Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 138/2015. Tribunalul DOLJ

Reclamanții arată că pentru imobilul moara cu anexe, utilajele morii și construcțiile aferente acesteia se judecă din anul 2003 în dosarul nr.1280/C/2003 al Tribunalului D., pentru restituirea în natură a acestor a acestor bunuri, în baza Legii nr.10/2001, iar acesta este în a treia fază de casare cu rejudecare la Înalta Curte de Casație și Justiție București.

Deși prin decizia civilă nr.369/19.11.2008, Curtea de apel C. s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 6.290,60 m.p. ce face parte din suprafața de 6.437 m.p., către reclamanți, precum și a următoarelor construcții: casa de locuit cu 3 camere și sala din cărămidă, acoperită cu țiglă, magazie și pătul, precum ți măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul ocupat de construcția morii în suprafață de 146,40 m.p, cu o valoare de 2.368,16 RON, pentru construcția morii în valoare de 135, 570 RON și pentru utilajele preluate la data naționalizării, în valoare de 64.692 USD, Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr.245/10.05.2011 în dosarul nr._ prin care a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 11.333,60 m.p., situat în intravilanul Cernătești, excluzând suprafața de 146,40 m.p. pe care se află moara, teren identificat la acea dată prin raportul de expertiză P. M., precum și următoarele construcții - casa de locuit cu 3 camere și sala din cărămidă, acoperită cu țiglă, magazie și pătul, constatând că sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii constând în despăgubiri pentru terenul în suprafață totală de 11.996, 40 m.p., obligând A. să emită decizie, conținând propunerea de despăgubiri pentru construcția morii cu o valoare de 135,570 lei și nedispunând acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele preluate la data naționalizării.

Reclamanții solicită să se dispună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru construcția morii si pentru utilajele cu care a fost înzestrată moara, preluate cu japca și ele odată cu moara autorului acestora, in valoare de 64.692 USD, sau cât se va stabili prin proba cu expertiza morărit panificație, pe care o solicită și de asemenea, solicită masuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru lipsa de folosință a morii de la data preluării abuzive prin Decretul nr. 83/1949 până în prezent, care să fie actualizate cu coeficientul de devalorizare, până la data executării efective a sumei care le se cuvine și va fi stabilită prin expertiza judiciară ANEVAR.

Reclamanții arată că nu exista nici un proces verbal de preluare a morii, deci aceasta a fost preluata abuziv fără titlu și prin urmare era imperios necesara restituirea acesteia, mai ales ca s-a și făcut dovada prin probele care s-au dispus a fi administrate de către instanțe, dar neluate in considerare de către acestea, că a fost o moară țărănească construită de autorul reclamanților și caracteristicile acesteia o exceptau de la naționalizare.

Solicită și despăgubiri pentru construcțiile casa de locuit cu 3 camere și sala din cărămida, acoperită cu țiglă, magazie si patul, numai în situația in care soluția ce se va da in dosarul nr._ va stabili cu ocazia aceste a treia rejudecări.

Având in vedere situația construcțiilor preluate abuziv, rezultată din procesul verbal de preluare abuziva - formular de inventarierea si evaluarea patrimoniului eliberat sub nr.2746/25.08.2005 de către Direcția Județeană D. a Arhivelor Naționale in situația in care li se vor restitui construcțiile arătate mai sus identificate în cauza din dosarul_, solicită acordarea de despăgubiri pentru construcțiile ramase respectiv - 2 grajduri animale mari, 1 patul porumb si 1 bucătărie cu 2 camere.

Aceste bunuri respectiv 1 casa cu 4 camere și pivnița, 2 grajduri animale mari, magazie cereale, 2 patule porumb si 1 bucătărie cu 2 camere sunt cuprinse in procesul verbal formularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului din anul 1949, eliberat de Filiala D. a Arhivelor Naționale sub nr. 2746/25.08.2005 - la punctul 3.

Solicită ca aceste bunuri sa fie evaluate ele ca bunuri și lipsa de folosință acestora, iar suma rezultata sa fie actualizata pana la data efectiva a plății.

Reclamanții arată că în anul 1948, autorul N. H. i s-au

preluat abuziv prin procesul verbal din anul 1948 și următoarele bunuri mobile pentru care solicită despăgubire: BUNURI - PRODUCTE SI PRODUSE AGRICOLE PRELUATE ABUZIV:60 banițe grau + 900 kg. grau, 25 banițe orz + 275 kg.,32 banițe ovaz + 224 kg.,150 banițe porumb + 2.250 kg.,22 kg.fasole,160 kg. floarea soarelui,700 kg. paie grau.

Aceste bunuri sunt cuprinse în procesul verbal - formularul de inventarierea si ev; patrimoniului din anul 1949, eliberat de Filiala D. a Arhivelor Naționale sub nr.2746/25.08.2005 - la punctul 4, și au fost descrise solicitate si evaluate conform prevederilor legii, de reclamanți, la valoarea pieței la acea data conform prevederilor imperative ale legii, prin: notificarea nr.7281/13.06.2003 și revenirea la aceasta, pe care le-a adresat Prefecturii D.

De asemenea în anul 1948, autorului N. Haralambiei s-au preluat abuziv prin procesul verbal din anul 1948 și următoarele animale, pentru care solicită despăgubiri: bunuri - Inventar V. Preluate Abuziv: 2 boi, 3 vaci, 7 oi, 7 găini, 6 rate, 7 gaste, 5 curci, 5 colonii albine.

Aceste bunuri sunt cuprinse în procesul verbal - formularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului din anul 1949, eliberat de Filiala D. a Arhivelor Naționale sub nr.2746/25.08.2005 - la punctul 5, și au fost descrise solicitate si evaluate de mine, care nu sunt expert evaluări imobiliare, la valoarea pieței la acea data conform prevederilor imperative ale legii, prin: notificarea nr. 7281/13.06.2003 si revenirea la aceasta, pe care le-am adresat Prefecturii D..

