Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 1200/2015. Tribunalul DOLJ
Comentarii |
|
Sentința nr. 1200/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 809/304/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 767/2015
Ședința publică de la 28 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. L. Z.
Judecător A. B.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea apelului formulat de pârâtul U. V. împotriva sentinței civile nr. 1200/20.10.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamantul I. C., având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat Martie Cici pt. apelant, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care avocat Martie Cici pt. apelant depune la dosar duplicat declarație de renunțare a reclamantului la judecata cauzei, autentificată sub nr. 400/08.15.2015 de B.N.P. F. C. G., învederând că părțile au încheiat un contract de schimb și că este de acord cu renunțarea formulată de intimatul reclamant, solicită a se lua act de cererea de renunțare și pe cale de consecință, admiterea apelului, anularea sentinței apelate, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria C., sub nr._, din data de 11.04.2014, reclamantul I. C. a chemat în judecată pe pârâtul U. V. solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că între părți a fost încheiată o convenție privind vânzarea-cumpărarea unui teren în suprafață de 1,68 ha, situat în extravilanul localității Bîrza, . D., în T 170, P 32, urmând ca hotărârea pronunțată să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat faptul că, la data de 08.07.2006, între părți a intervenit o convenție de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul s-a obligat să-i transmită dreptul de proprietate asupra terenului anterior menționat, în schimbul sumei de 1.700 lei.
Reclamantul a precizat că, la momentul încheierii antecontractului, a achitat pârâtului-vânzător prețul solicitat și a intrat în posesia imobilului.
Reclamantul a pretins că, deși convenise cu pârâtul să se prezinte în fața notarului pentru perfectarea unui act autentic, ulterior acesta a refuzat să-și îndeplinească obligația asumată, motiv pentru care se află în imposibilitatea de a-și finaliza actele pentru acest teren și de a-l întabula.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1699 și urm. C.civ.
Cererea a fost legal timbrată.
În susținerea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și luarea unui interogatoriu pârâtului, probe încuviințate de instanță, în temeiul art. 258 NCPC, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile în soluționare.
Prin rezoluția din data de 04.06.2014, în baza art. 201 alin. 1 NCPC, constatând că sunt întrunite cerințele prevăzute de lege, s-a dispus comunicarea cererii și înscrisurile către pârât, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165 NCPC, însă până la termenul de complinire pârâtul nu a formulat întâmpinare, situație în care, prin rezoluția din 17.07.2014, a fost fixat termen de judecată la data de 20.10.2014, dispunându-se citarea părților, a pârâtului cu chemare la interogatoriu, precum și citarea martorului D. M..
Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în fața instanței pentru a fi interogat.
Au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: înscrisul sub semnătură privată încheiat de părți, intitulat „Contract de vânzare-cumpărare”, încheiat de părți la data de 08.07.2006; TDP nr. 2353-_/11.03.1997; actul de identitate al pârâtului; procesul-verbal de mediere încheiat la data de 17.04.2014, la Cabinetul de Av. "M. Bădină" și confirmare de primire a pârâtului; certificatul de sarcini nr._/16.04.2014, eliberat de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară D. și certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice nr. 1702/17.04.2014, eliberat de Primăria Drănic.
În cauză a fost audiat martorul D. M., declarația acestuia fiind consemnată în scris iar fila atașată la dosar.
Prin sentința civilă nr.1200/20.10.2014 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă acțiunea în constatare formulată de reclamantul I. C., în contradictoriu cu pârâtul U. V..
S-a constatat valabilitatea convenției bilaterale de vânzare-cumpărare, încheiată între părți la 08.07.2006, prin care pârâtul s-a obligat să transmită reclamantului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1,68 teren arabil, situată în extravilanul localității Bîrza, . D., în T 170, P 32, cu vecinii: N – De 336, E – M. Z., S – De 331, V – R. I., pentru prețul de 1.700 lei, achitat integral de reclamant pârâtului, la data încheierii convenției, prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de teren, individualizată mai sus.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 08.07.2006, între părți a intervenit un antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la un teren în suprafață de 1,68 ha, situat în extravilanul localității Bîrza, . D., în T 170, P 32 - fiind indicate și vecinătățile respectivelor imobile -, în schimbul sumei de 1.700 lei.
