Fond funciar. Hotărâre din 11-03-2015, Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 32233/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 191/2015
Ședința publică de la data de 11 Martie 2015
Completul constituit din:
Președinte - D. G. - judecător
Judecător - V. P.
Judecător - D. O.
Grefier - L. E. C.
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr._ din 20.10.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. GOIEȘTI DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 și C. JUDEȚEANĂ D. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE, având ca obiect fond funciar (anulare parțială/modificare titlu de proprietate).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns av. N. M.-D. pentru recurenta-reclamantă, lipsind intimatele-pârâte.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, după care:
Av. N. D. pentru recurenta reclamantă arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și constatând dosarul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Av. N. D. pentru recurenta reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru soluționarea pe fond a cererii de chemare în judecată, întrucât, prin coroborarea tuturor actelor depuse la dosar, se poate dovedi identitatea dintre autorul reclamantei și titularul dreptului de proprietate, însă instanța de fond a făcut trimitere la dispozițiile noului cod civil, cu privire la actele de stare civilă, conform motivelor de recurs. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.12.2012, sub nr._, reclamanta M. E., în contradictoriu cu pârâtele C. L. Goiești de aplicare a Legii nr. 18/1991 și C. Județeană D. pentru stabilirea dreptului de proprietate a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea parțială(modificarea) titlului de proprietate nr. 1750/02.03.2004, emis pe numele defunctului F. M. Jenică, tatăl reclamantei, în sensul de a dispune ca suprafața extravilană de 2040 mp din T 42, P 48 să fie trecută în T 43, P 48, cu următoarele vecinătăți: la N-Ș. I., la S-P. M., la E-De 807, la V-S. G. și obligarea pârâtelor la emiterea unui nou titlu de proprietate pentru aceeași suprafață și același autor dar care să aibă înscrise modificările menționate anterior.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că este moștenitoarea defunctului F. M. Jenică, căruia i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 1750/02.03.2004 pentru o suprafață totală de 3,57 ha din care 3,2813 ha în extravilan și 2887 în intravilan.
A susținut în continuare reclamanta că titlul de proprietate ce a fost eliberat nu este în concordanță cu situația reală a suprafeței de 2.040 mp pe care o are în posesie și pe care a deținut-o autorul său anterior cooperativizării.
Respectiva suprafață extravilană de 2.040 mp a fost trecută greșit în T 42, aceasta fiind situată în T 43, situație care este recunoscută și de către C. L. Goiești prin procesul-verbal de constatare nr. 2792/23.06.2011.
Planul de situație al suprafeței în litigiu întocmit la cererea Comisiei Locale de către un expert autorizat ce i-a fost comunicat prin adresa nr. 3028/15.07.2011 precum și titlul de proprietate emis vecinului dinspre sud P. M. al cărui teren din T 43, P 47 îl menționează ca și vecin la N pe tatăl său, la est De 807 și la vest pe Stanica G. sunt de asemenea înscrisuri care confirmă susținerile sale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 27 și art. 58 din Legea nr. 18/1991.
În susținerea cererii au fost atașate la dosar în copie următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr. 1750/02.03.2004, adresa nr. 3028/15.07.2011, proces-verbal de constatare nr. 2792/23.06.2011, schiță, titlul de proprietate nr. 1196-1365/06.09.2002, acte de stare civilă.
Cererea de chemare în judecată este scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform art. 41 alin. 2 din Legea nr. 1/2000.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către C. L. Goiești pentru a înainta în copie certificată actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat, înscrisurile fiind comunicate cu adresa nr. 208/19.01.2013 și către O.C.P.I. D. cu solicitarea de a comunica în copie certificată procesul-verbal de punere în posesie premergător emiterii aceluiași titlu de proprietate, înscrisurile fiind comunicate cu adresa nr._/27.12.2012.
La data de 21.03.2013, pârâta C. L. Goiești a depus la dosar note de ședință prin care a învederat că este de acord cu acțiunea promovată de către reclamantă.
Cauza a fost suspendată la data de 14.10.2013 în temeiul art. 242 alin. 1 pct. 2 C.p.civ. și repusă pe rol la data de 23.06.2014.
La termenul de judecată din data de 20.10.2014, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesual active a reclamantei.
