/2015
Ședința publică de la 18 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C. C.
Judecător I. G. Ș.
Judecător M. N.
Grefier F. C. C.
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurentul-pârât P. N. ( F. S. N.) și recurentul-reclamant T. E., împotriva sentinței civile nr._.04.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. DE FOND FUNCIAR FILIAȘI, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 18/1991 D., B. N., T. I., T. A., T. L., având ca obiect fond funciar RJ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-reclamant T. E., personal și asistat de avocat G. D. în baza delegației de substituire din data de 18.03.2015 și intimata-pârâtă T. L., personal, identificat cu CI, ., nr._, emisă de SPCLEP Filiași, la data de 20.03.2014, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care a învederat instanței următoarele:
- la termenul anterior s-a pus în vedere recurentului-reclamant T. E. ca pentru fiecare termen de judecată ce se va acorda să realizeze procedura de citare cu intimatul-pârât B. N. prin publicitate într-un ziar de largă răspândire.
Recurentul-reclamant T. E. depune la dosar dovada realizării procedurii de citare prin publicitate cu intimatul-pârât B. N., precum și înscrisuri cu privire la domiciliul intimatului-pârât B. N., precum și titlul de proprietate nr. 2526-1961/30.05.2002 în copie.
Avocat G. D., pentru recurentul-reclamant T. E., depune la dosar delegație de substituire învederând că va depune delegația colegei pe care o substituie până la sfârșitul ședinței de judecată. În raport de înscrisurile depuse arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța invocă excepția nulității recursului declarat de P. N. față de împrejurarea că acesta nu a fost motivat și acordă cuvântul asupra acesteia, precum și asupra recursului declarat de recurentul-reclamant T. E..
Avocat G. D., pentru recurentul-reclamant T. E., solicită admiterea excepției nulității, fiind obligatoriu, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, ca recursul să fie motivat. Solicită admiterea recursului declarat de recurentul-reclamant, constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 2116-_/03.04.2011 și emiterea unui nou titlul de proprietate care să includă în mențiunile sale suprafața intravilan curți construcții 500 mp în loc de 800 mp, cum s-a reținut de instanța de fond și 200 mp teren arabil cu înscrierea corectă a vecinătăților. Arată că titlul de proprietate eliberat tatălui recurentului-reclamant ar fi trebuit să cuprindă ceea ce deținerea autorul B. A., conform motivelor de recurs. Solicită diminuarea cheltuielilor de judecată făcute în al-II-lea ciclu procesual în fața instanței de fond.
Recurentul-reclamant T. E. învederează că nu este de acord cu cele învederate de apărătoarea sa, întrucât aceasta nu a studiat dosarul în prealabil. Solicită diminuarea cheltuielilor de judecată. În titlul de proprietate tatăl său nu putea deține decât terenul pe care l-a avut B. F. de la tatăl ei B. D., dosarul bazându-se pe documente nu pe vorbe. Precizează că și Primăria declară că toate documentele sunt eronate. Solicită a se avea în vedere expunerea de motive depuse în scris. Arată că trebuie să se elibereze un titlu de proprietate numai pentru terenul pe care l-a deținut prima proprietară, care nu avea nici un document de vânzare și înstrăinare către persoana decedată, tatăl său și dacă i s-a revendicat nu poate nu poate să ceară decât să emită un titlu de proprietate suprafața de teren și imobilul aferent atât cât deținea. Arată că există 3 expertize topo care sunt total diferite, iar datele lor sunt eronate.
Intimata-pârâtă T. L. solicită admiterea recursului declarat de recurentul-reclamant, iar în ceea ce privește recursul declarat de recurentul-pârât P. N. arată că îl lasă la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
La data de 02.06.2011 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași sub nr._ acțiunea civilă formulată de reclamantul T. E. în contradictoriu cu pârâtele C. L. de Fond Funciar Filiași și C. Județeană de Fond Funciar D., acesta solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună nulitatea parțială absolută a titlului de proprietate nr. 2116-_/03.04.2001 și a se emite un nou titlu de proprietate care să aibă înscrisă la rubrica " suprafața primită în intravilan "- curți construcții 500 m.p. în loc de 800 m.p. și 200 m.p. arabil și să fie înscrise în mod corect vecinătățile acestei suprafețe de teren.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că autorul său, defunctul S. Jenică a dobândit casa de locuit și terenul aferent curți construcții în suprafață de 500 m.p. de la numita Zebacinski P. și că în mod nejustificat a fost înscrisă în cuprinsul titlului de proprietate nr. 2116-_/03.04.2001 suprafața de 800 m.p. curți-construcții și 200 m.p. arabil intravilan.
A susținut reclamantul că în parte de vest a acestei gospodării există o altă casă cu teren aferent de 1000 m.p., dobândită de mama sa, T. G. prin contractul de întreținere nr. 4709/29.05.1981 de la defuncta P. E..
De asemenea, a învederat că în mod eronat și total nejustificat s-a emis titlul de proprietate a cărui anulare o solicită, care nici nu a respectat dimensiunea proprietății pentru care a fost emis și nici nu a înglobat, adică totalizat suprafața celor două gospodării, situate în curte comună, fără să existe o grănițuire între cele douăimobile.