În anul 1948, autorului N. H. i s-au preluat abuziv prin procesul verbal din anul 1948 și următoarele utilaje agricole pentru care solicită despăgubiri, care constau în valoarea bunurilor, la care se adaugă lipsa de folosința a acestora, de la data preluării, până în prezent: BUNURI - INVENTAR MORT PRELUATE ABUZIV

-2 pluguri tracțiune animale,2 grape una veche si una noua cu doua foi, l semănătoare,l batoza degradată, l triar defect, l vânturatoare, l butoi zinc 200 litri, 2 care fier, 1 trăsura docar, 3 sei reformate, casa de bani cu doua rânduri de chei, l aparat radio cu acumulator, 2.184 volume de cărți diferite ,1 aparat foto.

I s-au preluat abuziv prin procesul verbal din anul 1948 si următorul mobilier, cazarmament, diverse pentru care solicită despăgubiri care constau in valoarea bunurilor, la care se adaugă lipsa de folosința a acestora, de la data preluării, până în prezent: bunuri - mobilier, cazarmament, diverse, preluate abuziv; 3 mese, 4 scaune; 3 dulapuri arhiva, l lingura fier, 4 furculițe, 1 cuțit masa, 1 cana porțelan, 1 cana sticla, prelucrare sticla, 3 farfurii dulceața, 2 linguri, 7 farfurii porțelan, 1 tigaie, 2 paturi, 2 saltele, 2 cearceafuri, 2 perne, 2 fete perna, 10 pahare ventuza, 6 borcane sticlă, 10 pahare diferite, 4 buc. Transperante, 2 piei vulpe, 2.154 volume cărți diferite, 1 ceas de masa.

Aceste bunuri sunt cuprinse în procesul verbal - formularul de inventarierea si evaluai patrimoniului din anul 1949, încheiat de ciracii regimului comunist, eliberat de Filiala D. a Arhive Naționale sub nr.2746/25.08.2005, la punctul 7.

Revenind, la acea data, respectiv anul 1948, autorului N. H. i s-au preluat abuziv prin procesul verbal din anul 1948 și următoarele terenuri situate pe raza comunelor Gogosu, jud. D., B., jud. M. si Cernatesti, jud. D. pentru care solicită despăgubiri, la care se adauge lipsa de folosința a acestora, de la d preluării, pana in prezent: Bunuri Imobile (Terenuri), preluate abuziv: 50,25 ha. teren arabil,

9,75 ha. - pasune, 4,50 ha.- fanete, 1,25 ha - plantații pomi, 0,25 ha vie, 12,75 ha. pădure salcâmi si 3 ha. neproductiv. Suprafața totala expropriată de 84ha., conform paginii Tabel din același formular era formata din: trupul B. - 50 ha. la distanta de 4 km. de reședința, trupul Cernatesti - 17 ha, la o distanta de 0 km. de reședința si trupul Gogosu - 17 ha., la o distanta de 2.500 m. de reședința.

Aceste bunuri sunt cuprinse în procesul verbal - formularul de inventarierea și evaluarea patrimoniului din anul 1949, eliberat de Filiala D. a Arhivele Naționale sub nr.2746/25.08.2005, la punctul 2 și distribuția lor pe trupuri în tabelul formularul pentru evaluarea si inventarierea patrimoniului.

Reclamanții au solicitat în baza Legii nr.1/2001, 2 ha teren arabil intravilan și deși restituirea acestei suprafețe de teren este posibilă, nu a fost restituită până în prezent.

De asemenea, au solicitat în baza Legii nr.247/2005 restituirea suprafeței de 20,20 ha teren arabil extravilan situată pe raza comunei Gogoșu, după autorul reclamanților.

Prin Decretul nr.83/1949, autorului reclamanților i-a fost expropriată și suprafața de 17 ha .

În baza Legii 247/2005, reclamanții au solicitat suprafața de 50 ha. - teren arabil extravilan în ., de care aparține B., unde autorul a fost expropriat cu aceasta suprafața de teren; a anexat în copie xerox: cererea de reconstituire comunicată prin recomandata cu AR40607/19.09.2005, adresata Primarului comunei Grecești, jud. D., prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate căreia i se cuvine după autorul N. H., pentru suprafața de 50 ha. - teren cu diferite categorii de folosință, situat pe teritoriul satului B., . cerere susținuta de acte autentice de proprietate, respectiv Formularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului - Procesul verbal de preluare abuzivă din anul 1949, eliberat sub nr.2746/25.08.2005 de către Direcția Județeană D. a Arhivelor Naționale - anexat mai sus si de extrasul nr._/12.07.2005 - eliberat de Arhivele Naționale Istorice si Centrale București, anexat mai jos, din care rezultă că a fost expropriat cu aceasta suprafața de teren in satul B. - ., suprafața de 80 ha. teren arabil, iar în . si casă.

Reclamanții arată că au solicitat Primăriei Grecești să comunice procesul verbal de pune posesie si schița parcelara a acestui teren in suprafața de 6,80 ha. si sa explice de ce este vorba numai de 6,80 ha., când suprafața pe care au solicitat sa le fie restituita după autorul lor este de 50 ha., suprafața solicitata prin cererile de reconstituire pe care le-au susținut prin acte de proprietate autentice.

De asemenea, au solicitat sa le fie comunicata Hotărârea Comisiei Locale Grecești de Fond Funciar Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar D., privind restituirea acestei suprafețe (6,80 ha după autorul N. H., conform cererilor de reconstituire si actelor depuse în susținerea acestora, precum și pentru diferența de teren de 43,20 ha., pana ca concurența suprafeței de 50 ha., care i-au fost expropíate acestui autor prin decretul 83/1949, fapt arătat în cererea reclamanților de reconstituire și dovedit cu Formularul de inventarierea si evaluare a patrimoniului - Procesul verbal de preluare abuziva din anul 1949, eliberat nr.2746/25.08.2005 de către Direcția Județeană D. a Arhivelor Naționale - anexat mai sus care rezulta ca a fost expropriat cu suprafața de teren de 50 ha. în satul B. - ., dar acest fapt nu s-a întâmplat pana in prezent.

Reclamanții precizează că au solicitat suprafața de 17 ha teren arabil extravilan în ., unde autorul lor a fost expropriat cu această suprafață, dar care până în prezent nu au primit Hotărârea Comisiei Locale de Fond funciar Cernătești, privind suprafața de teren de 19 ha în acest puncz și nici pentru supraața de 7 ha aferentă moșiei autorului reclamanților.

