Anulare act. Decizia nr. 171/2013. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 171/2013 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 25-02-2013 în dosarul nr. 1957/324/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECTIE I CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2949
DECIZIA CIVILĂ NR.171
Ședința publică de la 25 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – A. B.
JUDECĂTOR – D. B.
JUDECĂTOR – M. A.
GREFIER – I. Ș.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de reclamantul T. A., cu domiciliul ales în T., ., nr.56, jud.G., împotriva sentinței civile nr. 1474/29.05.2012 pronunțată de Judecătoria T., în contradictoriu cu intimații-pârâți M. M. domiciliată în G., ..6, ..2, ., și T. V. domiciliat în G., ., ., având ca obiect „anulare act – nulitate absolută contract vânzare-cumpărare”.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18.02.2013, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 25.02.2013, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. sub nr._ la data de 23.04.2012, reclamantul T. A. a chemat în judecată pe pârâții M. M. și T. V. pentru a se constata nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4143/03.11.2010 a BNP „Pacta” din T., cu privire la suprafața de 3375 mp teren curți construcții arabil intravilan, așa cum este identificat în titlul de proprietate nr._-75/1994.
A mai solicitat și radierea suprafeței în cauză din cartea funciară nr._ a BCPI T..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anul 2010, pârâta M. M. a vândut fratelui său T. V. prin contractul de vânzare-cumpărare menționat cote părți dintr-o casă moștenită și suprafața de teren intravilan de 3378 mp.
Însă, terenul respectiv a aparținut lui T. C., așa încât acestuia i s-a reconstituit și dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr._-75/1994, pentru suprafața de 6,17 ha teren extravilan și 3387 mp teren intravilan.
S-a mai arătat că pe titlul de proprietate au fost prevăzuți 7 moștenitori, printre care și pârâta-vânzătoare, M. (A.) M., precum și pârâtul-cumpărător, dar și reclamantul, toți având cote ideale și abstracte.
Reclamantul arată că, în prezent se dezbate partajul între părți, dosar înregistrat sub nr._ pe rolul Judecătoriei T., care se află în curs de judecată, iar pârâta nu putea să vândă ceea ce nu-i aparținea conform art.17 al.1 N. Cod Civil.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 36 din Legea nr. 7/1996.
A fost achitată taxa de timbru în cuantum de 91 lei.
Legal citați, pârâții M. M. și T. V. nu s-au prezentat în fața instanței de judecată și nici nu au formulat întâmpinare prin care să invoce apărări.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1474/29.05.2012 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active și a fost respinsă acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că potrivit titlului de proprietate nr._-75 emis la data de 03.10.1994, s-a reconstituit dreptul de proprietate moștenitorilor autorului T. Gh. C. pentru suprafața de 6,1700 ha teren în extravilanul comunei Corod, . suprafața de 3387 mp teren situat în intravilanul acestei localități.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4143/03.11.2010, pârâta M. M. a vândut pârâtului T. V. cota indiviză de 13/32 din imobilul situat în intravilanul comunei Corod, ., compus din suprafața de 3375 mp teren curți, construcții și arabil, precum și casa de locuit situată pe acest teren.
Restul cotei indivize de 13/32 din imobil s-a reținut că aparține cumpărătorului T. V., iar cota de 6/32 din imobil aparține moștenitorului T. A..
Din certificatul de moștenitor nr. S/255/1975 s-a constatat că, după defunctul T. V. decedată la data de 21.12.1972 a rămas cota indiviză de ½ din casa de locuit situată în comuna Corod, . aparținând lui T. C., fiind bun comun.
S-a reținut că au rămas ca moștenitori asupra masei succesorale: T. C. în calitate de soț supraviețuitor( cota de 4/16), reclamantul T. A. în calitate de fiu ( cota de 6/16) și pârâții T. V. și T. M. în calitate de nepoți de fiu, predecedat ( cu câte o cotă de 3/16).
În prezenta cauză reclamantul a invocat ca motiv de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4143/2010, faptul că reclamanta a vândut și o cotă parte din terenul intravilan, deși nu s-a dezbătut succesiunea după autorul T. C., nu s-au stabilit cotele ce se cuveneau fiecărui moștenitor și nici nu s-a făcut partajul.
Din actele și lucrările dosarului s-a constatat că nu s-a dezbătut succesiunea și după autorul T. C. și că s-a promovat acțiune de partaj succesoral, fiind înregistrat dosarul nr._ al Judecătoriei T., care a fost suspendat conform art. 244 pct.1 C.pr.civ. până la soluționarea prezentei cereri.
Instanța a reținut că deși în cauză se solicită nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4143/2010, nu se invocă niciun motiv de nulitate absolută, ci s-a susținut că s-a vândut o cotă parte dintr-un teren aflat în indiviziune, deși această cotă nu a fost stabilită ca urmare a dezbaterii succesiunii.
S-a apreciat că acest motiv este un motiv de nulitate relativă și nu de nulitate absolută, iar termenul folosit de reclamant de „constatare a nulității absolute” nu investește instanța, calificarea juridică a acțiunii fiind un atribut al acesteia, în funcție de motivele invocate în acțiune.
Anularea unei convenții atrage nulitatea relativă, iar regimul juridic al nulității relative stabilește ca regulă principală, că o astfel de sancțiune poate fi invocată doar de părțile în contract și de acea parte a cărei interese au fost nesocotite.
Or, în speță, s-a reținut că reclamantul este terță persoană față de contract și invocă un motiv de nulitate relativă și anume că vânzătoarea, pârâta M. M., a vândut pârâtului T. V. o cotă parte, care nu a fost stabilită ca urmare a dezbaterii succesiunii.