În dovedirea acțiunii, scutită de plata taxei de timbru, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar în copie: TDP 2116-_ din 03.04. 2011, contractul de întreținere autentificat prin încheierea nr. 4709/ 29.05. 1981 a notariatului de Stat Județean D., extrase din registrul agricol privind componența gospodăriei situată în loc. Filiași, ., nr.90, cu poziția de rol a numitei Zebacinski P. și cu poziția de rol a numitei P. E..
La primirea cererii, instanța, din oficiu a dispus emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar Filiași pentru a înainta în copie actele ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate a cărui anulare se solicită, precum și emiterea unei adrese către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară D. pentru a înainta o copie a procesului verbal de punere în posesie premergător emiterii acestui titlu.
Răspunsul la adresa emisă către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. a fost înaintat la dosar la data de 22.06.2012, iar cel la adresa emisă către C. L. de Fond Funciar Filiași la termenul din data de 10 August 2011, fiind comunicate în copie: cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul S. Jenică la data de 20.03.1991, cerere înregistrată sub nr. 1361/1991, extras din registrul agricol cu poziția de rol a autorului S. Jenică din perioada anilor 1956-1958, anexa de validare a reconstituirii dreptului de proprietate și TP nr. 2116-_/03.04.2011
La primul termen de judecată, reclamantul, prin avocatul ales, și-a precizat acțiunea sub aspectul părților, solicitând introducerea în cauză și a moștenitorilor defunctului S. Jenică, cerere ce a fost încuviințată de instanță și s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâți a numiților Jenică N., T. I., T. A. și T. L..
La termenul din data de 06 Septembrie 2011, reclamantul și-a precizat acțiunea sub aspectul obiectului acesteia, învederând că solicită constatarea nulității absolute parțiale a TP nr. 2116-_/03.04.2011 emis pe numele autorului S. Jenică, pentru întreaga suprafață de 1000 m.p., menționată în intravilan.
În motivarea acestei precizări, reclamantul a arătat că autorul S. Jenică nu era îndreptățit la reconstituirea suprafeței de 1000 m.p. în intravilan și că nu există concordanță între actele premergătoare emiterii titlului de proprietate a cărui anulare o solicită, mențiunile din registrul agricol și suprafața reconstituită.
De asemenea, reclamantul a menționat că suprafața de 0,09 ha din vatra satului, menționată în registrul agricol nu este identică cu suprafața de 1000 m.p. pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate.
În acest sens, a arătat că potrivit mențiunilor din registrul agricol, autorul S. Jenică a deținut înainte de colectivizare 5000 m.p.în extravilan și 0,09 ha în intravilan și că suprafața din intravilan se afla situată în ., la această adresă locuind autorul său până în anul 1970, când s-a mutat pe .> A susținut reclamantul că suprafața de 1000 m.p. din intravilan asupra căreia poartă titlul de proprietate se afla pe . numerele 88 și 90 se aflau două gospodării, nedelimitate prin gard, suprafața totală a întregului teren fiind de 1550 m.p. ( 100,3 m lungime și 15,5 m lățime ).
Reclamantul a menționat că acesta locuiește la numărul 90, iar la nr. 88 o altă persoană a dobândit ulterior suprafața de 1000 m.p., menționată în titlu, dar a susținut acesta că suprafața de 1000 m.p. nu are nicio bază reală întrucât pe de o parte, așa cum a arătat, ea nu a aparținut autorului S. Jenică înainte de colectivizare, iar pe de altă parte, nu este reală, suprafața aferentă casei de la nr. 88, fiind mult mai mică, de cca. 500 m.p.
În aceste condiții, reclamantul a apreciat că prin înscrierea în titlul de proprietate a suprafeței de 1000 m.p., vecinul de la nr. 88 îi acaparează cca. 500 m.p. din terenul de la nr. 90, pe care reclamantul are edificată casa de locuit și de aici se naște interesul său legitim în promovarea prezentei acțiuni.
Totodată, reclamantul a învederat că întreaga suprafață de 1550 m.p. din . înainte de colectivizare numitului B. D., soțul numitei P. E. de la care mama sa a dobândit terenul prin contractul de întreținere nr. 4709/29.05.1981 iar cealaltă suprafață de cca, 500 m.p., de la nr. 88 a fost posedată de numita Zebacinski P., aceasta deținând terenul de la numita P. E.. A mai arătat că după anul 1970, suprafața de teren de 500 m.p. a intrat în posesia tatălui său S. Jenică, care a cumpărat fără act autentic respectiva suprafață de la Zebacinski P..
Reclamantul a precizat și faptul că autorul S. Jenică a înstrăinat după 1990 suprafețele pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, respectiv atât suprafața din extravilan de 5000 m.p. ( pe care a deținut-o înainte de colectivizare ", dar și suprafața de 1000 m.p. din intravilan ( pe care nu a deținut-o înainte de colectivizare ) și la care nu era îndreptățit.