Reclamanții menționează că autorului i-au fost preluate 14 ha terem, din care 12,75 ha-pădure salcâmi și 1,25 ha, plantații de pomi din suprafața totală de 84 ha pe teritoriul comunelor Gogoșu-D., B. – M. și Cernătești-D..

Pentru suprafața de 9 ha pădure nu a fost emisă până în prezent o hotărâre a Comisiei L. de Fond Funciar și Hotărârea Comisiei Județene privind reconstituirea fizică a acestei suprafețe de pădure.

Deși au făcut demersuri pentru a i se restitui in natura aceste terenuri, pana in prezent

reclamanții nu au intrat in posesia nici unui metru pătrat de teren, nu i s-au emis schițe parcelare, procese-verbale de punere in posesie și titluri de proprietate

Reclamanții arată că autorului N. I., i s-au preluat abuziv prin Decretul nr.83/1949 bunuri - imobile (terenuri): 57,00 ha. teren arabil, 2.50 ha. fanete, 0.50 ha. Pasuni 0.40 ha. vii producătoare, 0.80 ha. livezi pomi, 2.20 ha. Păduri, 20 ha. Curte, 6.60 ha. Neproductiv, 53.20 ha. - B. – M.. Suprafața totală expropriată de 7,20 ha din ., este formată din suprafețe menționate și deținute de N. I., împreuna cu fiul său H. N., iar la rubrica observații este menționata si suprafața de 53,20 ha. - Barbos, jud. M..

Suprafața de 80 ha. situata pe teritoriul comunei Gogosu, se compunea din 40 ha.(in 13 parcele) si 22,50 ha. - situată in hotarul satului si 17,50 ha. - situata in hotarul altor sate.

Reclamanții precizează că au formulat cereri de reconstituire în natură după autorul și bunicul lor, N. I. pe raza comunelor Gogoșu și Cernătești.

De asemenea, au solicitat suprafața de 40 ha după autorul N. I..

Deși au revendicat suprafața de 6 ha. si 1.621 mp., situata in punctul « La Fagi», suprafața de 10 ha., situata in punctul « La Fagi», nici pana in prezent nu au

primit Hotărârea Comisiei Locale de Fond Funciar Ceernătești, privind suprafața de 20,4221 ha teren.

Reclamanții susțin că au doua hotărâri definitive, irevocabile si executorii una din 2004 si una din nr. 343/30.03.1994 - definitivă, irevocabilă si executorie, dată în dosarul nr.5833/19 Tribunalului D., precum și SC nr._/30.10.2007 - definitivă, irevocabilă și executorie, dosarul nr._ la Judecătoria C.), și că nici pana in prezent nu au intrat in folosința terenului in suprafața de 10 ha., care a aparținut autorului lor,. fapt ce le-a creat un prejudiciu psihic și moral.

Reclamanții au solicitat Comisiei Județene D. sa le explice daca prin hotărârea Comisiei Județene au fost trecuți la despăgubiri pentru 40 ha. si in caz afirmativ, după ce autor, sau au fost validați fizic cu o suprafața de 40 ha urmând sa fie puși in posesie de ADSși în caz afirmativ unde, deoarece C. Locala de Fond Funciar Gogosu, a depus la dosar, tabelul anexa 23 sau 32 depus de C. L. Gogoșu.

Conform rolului agricol al lui N. I., rezultă ca acest autor a deținut conform BAP-ului din . Gogosu, plasa Brabova, jud. D., suprafața de 2 ha.- pădure, pe care în baza Legii nr.247/2005 au solicitat-o, suprafață care nu are nici o legătură cu suprafețele de teren care puteau fi reconstituite conform legii pana la concurenta suprafeței de 50 ha după fiecare autor conform prevederilor legii.

Arată că au solicitat prin cererile de reconstituire teren după un autor anume si au depus acte autentice de proprietate in susținerea cererilor, după un alt autor, după care nu au solicitat teren prin vreo cerere si ca atare nici nu au depus acte autentice de proprietate.

C. L. de Fond Funciar GOGOȘU, desi avea obligația sa le emită proces verbal de punere in posesie, schița parcelara si titlu de proprietate pentru suprafața de 10 ha. - teren arabil extravilan, dupa autorul N. lorgu, sa le atribuie suprafața de 40 ha. - teren arabil extravilan si suprafața de 2,20 ha - pădure -dupa autorul N. lorgu, in natura si sa le emită proces verbal de punere in posesie, schița parcelara si titlu de proprietate, deoarece din cauza opoziției abuzive și nejustificate a acestora nu au putut intra în posesia terenului care li se cuvine și nici nu au putut obține beneficiile folosirii terenului, respectiv subvenții acordate de Stat împreună cu UE și profit si sa emită proces verbal de punere in posesie, schița parcelara si titlul de proprietate pentru suprafața de 2 ha. - intravilan dupa autorul N. H., să le emită proces verbal de punere in posesie, schița parcelara si titlu de proprietate pentru suprafața de 20,20 ha. - teren arabil extravilan, dupa autorul N. H. având in vedere cererile noastre de reconstituire Formularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului - Procesul verbal de preluare abuziva din anul 1949, eliberat sub nr.2746/25.08.2005 de către Direcția Județeană D. a Arhivelor Naționale si certificatul nr.500/18.02.1992, emis de Direcția Generala a Arhivelor Statului - Filiala Arhivelor Statului D. - anexat mai sus, din care rezulta ca cei doi autori - N. I. si N. H., aveau un rol comun pe suprafața de 70,20 ha. din ., sa răspundă la cererea cu AR5764/30.11.2005, a ignorat toate aceste obligații și ca atare solicită să se constate că li se cuvin despagubiri în echivalent bănesc, la o valoarea actuala si reala pentru toate bunurile mobile si imobile solicitate si dovedite prin aceasta acțiune.