Prin sentința civilă nr._/20.10.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, invocată din oficiu de către instanță.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta M. E., cu domiciliul în Filiași, . C., nr. 32, județ D., în contradictoriu cu pârâții C. L. Goiești de Aplicare a Legii nr. 18/1991 și C. Județeană D. pentru stabilirea dreptului de proprietate, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Calitatea procesuală activă presupune existenta unei identități între persoana reclamantului si titularul dreptului afirmat, iar reclamantul fiind cel care pornește acțiunea, va trebui să justifice atât calitatea procesuală activă cât si pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Prin indicarea pretenției sale, precum si a împrejurărilor de fapt si de drept pe care se bazează aceasta pretenție, reclamantul justifica îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Astfel, instanța a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea parțială(modificarea) titlului de proprietate nr. 1750/02.03.2004 emis numitului F. M. Jenică, în sensul de a se dispune ca suprafața de 2040 mp, teren extravilan înscrisă în T 42, P48 să fie trecută în T 43, P 48, cu următoarele vecinătăți: la N-S. I., la S-P. M., la E-De 807 și la V-S. G..
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este moștenitoarea defunctului F. M. Jenică, iar titlul de proprietate menționat anterior și eliberat acestuia nu este în concordanță cu situația reală a suprafeței de 2040 mp pe care o are în posesie și pe care a deținut-o anterior autorul său.
Potrivit dispozițiilor art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 nulitatea actelor emise cu încălcarea Legii nr. 18/1991, poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.
Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate instanța a constatat ca norma legală acordă calitate procesuala activă în acțiunile având ca obiect anularea unui titlu de proprietate și „persoanelor care justifica un interes legitim”.
Ori, în cauză, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada faptului că este moștenitoarea numitului F. M. Jenică persoana menționată ca și beneficiar în titlul de proprietate nr. 1750/02.03.2004 și, pe cale de consecință, nici a calității procesual active în ceea ce privește promovarea unei acțiuni având ca obiect anularea acestui act juridic.
Astfel, prin titlul de proprietate nr. 1750/02.03.2004, numitului F. M. Jenică i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la o suprafață totală de 3 ha și 5700 mp, pe teritoriul satului V., ..
Din actul de naștere nr. 6/29.02.1944, emis de Sfatul Popular al Comunei Goiești rezultă că numele purtat anterior de către reclamantă era F. iar numele tatălui F. Jean și nu F. Jenică.
În acest sens, este și adresa nr.1667/07.05.2013, emisă la solicitarea reclamantei de către . i s-a comunicat acesteia că F. Jenică și F. Jean sunt persoane distincte, iar din arhiva de stare civilă deținută de această unitate tatăl reclamantei, așa cum reiese din actul de naștere nr.6/1944 se numește F. Jean.
Instanța a reținut că că înscrisurile depuse de către reclamantă la dosar, respectiv certificatul de naștere și de deces al defunctului F. Jenică, certificatul de moștenitor nr. 184/15.12.2004 al B.N.P. C. T. și declarația numitei C. E. aut. sub nr. 1763/23.04.2013 de către BNP J. G. C. și declarația numitului S. M., aut. sub nr.1762/23.04.2013 nu pot fi avute în vedere la stabilirea calității procesual active a reclamantei în condițiile în care așa cum rezultă din dispozițiile art. 409 din Noul cod civil filiația se dovedește prin actul de naștere întocmit în registrele de stare civilă precum și cu certificatul de naștere eliberat pe baza acestuia.
Ori, în cauză, în actul de naștere al reclamantei este menționat ca și tată F. Jean și nu F. Jenică, acesta din urmă persoana menționată ca și beneficiar în titlul de proprietate nr. 1750/02.03.2004 a căruia anulare se solicită.
Față de considerentele menționate anterior, instanța a admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, invocată din oficiu și a respins acțiunea, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta M. E., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului se arată că prima instanță a apreciat eronat că nu are calitatea de moștenitoare a titlului F. M.jenică, întrucât pe certificatul de naștere al acesteia tatăl reclamantei figura cu numele F. J..
Totodată instanța a reținut eronat că, prin adresa nr. 1667/07.05.2013, a Primăriei comunei Goiești i s-ar fi comunicat că F. Jenică și F. Jean sunt persoane distincte.
Instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 409 noul C.civ., potrivit cărora filiația se dovedește prin actul de naștere întocmit în registrele de stare civilă și prin certificatul de acestuia. Recurenta arată că în cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziții, iar F. M. Jenică, F. Jean și F. Jean au fost una și aceeași persoană, respectiv tatăl meu, așa cum reiese cu evidență din probele administrate în cauză.
Recurenta precizează că instanța ar fi trebuit să coroboreze toate probele administrate care atestă că între F. Jenică și F. Jean este identitate.