A apreciat reclamantul că înstrăinarea suprafeței de 1000 m.p. a avut loc cu rea-credință, sens în care a precizat că a formulat și plângere la P. de pe lângă Curtea de Apel C., iar prin rezoluția din 21 Iunie 2011 s-a dispus sesizarea instanței civile pentru desființarea totală sau parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr. 552/03.03.2003 încheiat între S. Jenică și S. N..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. III alin. 1 lit. a din legea 169/1997.
La termenul din data de 20 Septembrie 2011, a fost depus la dosar un înscris olograf semnat de pârâții T. A., B. N. și T. L. privind atitudinea procesuală a acestora cu privire la acțiunea formulată de reclamant.
La același termen de judecată, instanța luând act că în cuprinsul cererii de chemare în judecată și al titlului de proprietate depus la dosar se face referire la numele autorului reclamantului ca fiind S. Jenică însă la acest termen au fost depuse la dosar acte de stare civilă, printre care și copia certificatului de căsătorie al numitului T. Jenică, susținându-se că acesta este autorul reclamantului, a interpelat părțile cu privire la acest aspect.
Reclamantul a precizat că S. Jenică și T. Jenică este una și aceeași persoană, autorul său schimbându-și numele de familie, existând un act autentic care consemnează acest fapt.
La data de 28.09.2012, reclamantul a depus la dosar o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât a numitului P. N. ( fost S. N. ) iar la termenul din 04 Octombrie 2011 a depus la dosar copia actului de identitate a autorului S. Jenică, având atașată acesteia declarația pe propria răspundere dată de acesta cu privire la identitatea sa, declarație autentificată prin încheierea nr. 187/17.02.1999 a BNP G. I..
La termenul din 25.10.2011, reclamantul a depus la dosar în copie: cartea de identitate, certificatul de căsătorie și certificatul de naștere ale pârâtului B. N., certificatul de naștere al pârâtului T. I. și cartea de identitate a acestuia, cartea de identitate, certificatul de naștere și de căsătorie ale pârâtei T. A., certificatul de naștere al reclamantului și cartea de identitate a acestuia, certificatul de naștere și certificatul de căsătorie ale pârâtei T. L., adresa nr. 446/07.02.2005 emisă de Prefectura Județului D. către autorul reclamantului, adresa nr._/15.07.2002 emisă de Primăria orașului Filiași către Judecătoria Filiași în vederea soluționării dosarului nr. 1445/2002, notificarea emisă de autorul S. Jenică, în baza Legii 10/2001 către . din registrul agricol cu poziția de rol a numitului B. Șt. D., adresa emisă de executorul judecătoresc în cadrul dosarului de executare nr. 56/E/2011, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul reclamantului la apariția Legii 18/1991, s.c. nr. 1231/05.07.2002 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr. 1418/2002 și certificatul de deces al autorului S. Jenică.
Instanța, în raport de mențiunile anexei nr. 24 depusă la dosar la acest termen, a luat act că a fost stabilit în mod corect cadrul procesual sub aspectul părților.
Au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților T. I., T. L. și T. A. ( filele 103-105 dosar ) și proba testimonială, fiind audiat la propunerea reclamantului martorul Drăgușean I. ( declarație fila 118 dosar ).
La termenul din data de 31 Ianuarie 2012, reclamantul a depus la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr._/07.09.1991 a Notariatului de Stat Județean D., iar instanța a dispus revenirea cu adresă către C. L. de Fond Funciar Filiași, pentru a comunica suprafața de teren cu care autorul reclamantului, S. M. Jenică a figurat în registrele agricole anterioare înființării CAP-ului, respectiv de la data înființării gospodăriei acestuia, în anul 1949, pe raza orașului Filiași, în ., precum și suprafața de teren cu care a figurat numita Zebacinski P. pe raza orașului Filiași, ., jud. D., anterior înstrăinării terenului către autorul reclamantului.
Răspunsul la această adresă a fost înaintat la dosar la data de 14.02.2012, comunicându-se faptul că autorul reclamantului a figurat în registrul agricol din perioada anilor 1956-1958 cu suprafața de 0,59 ha din care 0,50 teren arabil și 0,09 ha vatră . asemenea s-a menționat că în evidențele Primăriei Filiași nu există documente cadastrale din anul 1949 privind gospodăria autorului S. M. Jenică și nici documente cadastrale din care să rezulte că numita Zebaconski P. ar fi figurat cu poziție de rol în registrele agricole.
Raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de domnul expert D. C. a fost înaintat la dosar la data de 07 Februarie 2012, iar cu privire la concluziile acestuia părțile nu au formulat obiecțiuni.
La termenul din data de 12 Iunie 2012, reclamantul a depus la dosar, adresa nr. 8114/06.06.2012 emisă de Primăria orașului Filiași și în copie: extras din registrul agricol cu poziția de rol a autorului S. Jenică, contractul de întreținere autentificat prin încheierea nr. 4709/29.05.1981 a Notariatului de Stat Județean D. și TP nr. 413-9614/24.03.1995, pentru a dovedi diferența suprafeței de teren menționată în acte.