De asemenea, solicită să se constatate ca C. L. de Fond Funciar GOGOȘU impreuna cu C. L. de Fond Funciar CERNĂTEȘTI și C. L. de Fond Funciar GRECEȘTI aveau obligația sa emită proces verbal de punere in posesie, schița parcelara si titlul de proprietate pentru de suprafața de 12.75 ha. - pădure salcâmi si 1,25 ha. plantații pomi - dupa autorul N. H. care a fost expropriat cu aceasta suprafața de teren. Astfel, solicită a se constata că li se cuvin despăgubiri in echivalent bănesc,pentru suprafața de 12,75 ha. pădure salcâmi si 1,25 ha. plantații pomi.

Menționează ca după fiecare dintre acești doi autori, au solicitat in baza prevederilor legilor fondului funciar, restituirea a cate 50 ha. - teren arabil si in plus 2,20 ha. - pădure după/ N. I. si 12,75 ha. - pădure salcâmi si 1,25 ha. plantații pomi - după autorul NicolescuV H. si nu au obținut nimic, dar având in vedere prevederile legii 221/2009 solicită sa se constatate ca li se cuvin despăgubiri in echivalent bănesc, la o valoarea actuala si reala pentru toate suprafețele, bunurile mobile si imobile, menționate anterior, după autorul si tatăl lor, N. H..

Precizează că au solicitat reconstituirea suprafețelor deținute de autorul N. I. pe raza comunei Gogoșu, Botoșești-Paia și Cernătești, însă au fost ignorate aceste solicitări, motiv pentru care solicită să li se constate că li se cuvin despăgubiri în echivalent bănești la o valoare actuală și reală pentru suprafața de 39 ha, suprafață solicitată și dovedită a fi fost expropriată autoarei sale N. (Ș. M. ) E., conform actelor de expropriere anexate.

Arată că, Comisiile Locale de fond funciar aveau obligația să emită proces-verbal de punere în posesie, schiță parcelară și titlul de proprietate pentru terenurile solicitate de pe urma autorului, însă au omis acest lucru, astfel că solicită despăgubiri bănești la o valoare actuală și reală pentru toate bunurile solicitate și dovedite a fi fost expropriate lui N. I..

Prin prezenta acțiune solicită despăgubiri prin echivalent bănesc la o valoare actuală și reală pentru toate bunurile mobile, imobile sau de altă natură confiscate mai sus menționate, precum și contravaloarea lipsei de folosință a tuturor acestora de la data confiscării până în prezent și actualizarea acestor sume cu coeficientul de devalorizare de la data confiscării până la data primirii de către aceștia a acestor sume.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 221/02.06.2009, decretul lege nr.118/1990 și Ordonanța de Urgența

nr.214/999, art. 998. 999 și 1072 C.civ., Constituția României, Declarații Universală a Drepturilor Omului și Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale la care România este parte.

S-a depus in probațiune un set de înscrisuri.

S-a depus l-a data de 3.07.2012, precizare a cererii de chemare in judecata prin care s-a solicitat introducerea in cauza in calitate de chemat in garanție a Comisiilor Locale de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor: Gogosu, Cernatesti, Grecesti, Botosesti Paia, Brabova si C. Judeteana D. de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.

In motivare s-a aratat ca temeiul chemarii in garantie este constituit de imprejurarea ca respectivele comisii nu au restituit in natura bunurile fata de care s-a stabilit in favoarea reclamantului D. N., îndreptatirea. De asemenea, in aprecierea reclamantilor este necesara si angajarea raspunderii patrimoniale si pentru lipsa de folosinta asupra terenurilor respective ce presupune si valoarea subventiilor acordate de stat in acest sens. In privinta Comisiei Judetene D. se considera ca exista si in sarcina acesteia o culpa in conditiile in care nu a luat nicio masura fata de comisiile locale din subordine ce nu si-au indeplinit obligatiile legale.

Se solicita judecata cauzei in lipsa partilor.

S-a depus in fotocopie notificarea reclamantilor catre C. Judeteana D. si raspunsul la aceasta notificare.

DGFP C. a depus intimpinare prin care s-a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in privinta cererii intemeiate pe dispozitiile art 998-999 C.civ, iar in privinta contravalorii bunurilor mobile si imobile enumerate in cuprinsul cererii de chemare in judecata se invedereaza ca dispozitiile Legii 221/2009 impun pe de o parte ca bunurile respective sa fie preluate de Stat ca urmare a unei confiscari, iar pe de alta parte sa nu fi facut obiectul altor masuri cu caracter reparator. Asupra cererii prin care se solicita plata contravalorii prejudiciului constind in lipsa de folosinta s-a apreciat ca acest tip de despagubiri nu fac obiectul repararii in temeiul Legii 221/2009 si ca atare, se impune respingerea acestei cereri.

La data de 1.10.2012, s-au depus note scrise de catre reclamanti prin care se solicita probatorii constind in expertize de specialitate in vederea stabilirii contravalorii bunurilor care nu au fost restituite si inscrisuri constind in acte stare civila ale reclamantilor si autorilor lor.

In sedinta din data de 5.10.2012, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a DGFP D. si s-a calificat precizarea cererii de chemare in judecata depusa la data de 3.07. 2012 ca fiind o cerere de chemare in garantie.

In sedinta din data de 16.11.2012, li s-a pus in vedere reclamantilor sa precizeze cererea de chemare in judecata in raport de obiectul si cauza dedusa judecatii temeiul de drept si lamurirea acelor despagubiri despre care considera ca li s-ar cuveni in temeiul Legii 221/2009.

In sedinta din data de 25.01.2013, din analiza notelor de sedinta depuse de catre reclamanti, instanta a retinut ca nu si-au indeplinit obligatia de a-si preciza cererea in sensul solicitat si in consecinta a dispus suspendarea judecatii cererii in temeiul art 155 indice 1 C..

La data de 20.01.2014, reclamantii au depus cerere de repunere pe rol si alaturat note de sedinta, prin care au invederat ca solicita cu prioritate restituirea in natura a bunurilor ce nu au fost retrocedate in temeiul Legilor 18/1991, 10/2001 1/2000 si 147/2005 si 165/2013 si ca temeiul de drept al acestor cereri este Legea 221/2009.

In acest sens, s-a depus precizare la actiune prin care se enumera bunurile a caror contravaloare este solicitata in temeiul Legii 221/2009: bunuri mobile si contravaloarea lipsei de folosinta a acestora cit si bunuri imobile, f 607-626.