Înscrisul care elucidează în cea mai mare măsură problema identității dintre tatăl reclamantei și titularul de pe titlul de proprietate este înscrisul depus la fila 24,
Recurenta precizează că în Tabelul nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP și solicită stabilirea dreptului de proprietate, fila 31, poziția 37, dosar fond numele F. M. Jenică este suprapus cu pixul peste numele F. J..
Împrejurarea că autorul reclamantei era cunoscut sub mai multe nume în . și de pagina de registru agricol unde ca și cap al gospodăriei figurează F. M. J., din comuna Goiești, .> Schițele topo depuse la filele 34 și 35, semnate de ing. S. I., menționează atât numele F. Jane, cât și numele F. Jenică.
Recurenta arată că prima instanță a înțeles greșit și trunchiat răspunsul Primăriei Goiești dat prin dresa nr. 1667/07.05.2013, interpretându-l ca o nerecunoaștere a identității dintre F. Jean și F. Jenică.
Primăria Goiești a confirmat ceea ce era evident și i-a pus în vedere reclamantei să dovedească identitatea celor două persoane prin declarații de notorietate, date în fața unui notar public. Cu ocazia dezbaterii notariale succesiunii autorului său, finalizate prin eliberarea certificatului de moștenitor nr.54/15.12.2004, au fost date două declarații autentice de notorietate de către numiții C. E. și S. M., care confirmă identitatea dintre F. Jenică și F. Jean.
Arată că dispozițiile art. 409 N. C. referitoare la dovada filiației nu sunt aplicabile în cauză, potrivit principiului tempus regit actum. Noul Cod Civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, ulterior emiterii certificatului de naștere avute în vedere de instanță și chiar ulterior deschiderii succesiunii autorul său, care a decedat la 15 februarie 1998. Calitatea de moștenitor se pune în discuție la momentul deschiderii succesiunii, iar aplicarea art. 409 noul C.civ. ar însemna o retroactivare a legii civile, ceea ce este inadmisibil.
Față de cele expuse, existând identitate între autorul său și titularul de pe titlul de proprietate nr. 1750/02.03.2004 și având în vedere că Judecătoria C. nu a intrat în cercetarea fondului, apreciază că soluția legală este casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei C., cu indicația de a fi soluționată cauza pe fond.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamanta M. E. a formulat, în contradictoriu cu pârâtele C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 Goiești și C. Județeană D. pentru stabilirea dreptului de proprietate, cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea parțială sau modificarea titlului de proprietate nr. 1750/02.03.2004, emis pe numele autorului său, F. M. Jenică.
Faptul că reclamanta este moștenitoarea acestuia a fost probat cu certificatul de moștenitor nr. 184/15.12.2004 emis de B.N.P. C. T., acesta fiind mijlocul de probă care, până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, face dovada deplină în privința calității de moștenitor legal sau testamentar a unei persoane, potrivit art. 85 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 36/1995 republicată, act normativ aplicabil în forma în vigoare la data introducerii acțiunii – 03.12.2012.
Faptul că în actul de stare civilă al reclamantei (actul de naștere) există o neconcordanță în ceea ce privește prenumele tatălui acesteia, nu este de natură să justifice aprecierea că reclamanta nu și-a dovedit calitatea de moștenitor legal, cum în mod greșit a reținut prima instanță.
În materie de succesiune, proba calității de moștenitor se face cu certificatul de moștenitor în temeiul dispoziției legale arătate mai sus, iar actul de naștere dovedește în principiu starea civilă a unei persoane, conform art. 99 din noul Cod civil.
În aceste condiții, prima instanță a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale în materie, susceptibilă de casare, întrucât reclamanta justifică pe deplin în cauză calitatea procesuală activă, stabilită în baza calității de moștenitor legal al autorului F. M. Jenică.
În consecință, în baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2, alin. 3 și alin. 5 C.p.civ., văzând că prima instanță a admis în mod greșit excepția lipsei calității procesuale active și nu a intrat în cercetarea fondului, tribunalul va admite recursul, va casa sentința și va trimitere cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă M. E. împotriva sentinței civile nr._ din 20.10.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. L. GOIEȘTI DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 și C. JUDEȚEANĂ D. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE.
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2015.
Președinte, D. G. | Judecător, V. P. | Judecător, D. O. |
Grefier, L. E. C. |
Red.jud.D.O.
Tehnored.F.M./3 ex.
Data redactării: 09.04.2015
Jud.fond.L.T.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 181/2015. Tribunalul DOLJ | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