Prin sentința civilă nr.909/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria Filiași a fost admisă în parte acțiunea civilă având ca obiect " anulare titlu de proprietate formulată și precizată ulterior de reclamantul T. E. și precizată ulterior în contradictoriu cu pârâții C. L. de Fond Funciar Filiași, C. Județeană de Fond Funciar D., T. I., T. L., T. A., B. N. și P. N..
S-a dispus anularea parțială a TDP nr. 2116-_/03.04.2001, eliberat pe numele autorului S. M. Jenică, după cum urmează: dispune radierea suprafeței de 200 m.p. situată în T 136, având categoria de folosință arabil intravilan; S-a dispus reducerea suprafeței înscrisă în același titlu de proprietate, în T 136, având categoria de folosință curți-construcții, suprafață primită în intravilan, de la 800 m.p. la 650 m.p.
S-a dispus emiterea unui nou titlu de proprietate cu aceste modificări.
A fost obligată C. L. de Fond Funciar Filiași și C. Județeană de Fond Funciar D. la plata sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul T. E., arătând că în cauză nu au fosta vute în vedere înscrisurile depuse la dosar și în special cele prin care se dovedește anularea totală a titlului de proprietate nr.2116-_/03.04.2001.
Prin Decizia civilă nr. 787 din data de 25.04.2013 Tribunalul D. a admis recursul declarat de recurentul reclamant T. E., împotriva sentinței civile nr. 909/13.11.2012, pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. DE FOND FUNCIAR FILIAȘI, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 18/1991 D., B. N., T. I., T. A., T. L. și P. N. ( fost S. N.), a casat sentința civilă nr. 909/13.11.2012 a Judecătoriei Filiași și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost înregistrată pe rolul judecătoriei Filiași sub nr._ 07.06.2011*.
Prin sentința civilă nr.259/14.04.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea având ca obiect " nulitate TDP nr. 2116 -_/03.04.2001" formulată de reclamantul, T. E., în contradictoriu cu pârâtii, C. L. de Fond Funciar Filiași, C. Județeană de Fond Funicar D., T. I., T. L., T. A., B. N. și P. N..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
La termenul de judecată din 24 iulie 2013 instanța a dispus administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, expertiză ce va avea ca obiective:
- identificarea terenului intravilan cuprins în titlul de proprietate contestat numărul 2116 –_ emis la data de 03.04.2001 de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. pe numele cetățeanului S. M. Jenică;
- identificarea terenului ce a format obiectul contractului de întreținere autentificat prin încheierea de autentificare nr. 4709 la data de 29.05.1981 de Notariatul de Stat Județean D. C. ;
- verificarea existenței unei suprapuneri între cele două terenuri.
Raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic judiciar M. A. - D. a fost înaintat la data de 24.02.2014 (filele 114 – 143).
Raportat la acțiunea precizată, respectiv constatarea nulității a absolute parțiale a TP nr. 2116-_/03.04.2011 emis pe numele autorului S. Jenică, pentru suprafață de 1000 m.p., menționată în intravilan. și motivată pe inexistența unei concordanțe între actele premergătoare emiterii titlului de proprietate a cărui anulare o solicită, mențiunile din registrul agricol și suprafața reconstituită instanța constată și reține:
Având în vedere că dispozițiile instanței de control judiciar sunt obligatorii pentru judecătorii fondului ( art 315 C. din 1865, dat fiind că acțiunea a fost promovată sub imperiul incidenței acestui act normativ ) instanța urmează a se conforma și a supune analizei pretenția dedusă judecății.
În conformitate cu dispozițiile art. 111 C.proc.civ. ,"partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.", iar potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, republicată, „stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere.”
Noțiunea de interes legitim, în sensul dispozițiilor art.III din Legea nr. 169/1997 invocate de către reclamant, se definește ca fiind vocația celui ce invocă nulitatea de a beneficia el însuși de reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin urmare, pentru ca interesul care întemeiază demersul judiciar să fie protejat de lege, născut, actual, personal și direct, reclamantul trebuie să opună pârâtului, la rândul să un drept real concurent, de natura celui contestat, respectiv de proprietate, adică să pretindă și să dovedească o vocație proprie la reconstituire, care să o excludă pe cea a titularului titlului și să afirme că prin eliberarea titlului supus verificării judecătorești i s-a încălcat sau îngrădit acest drept, ceea ce este cazul în acest litigiu.
Astfel, folosul practic, material în urma nulității titlului contestat, este obținerea pentru sine a unui act de proprietate asupra aceluiași teren pe care îl revendică în calitate de moștenitor al defunctei T. G. ( soția titularului înscris în titlul de proprietate contestat )
Dar ,pentru a se înțelege clar starea de fapt, se impune a se preciza faptul că atât reclamantul cât și pârâții ( persoane fizice ) sunt moștenitorii titularului înscris în titlul de proprietate – S. Jenică .