La data de 27.02.2014, s-a depus intimpinare de catre intimat prin reprezentant prin care s-a solicitat respingerea actiunii precizate a reclamantilor, ca neintemeiata si inadmisibila.

La 25.03.2014, s-au depus note scrise de catre reclamanti.

In sedinta din data de 11.04.2014, instanta a repus cauza pe rol in vederea calificarii capetelor de cerere formulate de catre reclamanti a calificarii exceptiei de inadmisibilitate formulata de intimat precum si a punerii in discutie a cererii de suspendare.

La data de 2.05.2014, reclamantii au depus note de sedinta .

La data de 06.06.2014, instanta a calificat cererile reclamantilor in temeiul art 94 C., astfel:

- cerere cu obiect pretentii prin care se solicita obligarea Statului R. la plata daunelor morale si materiale avind drept cauza luarea unor masuri administrative cu caracter politic constind pe de o parte, in confiscare in baza Decretului nr. 83/1949, iar pe de alta parte, in stabilirea domiciliului obligatoriu, masuri ce au fost luate impotriva parintilor reclamantului N. D., reclamantilor, fratelui reclamantului D. N. si unchiului si matusii acestuia, intemeiata pe dispozitiile Legii 221/2009.

- cerere cu obiect pretentii prin care se solicita obligarea Statului R. la plata contravalorii daunelor morale suferite atit de reclamanti cit si de rudele acestora, din cauza persecutiilor politice, altele decit cele care cad sub incidenta Legii 221/2009 intemeiata pe dispozitiile art 998-999 C.civ.

Ambele capete de cerere au fost formulate de reclamantii D. N., M. C. N. si H. R. N..

S-a calificat exceptia inadmisibilitatii ca fiind o aparare de fond asupra careia se va pronunta o data cu acesta.

S-a respins cererea de suspendare ca neintemeiata.

In sedinta din data de 12.09.2014, instanta a ramas in pronuntare asupra urmatoarelor exceptii:

- lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor: N. M. C., N. H. R. fata de cererea cu obiect daune materiale intemeiata pe Legea 221/2009,

- inadmisibilitatii cererii formulata de toti reclamantii in privinta capatului de cerere cu obiect daune morale intemeiata pe Legea 221/2009, in calitate de mostenitori ai ascendentilor de gradul I si II

- lipsei calitatii procesuale active a reclamantului D. N. in privinta capatului de cerere cu obiect daune morale intemeiata pe Legea 221/2009, in calitate de mostenitor al colateralilor ordinari de gradul III

- prescriptiei dreptului material la actiune a cererii formulate de D. N., in nume propriu cit si in calitate de mostenitor al ascendentilor de gr. I, colateralilor ordinari de gradul III, cu obiect daune morale generate de persecutii politice alte decit cele reglementate de legea 221/2009, intemeiate pe dispozitiile art 998-999 C.civ.,

- prescriptiei dreptului material la actiune formulata de reclamantii N. M. C. si N. H. R. in nume propriu cu obiect daune morale generate de persecutii politice alte decit cele reglementate de legea 221/2009, intemeiate pe dispozitiile art 998-999 C.civ.,

- lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor N. H. R. si N. M. C. formulata in calitate de mostenitori ai celorlalte rude in privinta cererii cu obiect daune morale generate de persecutii politice alte decit cele reglementate de legea 221/2009, intemeiate pe dispozitiile art 998-999 C.civ.

- a disjuns cererea reclamantului D. N., domiciliat în București, ..2, ., ., sector 2, formulată împotriva Statului R., cu sediul în cu obiect daune materiale întemeiată pe Legea nr. 221/2009

- a disjuns cererea formulată de cei trei reclamanți, de chemare în garanție a Comisiilor Locale si a Comisiei Judetene de stabilire a adreptului de proprietate asupra terenurilor.

In sedinta din data de 11.11.2014, in cauza in urma decesului lui reclamantului D. N., au fost introdusi in cauza in calitate de reclamanti, succesori ai reclamantului decedat: N. M. C., si N. H. R..

F. de s.c. 341/2014 a Tribunalului D., prin care s-a dispus disjungerea unor capete de cerere se retine ca in prezentul litigiu, au ramas spre solutionare: cererea formulata de catre N. D. continuata de mostenitorii sai, descendenti de gradul I, N. M. C. si N. H. R. prin care se solicita daune materiale in temeiul Legii 221/2009 si cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamantul D. N. si continuata de catre mostenitorii sai, descendenti de gradul I, N. M. C. si N. H. R., cit si de catre cei din urma in nume propriu.

In solutionarea cererilor s-a administrat proba cu inscrisuri doveditoare a modalitatii de preluare a bunurilor solicitate, a existentei acestora in patrimoniul persoanelor de pe urma carora se solicita acordarea daunelor materiale precum si a calitatii de mostenitori. In acest sens s-a atasat dosarul nr._/63/2012.

Analizind actele si lucrarile dosarului Tribunalul retine urmatoarele:

Prin s.c. 341/2014 a Tribunalului D., prin care s-a dispus disjungerea capetelor de cerere:

-cererea formulata de catre N. D. continuata de mostenitorii sai, descendenti de gradul I, N. M. C. si N. H. R. prin care se solicita daune materiale in temeiul Legii 221/2009 si

- cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamantul D. N. si continuata de catre mostenitorii sai, descendenti de gradul I, N. M. C. si N. H. R., cit si de catre cei din urma, in nume propriu.

Prima cerere a carei solutionare s-a solicitat are ca obiect obligarea Statului R. la plata de despagubiri materiale in temeiul Legii 221/2009, si-l are ca reclamant pe dan N..

In cuprinsul acestei cereri, acesta solicita contravaloarea unor bunuri mobile si imobile ce au apartinut autorilor: H. N. ( ascendent de gardul I al lui D. N.), N. I.( ascendent de gradul II al lui D. N.), N. ( Seitan) E. ( colateral privilegiat de gradul III ) si N. I. ( colateral privilegiat de gradul III) .

Reclamantul si-a intemeiat cererea pe dispozitiile Legii 221/2009.

In consecinta, tribunalul va analiza cererea privind despagubitile materiale solicitate in raport de conditiile impuse de acest act normativ.