De asemenea, în cuprinsul aceluiași înscris se menționează că părțile urmau a se prezenta în fața notarului, în termen de 30 de zile, în vederea perfectării unui act autentic.
Prețul stabilit a fost achitat de către reclamant la momentul încheierii contractului respectiv, dată de la care reclamantul a și intrat în posesia terenurilor, așa cum a rezultat din înscrisul încheiat de părți și din declarația martorului D. M..
D. fiind că actul juridic încheiat între părți este un înscris sub semnătură privată, respectiva convenție nu poate fi valabilă ca vânzare-cumpărare întrucât, pentru valabilitatea unui astfel de act având ca obiect terenuri, se cere „ad validitatem” condiția încheierii în formă autentică, însă are valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare, care naște în sarcina părților contractante o obligație de a face, în sensul de a perfecta ulterior actul în formă autentică.
Având în vedere dispozițiile art. 1073 și 1077 din Codul civil, ce consacră principiul executării în natura obligațiilor, instanța a apreciaat că acțiunea reclamantului este întemeiată, astfel că a admis-o, a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea între părți cu privire la imobilul menționat în acțiune și a dispus ca prezenta sentință să țină loc de act de vânzare-cumpărare.
De asemenea, s-a luat act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul U. V., solicitând admiterea apelului, anularea sentinței atacate.
Arată că între părți nu s-a încheiat nici un contract de vânzare-cumpărare la data de 08.07.2006; în septembrie 2006 au existat tratative între apelant și martorul D. M. în . domiciliul său, pentru a-i vinde acestuia, o suprafață de 1 ha; acesta i-a oferit un avans de 10 milioane lei vechi, urmând ca până la sfârșitul lunii septembrie să îi mai achite suma de 10 milioane lei vechi. Martorul reclamantului, D. M., nu i-a mai dat restul de bani pentru a perfecta actul de vânzare-cumpărare .
Mai arată apelantul că nu a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru a vinde suprafața de 1,68 ha și nu o cunoaște pe d-na B. M. S..
În ședința publică de azi, 28.04.2015, apelantul, prin avocat Martie Cici a depus la dosar duplicatul declarației autentificate sub nr. 400/08.04.2015 de BNP F. C. G., dată de reclamantul intimat I. C. prin care acesta declară că renunță la judecată în dosarul nr._ al Tribunalului D..
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.406 NCPC, reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă, iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol, când renunțarea se face în apel sau în căile extraordinare de atac,, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.
Renunțarea constituie un act de dispoziție al părții care a declanșat litigiul.
Așadar, având în vedere solicitarea reclamantului, faptul că susținerile sale se înscriu în limitele principiului disponibilității în procesul civil și a actelor de dispoziție permise părților pe parcursul judecării unei cauze, Tribunalul, în baza art.406 alin.1 și 5 și art. 480 alin. 2 NCPC, va admite apelul, va lua act de renunțare reclamantului la judecata cererii și va dispune anularea sentinței civile nr. 1200/20.10.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul-pârât U. V., CNP-_, domiciliat în . D., împotriva sentinței civile nr. 1200/20.10.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant I. C., CNP_, cu domiciliul în C., .. 62, ., ..
Anulează sentința.
Ia act de renunțarea reclamantului la judecata cererii.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2015.
Președinte, R. L. Z. | Judecător, A. B. | |
Grefier, G. D. |
Red.jud.A.B.
Tehn.S.V./4 ex.
Jud.fond-Ghe.D.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 636/2015. Tribunalul DOLJ | Pretenţii. Decizia nr. 720/2015. Tribunalul DOLJ → |
---|