I . În ceea ce privește anularea titlului de proprietate nr. TP nr. 2116-_/03.04.2001, eliberat în favoarea defunctului S. Jenică, pentru suprafața de 1000 mp teren intravilan, prin reconstituirea dreptului de proprietate, instanța va respinge cererea pentru următoarele considerente:
În fapt, reclamantul solicită anularea acestui act de proprietate, pe considerentul că terenul în suprafață de 1000 mp nu ar fi aparținut autorului, S. Jenică ci autoarei reclamantului, T. G. .
S-a susținut de către părți că defuncta T. G. – mama reclamantului, a fost căsătorită u defunctul S. Jenică și că de fapt terenul la care ar fi fost îndreptățit S. Jenică i se cuvenea fostei sale soții .
Argumentul forte adus de către reclamant în susținerea nulității acestui TDP respectiv faptul că terenul nu ar fi fost trecut în registrul agricol al def S. Jenică nu se verifică în cauză.
Astfel, examinând actele premergătoare înaintate de către C. L. de fond funciar Filiași, instanța reține că la data de 20.03.1991, autorul pârâtului, S. Jenică a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru și pentru suprafața de 0,09 ha teren intravilan cu destinația curți construcții, suprafață cu care se regăsește înscris în registrul agricol aferent anilor 1956-1958 .
Potrivit anexei 2 a de la fila 39, cererea de reconstituire a fost validată și pentru suprafața de 0,10 ha destinația curți, suprafață pentru care s-a eliberat și titlul de proprietate contestat.
Conform art III lit a din Legea nr.169/1997, temei în baza căruia se poate încadra pretenția dedusă judecății, nulitatea poate interveni în cazul actelor de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau care nu au moștenit asemenea terenuri.
Pentru incidența acestui caz de nulitate este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarele condiții:
- existența unor acte de reconstituire în favoarea unor persoane,
- persoanele care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate nu erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate întrucât nu au avut niciodată teren predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat și nici nu au moștenit astfel de terenuri .
Apoi, potrivit prevederilor art. 11 și 14 din legea 18/1991 și art. 2 din legea 1/2000 instanța constată că suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.
Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori.
(2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.
(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În speță, se constată că beneficiarul dreptului de proprietate, a parcurs procedura instituită de lege, iar suprafața de teren reconstituită se regăsește în registrul agricol aferent 1956-1958 aspecte menite a convinge instanța că numitul S. Jenică era persoană îndreptățită la reconstituire.
În ceea ce privește verificarea în ce măsură acest teren mai putea fi reconstituit în favoarea lui S. Jenică în condițiile în care potrivit declarației martorului ,D. I., ar fi cumpărat un teren situat în . D., în perioada anilor 1970, vânzător fiind S. Jenică, drept ce a fost ulterior recunoscut și prin sentința civilă nr 1231/05 iulie 2002 pronunțată de căte Judecătoria Filiași în dosarul nr 1418/2002, nu are nici o relevanță juridică asupra litigiului de față.
Astfel argumentul reclamantului potrivit căruia terenul intravilan din TDP contestat ar fi făcut obiectul respectivei convenții, respectiv constatări și în consecință nu ar mai putea face obiectul reconstituirii va fi respins întrucât:
- așa cum rezultă din dispozitivul sentinței civile nr 1231/05 iulie 2002, dreptul recunoscut în favoarea martorului, D. I. ,s-a realizat cu privire la imobilul situat în st. Dezrobirii, nr 53 Filiași,
- aceeași localizare este susținută și de depoziția martorului .
- potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către dl expert M. A. D., " Terenul intravilan din Titlul de proprietate nr 2116-_/03.04.2001, pe numele S. Jenică, …… este situat în orașul Filiași, . și nr 90.
Astfel este de ordinul evidenței că terenul litigios nu se identifică cu cel care a făcut obiectul hotărârii judecătorești susmenționate.
În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia terenul situat în . înainte de colectivizare numitului B. D., soțul numitei P. E. de la care mama sa a dobândit terenul prin contractul de întreținere nr. 4709/29.05.1981, se constată de către instanță urmare a examinării înscrisului respectiv că obiectul contractului a fost reprezentat de locuința compusă din una cameră și jumătate din camera de la mijloc situată în loc Filiași . 90, terenul în suprafață de 250 mp fiind trecut în proprietatea statului.
Se observă că terenul nu a făcut obiectul contractului respectiv, și în consecință susținerea potrivit căreia mama reclamantului ar fi devenit proprietară pe suprafața de 500 mp, teren aferent construcției, este lipsită de orice suport juridic. ( în primul rând întrucât nu a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ope legis și nici nu a făcut dovada efectuării anumitor demersuri în vederea dobândirii, iar pe de altă parte locuința a fost dobândită atât de câtre mama dar și de către tatăl reclamantului.)