In acest sens, legiuitorul a reglementata urmatoarele in cuprinsul art 5 al. 1 lit b:

" (1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri adminitrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

b)acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare"

In cuprinsul aliniatului 1 se stabileste categoria de persoane care este indreptatita oin sensul acestei Legi sa primeasca despagubiri materiale. Ca atare, sunt mentionate cu caracter limitativ conform textului ca persoane indreptatite: orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic, iar in cazul decesului acestei persoane, sotul si descendentii pina la gradul II inclusiv.

O prima analiza fata de prima conditie enuntata cerceteaza daca persoanele de pe urma carora se solicita plata despagubirilor materiale, fac parte din categoria impusa de legiuitor: persoana care suferit confiscarea, sot sau descendenti de gradul I sau II ai acestuia.

Persoanele de pe urma carora s-a solicitat plata despagubirilor sunt urmatoarele: H. N. ( ascendent de gardul I al lui D. N.), N. I.( ascendent de gradul II al lui D. N.), N. ( Seitan) E. ( colateral privilegiat de gradul III ) si N. I. ( colateral privilegiat de gradul III) .

F. de gradul de rudenie identificat si retinut de instanta, se constata ca se incadreaza in prima conditie analizata numai: cererile de pe urma lui H. N. ascendent de gradul I al reclamantului decedat si de pe urma lui N. I. ascendent de gradul II al aceluiasi reclamant.

Petitele de pe urma lui N. E. si N. I., nu intrunesc conditia privind calitatea persoanei in functie de gradul de rudenie si ca atare, sunt neintemeiate, intrucit exced sferei avute in vedere de catre legiuitor.

In continuare, pentru pretentiile invocate de pe urma ascendentilor de gradul I, respectiv gradul II, care intrunesc prima conditie, se impune a se verifica urmatoarea conditie reglementata ce se desprinde din lit b, si anume daca bunurile a caror contravaloare se solicita sunt consecinta confiscarii prin hotărâre de condamnare sau măsurii administrative cu caracter politic.

Pentru o temeinica analiza se impune cercetarea fiecarui bun in parte, pentru fiecare persoana de pe urma careia se solicita indreptatirea.

S-a aratat ca N. H. a fost expropriat de urmatoarele bunuri:

- conac ce a avut destinatia de dispensar veterinar, compus din: 1 casă cu trei camere, 1 casă cu 2 camere, 1 magazie, 1 grajd, 1 pătul, terenul eferent de 2 ha din ., bunuri ce sunt cuprinse în certificatul nr.1260/13.08.2001 eliberat de Filiala D. a Arhivelor Naționale.

- moară din . acesteia și utilajele morii, o casă cu 4 camere și pivniță, 2 grajduri animale mari, 1 magazie de cereale, 2 pătule de porumb, 1 bucătărie cu 2 camere - bunuri cuprinse în certificatul nr.786/13.06.2011 și procesul-verbal- formularul de inventarierea și evaluarea patrimoniului din anul 1949, eliberate de Filiala D. a Arhielor Naționașe sub nr.2746/2005.

- bunuri mobile: BUNURI - PRODUCTE SI PRODUSE AGRICOLE PRELUATE ABUZIV: 60 banițe grau + 900 kg. grau, 25 banițe orz + 275 kg.,32 banițe ovaz + 224 kg.,150 banițe porumb + 2.250 kg.,22 kg.fasole,160 kg. floarea soarelui,700 kg. paie grau, ce sunt cuprinse in procesul verbal - formularul de inventarierea si ev; patrimoniului din anul 1949, eliberat de Filiala D. a Arhivelor Naționale sub nr.2746/25.08.2005

- animale: bunuri - Inventar V. Preluate Abuziv: 2 boi, 3 vaci, 7 oi, 7 găini, 6 rate, 7 gaste, 5 curci, 5 colonii albine, cuprinse in procesul verbal - formularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului din anul 1949, eliberat de Filiala D. a Arhivelor Naționale sub nr.2746/25.08.2005

- utilaje agricole: BUNURI - INVENTAR MORT PRELUATE ABUZIV -2 pluguri tracțiune animale, 2 grape una veche si una noua cu doua foi, l semănătoare,l batoza degradată, l triar defect, l vânturatoare, l butoi zinc 200 litri, 2 care fier, 1 trăsura docar, 3 sei reformate, casa de bani cu doua rânduri de chei, l aparat radio cu acumulator, 2.184 volume de cărți diferite ,1 aparat foto ce sunt cuprinse in procesul verbal - formularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului din anul 1949, eliberat de Filiala D. a Arhivelor Naționale sub nr.2746/25.08.2005

- mobilier, cazarmament, diverse pentru care solicită despăgubiri care constau in valoarea bunurilor, la care se adaugă lipsa de folosința a acestora, de la data preluării, până în prezent: bunuri - mobilier, cazarmament, diverse, preluate abuziv; 3 mese, 4 scaune; 3 dulapuri arhiva, l lingura fier, 4 furculițe, 1 cuțit masa, 1 cana porțelan, 1 cana sticla, prelucrare sticla, 3 farfurii dulceața, 2 linguri, 7 farfurii porțelan, 1 tigaie, 2 paturi, 2 saltele, 2 cearceafuri, 2 perne, 2 fete perna, 10 pahare ventuza, 6 borcane sticlă, 10 pahare diferite, 4 buc. Transperante, 2 piei vulpe, 2.154 volume cărți diferite, 1 ceas de masa, cuprinse în procesul verbal - formularul de inventarierea si evaluai patrimoniului din anul 1949, încheiat de ciracii regimului comunist, eliberat de Filiala D. a Arhive Naționale sub nr.2746/25.08.2005.

Din bunurile enumerate, se constata ca ele se incadreaza in doua categorii: bunuri mobile si bunuri imobile.

In privinta bunurilor mobile, se constata ca cererea este neintemeiata, intrucit prin RIL nr. 6/ 2013 al ICCJ s-a statuat cu putere de lege ca pot face obiectul despagubirilor numai bunurile imobile.

Astfel, ICCJ, a analizat si statuat urmatoarele in cuprinsul deciziei pronuntate

"Art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca:

*(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei prevazute la art. 4 alin. (4), in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

b) acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare*.

In temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi acordate despagubiri numai pentru acele categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparatie - Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare -, cu conditia ca partea interesata sa nu fi obtinut deja o reparatie in temeiul acestor legi, pentru urmatoarele argumente:

a) Interpretarea logica a normei legale analizate sustine aceasta concluzie.

Asa cum rezulta din cuprinsul sau, art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza dreptul oricarei persoane care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic de a solicita acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, *daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare*.

Din conditia impusa de legiuitor pentru acordarea despagubirilor reprezentand echivalentul valoric al bunurilor confiscate - anume aceea ca bunurile respective sa nu fi fost restituite sau sa nu se fi obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare -, rezulta ca numai echivalentul banesc al bunurilor ce intra in domeniul de reglementare al acestor doua acte normative de reparatie poate fi solicitat in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Numai in acest fel se justifica trimiterea expresa a legiuitorului, in cuprinsul normei citate, la prevederile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Or, asa cum rezulta din continutul prevederilor art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in domeniul de reglementare al acestei legi, astfel cum aceasta a fost modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, nu intra decat terenurile si constructiile (imobile prin natura), precum si utilajele si instalatiile preluate odata cu imobilul (imobile prin destinatie).

Regula de interpretare logica ubi lex non distinguit, nec non distinguere debemus nu este aplicabila normei analizate, intrucat ea presupune, prin ipoteza, un text legal conceput in termeni generali.

Or, desi in cuprinsul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, legiuitorul reglementeaza acordarea de *despagubiri reprezentand valoarea bunurilor confiscate*, fara a distinge intre bunuri mobile si bunuri imobile, ulterior, prin trimiterea expresa, facuta in cadrul aceleiasi norme, la dispozitiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, individualizeaza categoriile de bunuri pentru care pot fi acordate despagubiri.

Raportarea facuta de legiuitor la cele doua acte normative determina o distinctie in privinta bunurilor ce intra in sfera de reglementare a dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si inlatura aplicarea regulii de interpretare mentionate anterior.

b) Interpretarea gramaticala a normei analizate conduce la aceeasi concluzie.

Astfel, art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca pot fi solicitate *despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate (...), daca bunurile respective nu i-au fost restituite (...) in conditiile Legii nr. 10/2001 (...) sau ale Legii 247/2005*.

Termenul *respective* se raporteaza la bunurile confiscate, pe care, ulterior, le individualizeaza prin trimiterea facuta la cele doua legi de reparatie. Legatura pe care acest termen o realizeaza intre categoria bunurilor confiscate, pentru care pot fi solicitate despagubiri si cea a bunurilor care nu au fost deja restituite in conditiile Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate avea decat semnificatia unei identitati intre cele doua categorii de bunuri.

c) Concluzia este sustinuta si de o interpretare sistematica a dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, potrivit alin. (5) al acestui articol: *Acordarea de despagubiri in conditiile prevazute la alin. (1) lit. b) atrage incetarea de drept a procedurilor de solutionare a notificarilor depuse potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare*.

Numai daca despagubirile acordate in temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se refera la aceleasi categorii de bunuri pentru care partea interesata poate obtine reparatii in baza Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau a Legii nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se justifica reglementarea enuntata anterior, cuprinsa in alin. (5) al aceluiasi articol, si al carei scop nu poate fi decat acela de a inlatura posibilitatea derularii unor proceduri paralele, avand aceeasi finalitate.

Intentia legiuitorului de a limita categoriile de bunuri pentru care pot fi solicitate despagubiri in conditiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, la acele bunuri care fac obiectul legilor speciale de reparatie - Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 247/2005, cu modificarile si completarile ulterioare -, rezulta si din expunerea de motive care a insotit proiectul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Initiatorul proiectului legislativ a sustinut necesitatea adoptarii acestui act normativ inclusiv prin argumente legate de dificultatile de punere in aplicare a Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste restituirea in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru infractiuni de natura politica, prevazute de legislatia penala, savarsite ca manifestare a opozitiei fata de sistemul totalitar comunist, bunuri pe care art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, le califica ca fiind imobile preluate in mod abuziv.

Interpretarea propusa nu incalca art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a afirmat in mod constant ca normele Conventiei Europene nu impun statelor contractante nicio obligatie specifica de reparare a prejudiciilor cauzate inainte ca ele sa ratifice Conventia si ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie nu poate fi interpretat ca restrangand libertatea statelor contractante de a alege conditiile in care accepta sa restituie bunurile ce le-au fost transferate inainte de ratificarea Conventiei.

Or, adoptarea unei norme care sa reglementeze dreptul persoanelor indreptatite de a beneficia de acordarea de despagubiri numai pentru anumite categorii de bunuri confiscate face parte din marja de apreciere in ceea ce priveste politica economica si sociala, pe care Curtea Europeana a recunoscut-o ca fiind la dispozitia statelor contractante."

F. de cele aratate, Tribunalul retine ca cererea privind acordarea de despagubiri materiale in temeiul Legii 221/2009 pentru bunuri mobile, dat fiind caracterul material de bun mobil, este neintemeiata.

In privinta bunurilor imobile terenuri si contructii, pentru a se incadra in dispozitiile Legii aplicabile in speta, este necesar ca preluarea acestor bunuri sa fie o consecinta a unei hotariri de condamnare sau a unei masuri administrative cu caracter politic.

Or din toate inscrisurile ce au fost depuse in cauza in dovedirea existentei ascetor bunuri si a preluarii de catre S. R., nu rezulta indeplinirea acestei conditii. Din contra, chiar, aceste bunuri preluate de catre S. R. prin expropriere, modalitate de preluare ce nu face obiectul Legii 221/2009. Certificatele eliberate de Arhivele Nationale enumera bunurile solicitate de catre reclamant la categoria bunurilor expropriate.

Cum sarcina probei apartine in temeiul art 1169 C.civ., reclamantului, acesta avea obligatia de a dovedi ca bunurile au fost confiscate ca urmare a luarii unei masuri administrative cu caracter politic.

Or, cum din mijloacele de proba administrate, inscrisuri, nu se face o astfel de dovada, Tribunalul retine ca cererea privind obligarea Statului R. la plata de despagubiri in temeiul Legii 221/2009 pentru imobilele terenuri si constructii enumerate, de pe urma autorului H. N. este neintemeiata.