S-a considerat că atâta timp cât nu s-a dezbătut succesiunea după autorul T. C., nu s-au stabilit moștenitorii și cotele acestora, nu se poate stabili dacă reclamantului i s-au nesocotit drepturile ce-i revin în calitate de moștenitor și în ce măsură pentru a putea justifica interesul promovării acestei acțiuni și, deci calitatea procesuală activă.
S-a reținut că valabilitatea acestui contract depinde de modul în care se vor stabili cotele în urma procesului de partaj, astfel că instanța a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Împotriva sentinței civile nr. 1474/29.05.2012 pronunțată de Judecătoria T. a declarat recurs reclamantul T. A., arătând că este nelegală.
În motivarea cererii, a arătat că la termenul de judecată din data de 22.05.2012 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active, întrucât se invocă de fapt o nulitate relativă și nu o nulitate absolută, excepție care nu a fost pusă în discuția părților.
Se mai invocă faptul că instanța s-a pronunțat avându-se în vedere motive de nulitate relativă, deși prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat constatarea nulității absolute și fără a fi pusă în discuția părților precizarea petitului. Instanța a procedat din oficiu la recalificarea cererii de chemare în judecată.
Mai mult, nu s-a avut în vedere nici incidența în cauză a principiului unanimității la încheierea actului de vânzare-cumpărare nr. 4143/03.11.2010, reflectat de art. 17 Noul C.civ.
Pe fondul cauzei, din titlul de proprietate reiese că reclamantul și pârâții sunt comoștenitori, deci coproprietari după autorul T. C., astfel că unul dintre aceștia nu putea vinde întregul fără acordul unanim al acestora. În aceste condiții, partajul este cauzal dependent de soluționarea prezentei cauze, iar reclamantul are calitate procesuală activă.
Mai mult, s-a încălcat și principiul că nimeni nu poate să transfere mai multe drepturi decât are sau ceva ce nu are, fiind vorba de o cauză ilicită și de lipsa consimțământului, cauze de nulitate absolută și nu relativă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
A fost achitată taxa de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
Legal citați, intimații-pârâți nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței de judecată pentru a formula apărări.
În calea de atac a recursului nu s-a administrat nicio probă.
Verificând legalitatea sentinței civile nr. 1474/29.05.2012 pronunțată de Judecătoria T. prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar reține că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că potrivit titlului de proprietate nr._-75 emis la data de 03.10.1994, s-a reconstituit dreptul de proprietate moștenitorilor autorului T. Gh. C. pentru suprafața de 6,1700 ha teren în extravilanul comunei Corod, . suprafața de 3387 mp teren situat în intravilanul aceleiași localități.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4143/03.11.2010, intimata-pârâtă M. M. a vândut intimatului-pârât T. V. cota indiviză de 13/32 din imobilul situat în intravilanul comunei Corod, ., compus din suprafața de 3375 mp teren curți, construcții și arabil, precum și casa de locuit situată pe acest teren, iar restul cotei indivize de 13/32 din imobil s-a reținut că aparține cumpărătorului T. V. și cota de 6/32 din imobil aparține moștenitorului T. A..
Instanța de fond a apreciat că față de motivele invocate prin cererea de chemare în judecată este vorba de o nulitate relativă, deși prin petitul cererii de chemare în judecată s-a solicitat constatarea nulității absolute. În mod greșit instanța s-a pronunțat fără a pune în discuția părților calificarea obiectului cererii de chemare în judecată dacă ar fi apreciat în acest sens, respectiv constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare sau anularea contractului de vânzare-cumpărare, fiind încălcat astfel principiul contradictorialității și al dreptului la apărare. Mai mult, dacă instanța nu este ținută de temeiul juridic invocat prin cererea de chemare în judecată, acesta putând fi schimbat după ce se pune în discuția părților, nu același lucru se poate spune despre obiectul cererii, instanța fiind legată de acesta.
În funcție de obiectul cererii de chemare în judecată clarificat se poate aprecia dacă în cauză recurentul-reclamant are sau nu calitate procesuală activă.
Nu poate fi luată în considerare susținerea recurentului-reclamant potrivit căreia nu s-a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active, întrucât din încheierea de ședință din data de 22.05.2012 se reține că reprezentantului acestuia i s-a acordat cuvântul pe această excepție, solicitând respingerea acesteia. Mai mult, acesta a solicitat amânarea pronunțării pe fond a cauzei pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii scrise, cerere care a fost încuviințată.
Mai mult, există contradicție între dispozitivul sentinței în care se reține că obiectul cererii de chemare în judecată este constatare nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare, iar în considerente s-a apreciat că este vorba de o nulitate relativă care atrage anularea contractului menționat.
În consecință, se constată că sentința atacată este nelegală, motiv pentru care în temeiul art. 305 pct. 5 și art. 312 alin. 3 C.pr.civ. va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța de fond va pune în discuție calificarea obiectului cererii de chemare în judecată, după care se poate pune în discuție excepția lipsei calității procesuale active și va analiza toate motivele din cererea de recurs, inclusiv cele referitoare la aplicarea dispozițiilor Noului Cod civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul T. A. împotriva încheierii de ședință din 22.05.2012 și a sentinței civile nr.1474 din 29.05.2012, ambele pronunțate de Judecătoria T. în dosarul nr._ .
Casează încheierea și sentința recurate și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 25.02.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
A. B. D. B. M. A. I. Ș.
Red.:M.A../tehnored.I.S./2 ex./24.04.2013
Fond: judecător L. V. G.
| ← Întoarcere executare. Decizia nr. 856/2013. Tribunalul GALAŢI | Anulare act. Decizia nr. 539/2013. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