Apoi faptul că acest teren în suprafață de 250mp( care a trecut în proprietatea statului din patrimoniul vânzătoarei P. E. ) și care se găsește poziționat în amplasamentul terenului intravilan din TDP litigios – potrivit concluziilor raportului de expertiză între acest teren și cel înscris în Titlul de proprietate nr 2116-_/03.04.2001 există suprapunere parțială, nu poate conduce la concluzia nelegalității reconstituirii dreptului de proprietate întrucât se justifică pe excedentul de suprafață constatat cu ocazia măsurătorilor efectuate la fața locului de către expertul desemnat în cauză, respectiv -1269mp ( 1000 din TDP + 250 din contractul de întreținere ) .
În consecință, instanța opinează în sensul că beneficiarul S. Jenică era persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan menționat în Titlul de proprietate nr 2116-_/03.04.2001.
Că ulterior emiterii acestui înscris au fost efectuate anumite operațiuni judiciare ce au avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate (și care au generat anumite conflicte între moștenitori )nu are relevanță în cauză, instanța fiind ținută să analizeze legalitatea actelor și a procedurii premergătore emiterii titlului de proprietate.
Față de cele expuse, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea.
Împotriva sentinței civile nr.259/14.04.2014 au formulat recurs reclamantul T. E. și pârâtul P. N. (fost S. N.).
Recurentul-pârât P. N. nu a motivat recursul declarat la data de 28.05.2014.
Recurentul-reclamant T. E., în esență, a arătat că prin declararea recursului său contestă faptul că prima instanță nu a luat în considerare că tatălui său S. Jenică (T.) nu putea să se elibereze un titlu de proprietate decât doar în baza unor documente reale și credibile, deoarece locuința și terenul aferent de la numărul factorial 88 cumpărat de la Zebacinski P. erau de fapt ale numitei B. F.. Nu există nici un fel de înstrăinare sau de vânzare de la B. A. către S. Jenică având în vedere că S. Jenică a cumpărat de la Zebacinski P. și nu a existat nici un act doveditor că titlul numitei Zebacinski P. după cum rezultă și din comunicarea dată de Priăria Filiași, deci chiar dacă s-a admis eliberarea unui titlu de proprietate nu putea să dețină decât suprafața de teren și locuința ce o deținea B. F. întrucât la data respecitvă a cumpărat de la cea care a locuit în locuința de la nr.88 și anume Zebacinski P., care la data cumpărării nu avea nici un act doveditor ca fiind proprietara locuinței și a terenului de la nr.88, iar partea lui B. A. nu este revendicată într-un fel sau altul, având susținerea și documentația la cele două loturi pentru a motiva în timpul cererii de retrocedare sau a reconstituirii că ar fi deținut și partea numitului B. A., vecin cu B. F., nu au existat nici martori care să fi declarat că au fost de față și că nu cunosc că ar fi deținut și terenul aferent lotului nr.4, unde a fost declarat proprietar B. A. prin sentința nr.1842/20.04.1961 dată de Tribunalul Popular Raionul Filiași.
În continuare, recurentul a arătat că un alt motiv de recurs vizează cheltuieli de judecată care sunt mult mai mari decât cele date prin sentința civilă nr.909/13.11.2012.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Recurentului i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistării calificate de către un apărător din oficiu prin încheierea de ședință din data de 12.12.2014.
Deși legal citați intimații nu au formulat întâmpinare în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma celor două recursuri declarate și în raport cu prevederile legale incidente, incluzând art.3041 C.proc.civ, Tribunalul reține următoarele aspecte:
Referitor la recursul declarat de recurentul-pârât P. N.:
Potrivit art. 303 alin.1 Cod proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Sediul materiei în ceea ce privește sancțiunea nemotivării recursului se află în art. 3021 și 306 Cod proc. civ. care stabilesc că cererea de recurs este nulă dacă nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat și că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.2 al art. 306 alin.1 Cod proc. civ.
În speță, sentința civilă nr. 259/14.04.2014 a fost comunicată recurentului –pârât la data de 13.05.2014 iar recursul declarat de acesta la 28.05.2014, nu a fost motivat.
Cum în cauză nu se constată existența unor motive de ordine publică care să impună examinarea din oficiu a sentinței civile, sunt aplicabile dispozițiile art.306 C.pr.civ. conform cărora recursul este nul dacă nu a fost motivat în termen legal.
Pe cale de consecință, se va constata nul recursul declarat de recurentul-pârât.
Referitor la recursul declarat de recurentul-reclamant T. E.:
Potrivit art.315 alin.1 C.proc.civ, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Precizările pe care le face le face textul citat sunt categorice iar nerespectarea lor atrage nulitatea hotărârii pronunțate.
Este adevărat că prevederile textului citat conduc și la concluzia potrivit căreia în privința problemelor de fapt, instanța care rejudecă cauza are o deplină putere de apreciere, putere izvorâtă din regula că stabilirea stării de fapt este de atributul exclusiv al instanței de fond, iar în cadrul rejudecării ea poate să ajungă la o altă soluție decât aceea pronunțată anterior sau dimpotrivă, poate menține constatările de fapt anterioare.
Instanța este însă obligată să facă o cercetare completă a fondului în limitele trasate de îndrumările deciziei de casare, printre pilonii de bază ai dreptul la un proces echitabil fiind și dreptul oricărei părți ca în cadrul unei proceduri judiciare, argumentele și mijloacele de probă, observațiile să fie examinate în mod efectiv.
Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența deja consacrată a Curții Europene a Dreptului Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 par.1 din Convenție, care înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Întrucât Convenția nu vizează garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii ci drepturi concrete și efective, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observații sunt cu adevărat "ascultate", adică examinate propriu-zis de către instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art.6 implică în sarcina instanței obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinenței acestora – Cauza V. de Hurk c/ Țările de Jos din 19.04.1994, cauza Albina c./ României, hotărârea din 28.04.2005).
Din actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține că instanța de fond, în rejudecare, după casarea cu trimitere, a procedat la o incompletă cercetare a fondului, rezumându-se la efectuarea unui raport de expertiză conținând concluzii contradictorii față de probele administrate în primul ciclu procesual.
Astfel, raportat la limitele învestirii, se constată că recurentul-reclamant T. E. a sesizat instanța cu o acțiune în constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.2116-_ din 03.04.2001, invocând în esență, împrejurarea că la rubrica "intravilan"s-a menționat greșit suprafața de 1000 mp, compusă din 800 mp curți-construcții și 200 mp teren arabil intravilan, în considerarea reținerii unei greșite îndreptățiri a autorului său – defunctul S. Jenică la această suprafață, în fapt acesta având îndreptățire doar la terenul în suprafață de 500 mp, dobândit de la numita Zebacinski P..
În mod evident, în speță, s-a procedat la verificarea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate mai sus contestat, rezultând din adresa nr.9113/10.08.2011 emisă de C. L. de fond funciar Filiași că la baza titlului de proprietate s-au aflat cererea autorului reclamantului înregistrată sub nr.1361/20.03.1991 privind solicitarea suprafeței de 0,09 ha curți și clădiri, registrul agricol din perioada 1956-1958 și anexa de validare.
Deși atât în cererea de reconstituire cât și în registrul agricol, autorul reclamantului a figurat cu suprafața de 0,09 ha, titlul de proprietate a fost emis pentru suprafața de 1000 mp intravilan, ceea ce denotă o primă neconcordanță referitoare la suprafața din vatra satului menționată în registrul agricol și suprafața pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate.
O a doua neconcordanță vizează amplasamentul terenului reconstituit, întrucât pe de o parte, potrivit adresei nr._/15.11.2011 a Comisiei Locale de fond funciar Filiași, în registrul agricol din perioada 1956-1958 defunctul S. Jenică figurează cu suprafața de 0,09 ha teren pe un amplasament din . raportului de expertiză efectuat în al doilea ciclu procesual de expert M. A.-D., terenul intravilan din titlul de proprietate nr.2116-1953 emis la 03.04.2001, în suprafață rezultată din măsurători 1269 mp este situat din punct de vedere cadastral în cvartalul (tarlaua) 55, . intravilanul orașului Filiași și din punct de vedere al nomenclaturii stradale, în . și 90.
Se impune așadar, clarificarea amplasamentului terenului din titlul de proprietate contestat, ceea ce presupune implicit identificarea terenului din registrul agricol, identificarea terenului din . din . și 99 sub aspectul suprafeței, vecinătăților și amplasamentului și stabilirea în concret dacă terenul din titlul de proprietate, astfel cum a fost individualizat prin procesul-verbal de punere în posesie se suprapune cu cel din . din . și 99 și de asemenea, dacă e corespunzător sub aspectul amplasamentului cu terenul din registrul agricol al autorului reclamantului.
Tribunalul consideră pentru justa soluționare a cauzei, necesar a se verifica îndreptățirea recurentului-reclamant la suprafața de teren solicitată a fi menționată în noul titlu de proprietate care i s-ar elibera în ipoteza admiterii acțiunii având în vedere o . aspecte nelămurite rezultând din probele dosarului.
Astfel, în ceea ce privește amplasamentul din ..71, rezultă că acesta a aparținut defunctului S. Jenică dar a fost vândut martorului Drăgușean I. în anii 1970, acesta din urmă, obținând titlul de proprietate constând în sentința civilă nr.1231/05.07.2002 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr.1418/2002 și documentația cadastrală nr.2415/29.01.2003.
În ceea ce privește amplasamentul din ..I.Lenin), se evidențiază de asemenea, o . neconcordanțe. Pe de o parte, reclamantul susține (în precizarea la acțiune fila 50 primul ciclu procesual) că la nr.88 și 90 se află 2 gospodării nedelimitate prin gard, că locuiește la nr.90 iar la nr.88 se află "o altă persoană" care a dobândit ulterior suprafața de 1000 mp menționați în titlu.
Pe de altă parte, în raportul de expertiză efectuat în al doilea ciclu procesual, deși se constată aceeași lipsă a delimitării imobilului de la nr.88 și nr.90, se reține că întregul teren în suprafață de 1269 mp și ambele construcții sunt în posesia reclamantului T. E..
Se impune așadar a se clarifica situația de fapt în vederea stabilirii persoanei care stăpânește în fapt imobilul situat în . și nr.90 și temeiul posesiei/proprietății.