In continuare se impune a se analiza situatia bunurilor a caror contravaloare s-a solicitat de pe urma lui N. I.( ascendent de gradul II al lui D. N.).

In cuprinsul cererii de chemare in judecata, s-au aratat urmatoarele bunuri:

- imobile (terenuri): 57,00 ha. teren arabil, 2.50 ha. fanete, 0.50 ha. Pasuni 0.40 ha. vii producătoare, 0.80 ha. livezi pomi, 2.20 ha. Păduri, 20 ha. Curte, 6.60 ha. Neproductiv, 53.20 ha. - B. – M., despre care se mentioneaza de catre reclamant ca au fost preluate abuziv prin Decretul nr. 83/1949 enuntate in formularul de inventarierea si evaluarea patrimoniului - Procesul verbal de preluare abuziva din anul 1949, eliberat sub nr.2746/25.08.2005 de către Direcția Județeană D. a Arhivelor Naționale si certificatul nr. 500/18.02.1992, emis de Direcția Generala a Arhivelor Statului - Filiala Arhivelor Statului D..

In privinta bunurilor imobile solicitate de pe urma autorului N. I., pentru a se incadra in dispozitiile Legii aplicabile in speta, este necesar ca preluarea acestor bunuri sa fie o consecinta a unei hotariri de condamnare sau a unei masuri administrative cu caracter politic.

Or din toate inscrisurile ce au fost depuse in cauza in dovedirea existentei ascetor bunuri si a preluarii de catre S. R., nu rezulta indeplinirea acestei conditii. Din contra, chiar, aceste bunuri preluate de catre S. R. prin expropriere, modalitate de preluare ce nu face obiectul Legii 221/2009. Certificatele eliberate de Arhivele Nationale enumera bunurile solicitate de catre reclamant la categoria bunurilor expropriate.

Cum sarcina probei apartine in temeiul art 1169 C.civ., reclamantului, acesta avea obligatia de a dovedi ca bunurile au fost confiscate ca urmare a luarii unei masuri administrative cu caracter politic.

Or, cum din mijloacele de proba administrate, inscrisuri, nu se face o astfel de dovada, Tribunalul retine ca cererea privind obligarea Statului R. la plata de despagubiri in temeiul Legii 221/2009 pentru imobilele terenuri si constructii enumerate, de pe urma autorului H. I. este neintemeiata.

In ceea ce privesc contravaloarea lipsei de folosinta a bunurilor pentru care s-a solicitat contravaloarea in temeiul legii 221/2009, Tribunalul retine ca fata de dispozitiile art 5 ale legii pe care reclamantul a avut-o in vedere in solicitarea sa, acestea nu fac parte din domeniul strict reglementat de aceasta. Legiuitorul a avut in vedere numai despagubiri pentru bunuri imobile ce au fost confiscate ca urmare a unei hotariri de condamnare sau a unei masuri administrative cu caracter politic. Lipsa de folosinta, asa cum a fost intemeiata in drept prin cererea cu care a fost investita instanta nu face obiectul legii de despagubire.

In consecinta, fata de cele retinute in fapt si in drept, Tribunalul urmeaza sa respinga cererea privind acordarea de daune materiale ca neintemeiata.

In privinta cererii de chemare in garantie formulata de catre N. H. R. si N. M. C. atit in nume propriu cit si in calitate de mostenitori ai lui N. D., se retin urmatoarele:

Prin cererea de chemare in garantie, reclamantii au inteles sa solicite contravaloarea lipsei de folosinta a terenurilor ce nu au fost acordate in natura precum si a valorii subventiilor agricole de care acestia au fost lipsiti ca urmare a neatribuirii in natura a terenurilor.

F. de temeiul de drept pe care l-au avut in vedere la formularea inclusiv a acestei cererii si anume Legea 221/2009, se constata ca o astfel de cerere este neintemeiata.

Titularul obligatiei stabilita prin Legea_ este S. R.. Or, comisiile locale si cea judeteana au obligatii stabilite prin Legea 18/1991, Legea 1/2000 Legea 247/2005 si Legea 169/199.

Cererea de chemare in garantie este o veritabila cerere de chemare in judecata, care in cazul de fata invoca incalcari ale obligatiilor impuse de lege, incalcari ce s-au soldat cu prejudicii apreciate de reclamanti.

Cum obligatiile impuse sunt reglementate de dispozitiile ale unei alte legislatii decit cea invocata de catre reclamanti, Tribunalul urmeaza sa respinga aceasta cerere ca neintemeiata.

O analiza a neindeplinirii sau indeplinirii defectuoase a obligatiilor impuse de Legea 18/1991, Legea 1/2000 Legea 247/2005 si Legea 169/199, din prisma legii 221/2009, este nejudicioasa si in acelasi timp nelegala.

Daca reclamantii, apreciaza ca piritele comisiile de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenului nu si-au indeplinit obligatiile impuse de lege ce le guverneaza, trebuiau sa isi intemeieze cererea pe dispozitiile legilor mentionate nu a Legii 221/2009.

In consecinta, fata de cele aratate, tribunalul urmeaza sa rsepinga cererea de chemare in garantie in raport de cauza mentionata de reclamanti ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea reclamanților N. M. C. și N. H. R., cu domiciliul procesual ales în C., ., ..1, ., județul D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, în contradictoriu cu chemații în garanție C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR GOGOȘU, C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR CERNĂTEȘTI, C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR GRECEȘTI, C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR BOTOȘEȘTI PAIA, C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR BRABOVA, C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR D., având ca obiect bunurile confiscate, ca neîntemeiată.

Respinge cererea reclamanților în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect daune materiale reprezentate de contravaloarea lipsei de folosință, ca neintemeiata.

Respinge cererea reclamanților privind chemarea în garanție a Comisiei Locale Gogoșu, Comisiei Locale Cernătești, Comisiei Locale Grecești, Comisiei Locale Botoșești Paia, Comisiei Locale Brabova și a Comisiei Județene D., ca neinetmeiata.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2015.

Red.jud. R.L.Z.

Tehn.F.M./12 ex.