În acest sens, referitor la imobilul din ., reclamantul invocă îndreptățire în considerarea faptului că autorul său a cumpărat teren în suprafață de 500 mp de la numita Zebacinski P.. Or, pentru a cumpăra acest teren, vânzătoarea ar fi trebuit să fie proprietară a terenului; în speță, înscrisurile de la dosar nu demonstrează operațiunile juridice invocate de reclamant, dimpotrivă, prin adresa nr._/28.11.2011 Primăria Filiași a comunicat că numita Zebacinski P. nu apare în evidențele cadastrale cu poziție de rol anterior colectivizării.
Se impune așadar, suplimentarea probelor pentru a se stabili regimul juridic în timp al terenului din . și dacă numita Zebacinski P. a figurat ca titulară a dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren la care face referire recurentul-reclamant, cu atât mai mult, contrar relațiilor primite de la Primăria Filiași, la dosar, în primul ciclu procesual apare și o copie de pe o filă din registrul agricol aparține numitei Zebacinski P. (f 7). Se impune de asemenea, a se stabili dacă într-adevăr în cazul în care aceasta a fost proprietară, a operat realmente vreo înstrăinare de teren în sensul menționat de recurentul-reclamant către autorul S. Jenică.
Aceleași clarificări se impun și în ceea ce privește terenul din ., fiind necesară individualizarea prin suprafață și vecinătăți și stabilirea persoanei care îl stăpânește, a proprietății în măsura în care este altă persoană decât reclamantul, regimul juridic de-a lungul timpului și cel actual.
Referitor la acest teren, se vor avea în vedere contractele succesive de întreținere sau vânzare-cumpărare și mai ales cel prin care numita P. L. înstrăina părinților reclamantului la data de 29.05.1981 imobilul-construcție situată în ., nr. 90 (contractul autentificat sub nr.4709/29.05.1981 f 5), fiind făcută totodată mențiunea că suprafața de 250 mp va trece în proprietatea statului. Nu rezultă în mod obiectiv care a fost suprafața de teren trecută efectiv în posesia autorilor reclamantului de vreme ce vânzătorul transmitea în proprietate imobilul invocând sentința de partaj nr. 1142/20.04.1961 potrivit căreia obținuse doar 329 mp (f 42 vol II, primul ciclu procesual, dosar fond), în contractul de întreținere se vorbește despre trecerea în posesia statului a suprafeței de 250 mp iar în memoriul tehnic și planul de situații – părți componente ale documentației tehnice întocmite pentru emiterea autorizației de înstrăinare, potrivit raportul de expertiză, se menționează preluarea unei suprafețe de 660 mp, corespunzătoare loturilor nr.1 și 3 din sentința de partaj.
Așadar, e necesar a se identifica suprafața reală preluată de stat precum și a terenului ce a făcut obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr.4709/29.05.1981.
La clarificarea regimului juridic în ceea ce privește imobilul din . a se avea în vedere și transmiterile succesive efectuate prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/27.09.1991, contractul de întreținere cu drept de uzufruct autentificat sub nr. 1428/22.12.2001, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 552/03.03.2003 și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 667/08.05.2008, prin prisma stabilirii identității obiectului vânzării, sub acest aspect existând o mențiune și pe titlul de proprietate contestat în sensul înstrăinării unei suprafețe de 750 mp din suprafața de 1000 mp.
Așadar, în cauză nu s-a realizat o deplină lămurire a problemei deduse judecății, ceea ce echivalează cu o nesoluționare a fondului litigiului, fiind necesară suplimentarea probelor printr-o nouă expertiză topografică și solicitarea unor relații noi către C. L. de fond funciar Filiași.
Potrivit art.312 alin. 61 C.proc.civ, casarea cu trimiterea poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casării pentru lipsă de competență. În cazul în care, după casarea cu trimitere potrivit alin. (5) sau (61), intervine o nouă casare în aceeași cauză, tribunalul și curtea de apel vor rejudeca în fond cauza, dispozițiile art. (4) fiind aplicabile.
Față de cele ce preced, Tribunalul, în raport de prevederile art.312 alin.4 și alin. 61 C.proc.civ, va casa integral sentința instanței și va reține cauza spre rejudecare în fond.
Se va fixa termen la 13.05.2015 pentru când se vor cita părțile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de recurentul-pârât P. N. ( F. S. N.), împotriva sentinței civile nr. 259/14.04.2014 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. DE FOND FUNCIAR FILIAȘI, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 18/1991 D., B. N., T. I., T. A., T. L..
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant T. E., împotriva aceleiași sentințe civile.
Casează sentința civilă recurată și reține cauza pentru judecata pe fond.
Stabilește termen de judecată la 13 mai 2013.
Dispune citarea părților.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2015.
Președinte, L. C. C. | Judecător, I. G. Ș. | Judecător, M. N. |
Grefier, F. C. C. |
Red.jud.I.G.Ș.
27.03.2015
Tehn.S.V./3 ex.
Jud.fond-S.M.O.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6859/2015. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 524/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
